12 matches
-
întinse în Lunca Mureșului pe raza localităților Petriș și Ilteu. Solurile brune de pădure se găsesc mai ales în zonele de deal din satele Corbești, Roșia-Nouă și Obîrșia. Ca variatăți întâlnim soluri brune-gălbui de pădure și soluri argilo-iluvionare, asociate cu litosoluri, regosoluri și stâncării. Mozaicul petrografic din zona comunei Petriș este evidențiat de intruziunile vechi și rocile vulcanice neogene. Întâlnim valea transversală Roșia cu sectoare de bazinete - ca cel din satul Corbești - și de vale îngustă, ca rezultat al eroziunii diferențiale
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
la zi, cu dune, barcane și inselberguri denudate, unde predomină yermosolurile roșietice, nefertile. În lungul uedurilor apar fluvisoluri subțiri pe care cresc pășunile efemere de “acheb”; platourile mai înalte din Sahara și peninsula arabă sunt acoperite parțial cu regosoluri și litosoluri, iar depresiunile închise sunt acoperite cu soluri halomorfe sau chiar cu cruste de sare. La periferiile de contact ale deșertului cu zonele învecinate mai înalte (Atlas, Hijaz, Hadramauth) s-au dezvoltat arenosoluri și xerosoluri. Văile marilor fluvii (Nil, Eufrat, Tigru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
andosol; en. andosol), aridisol (cf. fr. aridisol; en. aridisol), calcisol (cf. en. calcisol; fr. sol calcique), entisol (cf. fr. entisol; en. entisol), fluvisol (cf. fr. fluvisol; en. fluvisol), gleisol (cf. fr. gleysol; en. gleysol), inceptisol (cf. fr. inceptisol; en. inceptisol), litosol (cf. fr. lithosol; en. lithosol), millisol (cf. fr. millisol; en. millisol), oxisol (cf. fr. ocisol; en. oxisol), plintosol (cf. fr. plinthosol; en. plinthosol), regosol (cf. fr. régosol; en. regosol), vertisol (cf. fr. vertisol; en. vertisol, grumusol) etc. Există formanți de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
În cartierul Podu-Vadului sunt prezente soluri brune și regosoluri În cartierul Gura Beliei este o varietate mare. Astfel, în partea sudică a cartierului și pe dealul Lazu sunt soluri brune acide, pseudorendzine și soluri brune închise. Pe valea Beliei apar litosoluri și rocă la zi. În nordul cartierului sunt frecvente soluri brun - roșcate, brun - roșcate erodate podzolite și rigosoluri. În zona Podu - Corbului au răspândire solurile brune, litosolurile și rocă la zi. În zona Nistorești apar soluri brune, inclusiv podzolite slab
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Mare) și Podișul Mehedinți (pânza de Severin). Faeoziomurile erubazice se dezvoltă pe roci metamorfice ultrabazice (gabbrouri și serpentinite) și reprezintă cernisoluri cu caracter litomorf, întâlnite doar în regiunea Defileului Dunării. Au o răspândire mai largă pe versanți, asociindu-se cu litosoluri sau cu luvisoluri în funcție de înclinare. Condițiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii anuale de 8-11 oC și precipitații medii de 700-1000 mm/an, ceea ce favorizează un proces activ de alterare a mineralelor din rocă. Răspândirea în arealul Parcului este legată
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în toate unitățile de soluri din munte, evoluând în funcție de etajul biopedoclimatic spre alte tipuri de soluri. Pe versanții foarte puternic înclinați se asociază cu stâncărie și grohotișuri (Dealul Viilor, Dealul Teiul Moșului în bazinul Ieșelniței, Dealul Streneac în bazinul Liuborajdei). Litosoluri apar pe versanții abrupți dinspre valea Dunării ai Munților Locvei între Baziaș și Divici, ai Munților Almăj între Cozla și Ieșelnița, precum și la Porțile de Fier sau pe unele văi principale, cum ar fi: Radimna, Liuborajdea, Toronița, Tișovița, Bahna. Apar
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
pe versanții abrupți dinspre valea Dunării ai Munților Locvei între Baziaș și Divici, ai Munților Almăj între Cozla și Ieșelnița, precum și la Porțile de Fier sau pe unele văi principale, cum ar fi: Radimna, Liuborajdea, Toronița, Tișovița, Bahna. Apar și litosoluri calcarice pe versanții calcaroși puternic înclinați (Alibeg, Cazane etc.), pe creste sau măguri (Stancilova, Corhanu Mare, Bigăr). Regosolurile sunt soluri neevoluate formate pe materiale parentale afânate (depozite loessoide și marnoase, depozite lutoase și lutonisipoase și produse de alterare ale rocilor
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
versantului dealului Cătălina cu înclinare de 35-45°. În cadrul rezervației apar la suprafață depozite sarmațiene reprezentate prin calcare oolitice acoperite cu un strat de sol subțire. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este renzina litică și litosol. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Bahlui. d) Aspecte climatologice: rezervația se încadrează în sectorul de climă continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și influența climatului continental temporar maritim; temperatura medie anuală: 9°C
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
se adaugă o asociație de Cardium fittoni, Mactra fabreana, Mactra podolica. În prezent putem afirma că fauna fosiliferă din Dealul Repedea reprezintă un etalon biostratigrafic pentru Basarabianul superior din țara noastră. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol și renzină. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației face parte din subbazinul pârâului Vămeșoaia, afluent al râului Bahlui. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 8°C, temperatura maximă absolută: 28°C, temperatura minimă absolută: -30,6°C, nr. zile
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
argilele și nisipurile de Băiceni, oolitul de Hărmănești, nisipurile de Bahlui Sirețel, oolitul de Hârlau, nisipurile de Sticlăria-Sângeap, gresia oolitică de Crivești. Obiectul ocrotirii îl constituie fauna de moluște salmastre caracteristice începutului Basarabianului. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul rezervației este litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de un afluent al pârâului Rece și de doi torenți. d) Aspecte climatologice: se încadrează în sectorul de climă continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și influența climatului continental temporar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
între 167 m și 170 m altitudine). Gresiile și mai ales nisipurile sunt foarte fosilifere, reprezentând veritabile lumașele. Gresiile și nisipurile lumașelice reprezintă o variație litologică a calcarului oolitic de Repedea. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este drenat de pârâul Bazga-Bohotin. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37°C, temperatura minimă absolută: -30,6°C, numărul de zile cu îngheț pe an: 98
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pajiștile de Festuca rubra se întrepătrund cu cele de Agrostis capillaris, coborând în unele situații până în etajul nemoral la 700-800 m altitudine. Solurile sunt oligobazice sau oligomezobazice, oligomezotrofice, de la moderat până la foarte puternic acide: brune, brune acide, brune feriiluviale, rendzine, litosoluri. Vegetația pajiștilor de Festuca rubra, din cauza pășunatului abuziv și a scăderii fertilității solului, este invadată pe suprafețe apreciabile de specia nevaloroasă Nardus stricta (părul-porcului, țepoșică). Pe soluri sărace, compacte se instalează Deschampsia caespitosa (târsa), care este o graminee cu valoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]