40 matches
-
30 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Dofteana" se modifică și se completează după cum urmează: a) poziția nr. 178 se abrogă; ... b) se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 2, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum comunal Lozie - Cucuieți, cu îmbrăcăminte din balast, L = 1.467 m, l = 8,85 m", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "Pod Cucuieți, Ignat Mihai - Cojocaru Constantin, DC 149"; - la poziția nr. 17, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum comunal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234615_a_235944]
-
ansamblului folcloric din Jăvreni, al doilea din stînga este Ion Teodor Tatarovici, absolvent a două facultăți (teologie și agricolă) a Universității din Iași. Printre îndeletnicirile gospodarilor satului un loc de cinste îl avea creșterea vitelor, agricultura, apicultura, pescuitul și împletitul loziei. În 1940 au năvălit „eliberatorii”, aducând cu ei pe vârful baionetelor socialismul stalinist sângeros. A început o viață „nouă”: locuitorilor gospodari din Jăvreni le-au confiscat averea și pe o bună parte din „culaci” i-au deportat în Siberia. În
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
1025 de oameni, iar către anul 2000 la 1100 locuitori. Moșia satului are acum 1797 ha de pământ și 296 de gospodării. Preocuparea de bază este agricultura, dar locuitorii satului sunt și meșteri buni de cojoace și de împletituri din lozie. În anul 2001 școala din localitate a fost transformată în gimnaziu, acordându-i-se numele marelui domnitor Mihai Viteazul, al cărui bust, donație a Consiliului Județean Prahova, a fost instalat la 27 august 2001 în fața instituției (sculptor Eugen Petri din
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
frigărui. Tabăra de odihnă (renovată) se află într-un crîng de nuci, în apropierea unui lac. Este prevăzută cu foișoare, un stadion și mult spațiu verde. Comuna Chișcăreni are mulți meșteri populari, care țes covoare, brodează, prelucrează lemnul, împletesc în lozie, prelucrează tabla. Cămin cultural (renovat): activează șapte grupuri artistice, dintre care patru au titlul Model . Gospodăria țărănească Vasile Turtureanu: crește prepelițe, comercializează ouă de prepelițe și carne de prepeliță. Apicultură. Mai multe familii de prisăcari Soții Iurie și Mariana Turtureanu
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
învățământ artistic (pictură și muzică). În oraș activează 9 colective artistice de amatori cu un număr de 180 persoane ce au performanțe în domeniu și un centru de conservare și propagare a tradițiilor și valorilor culturale. Meșterii populari (în piatră, lozie, olărit, argilă, lemn) vestiți pe timpuri nu transmit arta meșteșugăritului tinerilor generații deoarece nu sunt create condițiile necesare pentru a studia și a practica meșteșugurile populare. Sistemul de învățământ din Orhei este prezentat de 7 instituții preșcolare cu o capacitate
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
CASNICĂ ȘI MEȘTEȘUGURILE Meșteșugurile au apărut la sate ca o formă specifică a producției manuale, bazată pe îndemânare și talent. În perioadele dintre muncile agricole, toamna târziu și iarna, țăranii lucrau pe lângă casă, reparând uneltele agricole, împletind coșuri din lozie, construind garduri din nuielele aduse de la pădure sau de la luncă. Unii dintre ei, înzestrați cu talent și inteligență, practicau și alte meserii și meșteșuguri, cum ar fi lemnăria, dogăria, rotăria, fierăria, cizmăria, croitoria, împletirea coșurilor ș.a. Aceste preocupări le-au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și a animalelor într-o bucătărie de vară, la o sobă tencuită cu lut galben dispusă sub un acoperiș sprijinit în patru pari. Foarte puține dintre gospodăriile sătenilor mai sunt astăzi împrejmuite cu garduri din nuiele de pădure sau cu lozie, împletite în modele diverse: coasta vacii, coada rândunicii, comune sau simple. Gospodăriile din ziua de azi au garduri din scânduri, decupate în diferite modele sau din plase de beton cu fier forjat. Accesul în gospodărie se face pe poarta mare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fermecată, Chișinău, 1965; Tic-tac, Chișinău, 1966; Încotro?, Chișinău, 1967; Visul, Chișinău, 1968; Din traista lui Păcălici, Chișinău, 1968; Semn, Chișinău, 1977; Meșterul Penel, Chișinău, 1981; Vlăstarul, Chișinău, 1982, Al patrulea, Chișinău, 1986; Hai să numărăm, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Ștefan Lozie, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 191-195. A.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286775_a_288104]
-
care predomină fagul, stejarul, dar mai ales carpenul și plopul apoi paltinul, frasinul, teiul și salcia, jugastru și ulmul care în ultima perioadă a început să se cam usuce. Spre Baranca și mai ales în Lunca Prutului crește răchita și lozia din care se confecționează coșuri, paniere și alte produse de uz gospodăresc. Una din bogățiile acestor locuri o constituie pajiștile de fân care se află în jurul pădurilor, în poienile pădurilor și în locuri ce nu pot fi cultivate cu cereale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în momentul de față o parte a satului Vatra și parțial Hudești. Lunca Prutuluiteren împădurit la marginea de nord a satului Baranca, pe malul drept al râului Prut. Lunca este bogată în arbori de esență moale ca plop,salcie,răchită, lozie ce se mai folosesc pentru confecționarea de împletituri pentru uz gospodăresc. Lupeni-sat din centrul comunei care în prezent se numește Hudești. Denumirea satului se trage , probabil, de la marele vornic Lupu Costache (1716), fiul lui Gavriliță Costache, căsătorit cu Ruxandra Balș
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de producție din județul Dorohoi, adică 318.570 litri spirt anual. Se folosea secară, porumb și mai târziu cartofii. Lângă velniță existau patru grajduri pentru îngrășat vitele cu borhotul rezultat de la fabricație. Zăvoiul Bărănciipădure tânără de salcie, răchită, plopi și lozie situată pe malul drept al Prutului și cu vegetație de baltă. Zăvoi înseamnă desiș de copaci pe marginea unui râu. fi cultivatu moșia. Herghelia domnului Gherghel scote cai frumoși care se vendu cu preciuri bune. Neavând pământ suficient, țăranii lucrau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
verificate, la început publicând în foileton scrieri precum Memoriile lui Terente. Vagabondul apelor de Gh. Mironescu, notele de călătorie (pe un itinerar occidental) ale lui Jean Naum și, în sfârșit, romanul „sportiv” Tragica viață a jokeului Stewer, iscălit Petru de Lozia, probabil pseudonim al lui Petru Comarnescu. Un spațiu generos se alocă inițial și publicisticii unor scriitori: Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Artur Gorovei, D. Karnabatt, Sărmanul Klopstock ș.a. La rubrica „«Politica» teatrală, literară și artistică”, tot mai consistentă, Em
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
de Paști. Mîțișoarele Floriilor nu e bine a le aduce în casă, ci a le pune sub streșina grajdului; numai cînd tună și fulgeră a afuma în casă cu ele, și apoi fulgerul nu va atinge acea casă. Mlădițele de lozie* de la biserică în ziua de Florii nu se pun în casă, ci se lasă afară, sub streșina casei. Fluier Cine fluieră în casă face a pustiu. De-ai fluiera pe drumul din sat, te-ar sudui ori te ar ține
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
libarcă - gîndac de noapte lighioaie - insectă vătămătoare limbar - limbariță, vezicule sub limbă linchi (a) - a sorbi cu limba; a mînca pe furiș lingoare - febră tifoidă linți - trichină, cisticerci lip(it) - murdărie grasă, lipicioasă lipitură - boală de dragoste sau de frică lozie - specie de răchită lumină - lumînare luminăriță - plantă lung - boală îndelungată lut - pămînt M mai - instrument de bătut rufele la spălat; ficat mană - belșug; boala viței de vie; spumă ce apare primăvara pe apele curgătoare; nor(i) deasupra pădurilor de brazi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rătăci; cu toate aceste, nu-și pierdu nădejdea în Dumnezeu, ci merse tot înainte până ce, într-una din zile, disdimineață, trecând printr-un codru întunecos, dă de-o poiană foarte frumoasă, și în poiană vede o căsuță umbrită de niște lozii pletoase; și când s-apropie de acea casă, numai iaca o babă întâmpină pe fată cu blândețe și-i zice: — Da' ce cauți prin aceste locuri, copilă, și cine ești? — Cine să fiu, mătușă? Ia, o fată săracă, fără mamă
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cu toate a-ceste, nu-și pierdu nădejdea în Dumne zeu, ci merse tot înainte până ce, într una din zile, dis-dimineață, trecând printr un codru întunecos, dă de-o poiană foar-te frumoasă, și în poiană vede o căsuță umbrită de niște lozii pletoase; și când s-apropie de acea casă, numai iaca o babă întâmpină pe fată cu blândețe. Fata atunci scoate salba și paharele cele de argint și le dă tătâne-său; apoi deschizând lada împreună, nenu mărate herghelii de cai
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
stă imaginea de întreg, de mulțime de elemente uniforme strânse grămadă, imagine prezentă în sl. grad „grindină” (vgr. chalaz, rom. talaz, groază „mulțime”), pol. grono „ciorchine, strugure, grămadă”, wino gronowe „vin de struguri”, slavă grozd, grozdije „strugure” (cf. rom. loază, lozie), gorst „mână, pumn”, lit. gruodas „glod înghețat”, let. gręzns, gręzna „creasta cocoșului”, germana medie gruose „mugur, mlădiță”, lat. grando = granum „grindină, prundiș, sămânță; boabă de strugure; perlă”, grandio „a genera, a da naștere, a dezvolta”, față de grandino „a bate grindina
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
51 leasă, 104 leat, 129 a lega, 127 lemn, 104 lene, 44 leneș, 45 a lenevi, 45 lent, 45 leoarcă, 132 a lepăda, 45 Letonia, 48 limbă, 98 lin, 45 Lituania, 48 liurcă, 132 loază, 129 loc, 43 logodnă, 102 lozie, 131 a lua, 48 lud, 130 lujer, 130 lume, 48 maghiar, 67 mai, adv., 186 mal, 53 mană, 135 Maramureș, 74 mare, 53 Marea Neagră, 138 masă, 97 Masca, 57 Mastacăn, 57 măi, 69 mănunchi, 44 măr, 130 măre, 69 Mășcătești
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în primăvara anului 1785, boierul tefan Roset (de fapt este familia Rossetti), le-a dat locă de așezare în lunca Dunavățului, care se situează între Mărăști și Fruntești. Atunci lunca și dealurile care o flancau erau împădurite, în principal cu lozii și sălcii. Potrivit practicii feudale românești, oricine se putea așeza în orice locă rămas necultivat și nelucrat, chiar dacă de facto și de iure, moșia era dată unui boier de către domnitorul țării „pentru dreaptă și credincioasă slujbă”. Atunci când proprietarul pământului avea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
localitate numită Laz (Lozinca?), dovadă clar a modului de obținere a terenului agricol pe seama pădurii. Văile pâraielor Dunav și Dunavicior (Pârâul Roșu sau Tresștia) erau acoperite de vegetație specifică luncilor, de la rogoz și stufăriș, arbori de esență moale, sălcii și lozii, plop, dar și arbori cu valoare economică mai ridicată. Cu o asemenea vegetație de luncă au avut de luptat bejenarii bucovineni care au format satul Lunca. Satele vechi răzășești, Filipeni și Fruntești, procedaseră la fel, dar cu câteva sute de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fructe cad în vânt -/de parcă-o mână de văzduh azvârle/semințe noului pământ.”//(Provincie, III) Sau această imagine a verii dogoritoare, personificată, care se scaldă, după ce a trecut prin codru, prin zmeuriș și pelinițe: „Pe după grâu,/ ascunsă după luncile de lozii,/ vara se scaldă, goală, în pârău.[...].//(Alte priveliști, I) Ori explozia de vitalism în toamnă, cu trăiri bahice în chef cu lăutari, cu vinul îmbătrânind în butoaie, dar și cu strania mistică a extincției prin percepția loviturilor de ciocan, posibil
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
Tragicei vieți a jocheului Stewer, prilej cu care s-a produs un dublu declic: am întrevăzut concomitent două posibilități: prima - ca textul respectiv să fie și altcumva decît apare și secunda - ca sub pseudonimul cu care este semnat, Petru de Lozia, să se ascundă Petru Comarnescu. Publicarea prozei cu pricina se înscria negreșit în "strategia" urmată de cotidianul proaspăt întemeiat pentru cucerirea publicului bucureștean, "strategie" care, pe lîngă asigurarea unor colaboratori cu prestigiu 4, presupunea și inserarea unor scrieri pseudoliterare sau
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
Julien Sorel al lui Stendhal, Nantas al lui Zola, Tofana a lui Mihail Sorbul etc.) și o competență deosebită în pictură (universală, dar mai ales cea românească). În sfîrșit, s-a adăugat bănuiala unei posibile "motivații" a pseudonimului Petru de Lozia, altfel spus, posibilitatea unei strînse legături între pseudonim și cel care se ascundea în spatele lui. Catalizator a fost aici o informație reținută (prin ce minune?) din jurnalul scriitorului, anume dintr-o menționare, în treacăt, la 31 decembrie 1934, a vărului
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
corpul "romanului sportiv" nu numai că rezolvă definitiv problema paternității Tragicei vieți..., dar, mai mult, dezvăluie și o "implicare" a autorului în el, de neconceput într-un roman popular sau "de consum". Cu care concordă și utilizarea pseudonimului Petru de Lozia! Acesta ascunde, ce-i drept, identitatea reală a autorului, dar, plecînd de la "numele strămoșilor", el posedă valențe "sentimentale" și "personale". Tînărul Petru Comarnescu nu l-ar fi pus cu nici un chip pe o scriere exclusiv confecționată la comanda direcțiunii ziarului
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
căutat totdeauna frumusețea. — Prin ce se deosebeau prietenele tale de restul lumii? — Poate că aveau o intuiție mai mare, o sensibilitate mai intensă, o tandrețe ascunsă, de care aveam nevoie. Era extraordinară lipsa lor de orgoliu, de egoism, de ge lozie. Cu ele alături mă simțeam ocrotită, așa cum n-am fost apărată nici de părinții mei. S-ar fi băgat și în foc pentru mine. Chiar dacă de multe ori discutam în contra dictoriu sau ne contraziceam cu vehemență, eram libere să ne
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]