1,922 matches
-
ungherele necunoscutului! O,DOAMNE,ÎȚI MULȚUMESC CĂ MI-AI PERMIS SĂ-ȚI VĂD MĂREȚIA ANTERIOARĂ GENEZEI! -Regreți ceva, Dio? -Da, regret Apocalipsa! 54. EU ȘI IMPOSTURA O durere de cap ascuțită părea că vrea să-i perforeze țeasta: mii de luminițe dureroase l-au ținut treaz toată noaptea. Căută cu înfrigurare ceva de scris și-și dădu drumul la vale: în cuvinte! Cuvintele parcă asta abia așteptau: să-l ia în primire cu tot cu insomnie. Pe măsură ce scria și-n cercuri tot mai
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_53_54_costel_zagan_1370412153.html [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
BRADUL DE CRĂCIUN Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 331 din 27 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bradul, de pe munte-adhoc S-a trezit drept într-un bloc Unde oamenii în el Globuri puneau fel de fel. Beteală și luminițe, Urși de pluș și gărgărițe, Mașinuțe, avioane, Cărticele și creioane. Dedesupt tronau hăinuțe Și mai mari și mai micuțe Jucării făceau furori. Printre ele, pantofiori. Stătea bradul luminat Și tare s-a minunat Când copii cu -obrazul roș` Îi cantau
BRADUL DE CRĂCIUN de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Bradul_de_craciun.html [Corola-blog/BlogPost/355201_a_356530]
-
că nu vom scăpa de communism 5o de ani. Ne certam care să dormim cu tata și care cu mama. Cel mai mult vroiam să dormim 33 în camera în care dormea tata. El fuma toată noaptea. Ne delectam cu luminița de la capătul țigării care descria cercuri luminoase în întunericul camerei. De fapt în comunism totul a fost cenușiu. Lumina era interzisă. Odată m-am trezit, dimineața, cu nasul la crăpătura dintre ușă și cer. Acum îmi dau seama că eu
DETECTIV VOLUNTAR POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Detectiv_voluntar_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355504_a_356833]
-
aiurea făr' să știe Că toate drumurile ei Mergeau 'napoi la colivie. Zărise-o dâra de lumină Și s-a-nălțat cam mult în zbor, Când a simțit c-avea legată Și colivia de picior. Căzând a vrut să se agațe De luminița ce-i părea Că e mai trainică și poate Să fie trambulina sa. Dar a străpuns ușor lumina Și aripile i s-au frânt, Erau văzduh și prea fragile Să zboare chiar atât de sus. S-a prăbușit fără să
MOARTEA UNEI MUZE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463894239.html [Corola-blog/BlogPost/379023_a_380352]
-
13. Camelia CRISTEA 14. Vasile BELE 15. Dumitru Sava 16. Ana ARDELEANU 17. Dumitru SAVA 18. Dumitru ICHIM 19. Ionel Iacob BENCEI 20. Liliana PETCU 21. Mariana Zavati GARDNER 22. Constantin ZAVATI 23. Constantin T. CIUBOTARU 24. Rodica MARCU 25. Luminița SĂCELEANU 26. Ștefan Lucian MUREȘANU 27. Gelu DRAGOȘ S-au înscris până acum, în Colecția „SCRISUL DE AZI”, urmând a fi tipăriți până la finele anului 2015, următorii autori (lista rămâne deschisă): • Ștefan Lucian MUREȘANU • Ștefan Doru DĂNCUȘ • Constantin PREDESCU-NEACȘU • Franko
NOI DETALII DESPRE COLECŢIA „SCRISUL DE AZI” A EDITURII SINGUR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/stefan_doru_dancus_1436177220.html [Corola-blog/BlogPost/364985_a_366314]
-
în pădure la furat lemne. Asta-i marea noastră tradiție. ILLÉS: Nu mergem la pădure doar ca să furăm. Din cînd în cînd ne mai și spînzurăm acolo. Aceasta este realitatea observată și bine descifrată de scriitorul de față. În piesă luminița de la capătul tunelului refuză să se arate. Ceea ce rămâne impregnat în lăuntrul cititorului sau/și al spectatorului este tipul de umor. Amar, șocant, uneori poetic. E la limita dintre normalitate și nebunie. Nu mai puțin limbajul de care face uz
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
în pădure la furat lemne. Asta-i marea noastră tradiție. ILLÉS: Nu mergem la pădure doar ca să furăm. Din cînd în cînd ne mai și spînzurăm acolo. Aceasta este realitatea observată și bine descifrată de scriitorul de față. În piesă luminița de la capătul tunelului refuză să se arate. Ceea ce rămâne impregnat în lăuntrul cititorului sau/și al spectatorului este tipul de umor. Amar, șocant, uneori poetic. E la limita dintre normalitate și nebunie. Nu mai puțin limbajul de care face uz
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
a fost și vin acolo, deși nu-mi dau seama din ce rezerve reușise Gabriela Maxim să mulțumească atâtea guri care nu oboseau niciodată de când veniseră în tabără... Silvia a plecat cu câteva fete în oraș, respectiv cu: Magda Pașca, Luminița Vătavului, Mariana Bendou și Carmen Prepeliță. Mi-a spus că așa au dorit, să meargă fără bărbați. Și așa au făcut. De parcă celelalte n-ar fi fost singure acolo, cu excepția Marianei! Am preferat să rămân pe terasă cu grupul obișnuit
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
cititor, Să-ți aduc în suflet pace. Anul nu ne-a fost deloc ușor, Nu știu ce-am putea noi face. Lumea e din ce în ce mai rea; Plugul ară pe morminte. Sosește prea târziu salvarea, Să ții cont, să iei aminte. De luminițe-i plin orașul Și pui de brazi mulți s-au tăiat; Securea -n codru a fost nașul Și bieți purcei i-am înjunghiat. Se suie, spre piscuri de Carpați, Sfânt, mirosul de sarmale Și multe arome de cârnați Fumegă, spre
TE COLIND IUBITE CITITOR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Te_colind_iubite_cititor_.html [Corola-blog/BlogPost/350898_a_352227]
-
scurte, poeziile și întreaga artă. Cu toate acestea, subiectul nu este epuizat. Dacă ne mai mișcă acest gen de literatură, înseamnă că nu suntem cu totul abrutizați, pervertiți, pierduți sufletește. Mai există o mică speranță pentru om, un fel de luminiță care pâlpâie firav, ca să ne facă să înțelegem că viața nu ne aparține, ea ne-a fost dăruită și nu avem dreptul să abuzăm de ea, să ne batem joc, să o socotim la cheremul și cheful nostru. Evenimente neașteptate
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_a_editurii_se_cristea_aurora_1385927921.html [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
un simbol al adolescenței. Astfel, poveștile prin viață. Prin viață și cuvintele și visurile noastre. Mai ales, în preajma Sfintei Nașteri, când, iată, se apropie venirea Pruncușorului Iisus Hristos, din sânul imaculat al Prea Sfintei Fecioare Maria. O crenguță de brad, luminițele din ochi, flacăra din inimă, cuvintele-colind cu care-l întâmpinăm - vor fi darul nostru cel mai potrivit. Să nu ne zgârcim. Nimeni nu e atât de sărac încât să nu-i poată dărui aceste daruri de suflet. CEZARINA ADAMESCU, AJUN
CÂND NINGE CU ARIPI DE ÎNGERI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_darului_vietii_cand_ninge_cu_aripi_de_ingeri_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/350867_a_352196]
-
ți se vede tot corpul? Am să o arăt nevestei mele când mă voi însura, să vadă și ea ce femei frumoase am avut! Vasilica îi lăsă brusc brațul, dar continuă să privească în ochii lui care își păstraseră o luminiță veselă. - Ce e? Se vedea că vorbea serios. - Am crezut că eu voi fi nevasta ta! - De ce-ai fi crezut asta? Ți-am spus eu că te iubesc? Ți-am spus eu că mă voi însura cu tine? Vasilica
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443496892.html [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
întârzierile de salarii la Jurnalul Național. Anul trecut, a scris un protest în versuri intitulat „Ruga reporterașilor cuminți”, pe care a publicat-o pe blogul său. Unii spun că n-a prea fost iubit de colegii săi, unde o anume Luminița Tucă, semnatara comunicatelor de presă și stăpâna vieții sfinților, cumnata mult mai cunoscutului Marius Tucă din Caracal, ajutată de Dana Andronic și Mihaela Stănescu (cunoscută sub numele copy-paste), i-au ‘’copt-o’’ cum se cuvine imberbului. Fetele se fac că
POVEŞTILE LUI VIOREL ILIŞOI ŞI ALE PRESEI DE PROVINCIE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1415093442.html [Corola-blog/BlogPost/349811_a_351140]
-
abia aștept să ne revedem. O sa tin legătură cu Gabi, ca să stabilim o zi numai pentru noi. Lăură și Gabi se despărțiră de Iulian, nu înainte ca acesta să-i îmbrățișeze cu mare dragoste. Amândoi radiau, erau fericiți, se întrezărea luminița de la capătul tunelului, pentru fiecare sfârșit, un nou început, iar începutul era acum al lor, căci unde este voința, există și cale de mers. - Draga mea, surprizele nu s-au terminat, astăzi ești numai a mea, o să mai mergem undeva
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1462817610.html [Corola-blog/BlogPost/378427_a_379756]
-
este că nu știm „unde ne găsim în istorie”, „ce se întâmplă cu noi”, de am ajuns în acest hal de distrugere și decădere, și „încotro mergem”. În fața noastră nu se deschide nici o cale, nici o portiță, nu se întrevede nici o luminiță, habar nu avem ce se întâmplă cu noi și încotro mergem. Putem să ne găsim într-o situația mai grea sau putem să dispărem ! Suntem un Popor orb rătăcind în pustiu ! ACEASTA ESTE FUNDĂTURA ISTORICĂ FOARTE PERICULOASĂ ÎN CARE NE
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
vine la masă, dar nu rămâne la întâlnirea programată. După ce am mâncat, ea a urcat în cameră. Eu am rămas și m-am apropiat de grupulețul acela de oameni care discutau din ce în ce mai însuflețiți. A venit și Dan Petrescu, Marioara Vișan, Luminița Vătavului, Nicolina Petrov. Mai apoi, a sosit Emilian Marcu și, sincer vă spun, era o plăcere să asculți ce vorbeau oamenii aceștia. Saluturile erau scurte și, nu știu cum făceau, dar intrau direct în discuții pe teme literare și istorice. Aveam senzația
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
în dreptul inimii, și scotea de acolo o nucă scăpată de vreo cioară și culeasă de dânsul de pe ogorul dezgolit de holdă, pe care-l cerceta melancolic. Abia atunci când, cu mâna tremurândă, îmi întindea darul, licărea pe chipul lui de dăruitor luminița aceea atât de absentă în restul zilelor. Deși aveam podul plin de nuci, zâmbetul bunicului mă îndemna să adaug plusvaloare darului său nesemnificativ. Și nuca lui supraviețuia celorlalte din pod până primavara târziu. Iar cu nuca aceea - oferită de prisos
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416293066.html [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
Acasa > Literatura > Proza > LUMINIȚA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ȘI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI Autor: Daniel Marian Publicat în: Ediția nr. 1735 din 01 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului De câte ori ne naștem, oare nu cu fiecare secundă în care trăindu-ne viața
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/daniel_marian_1443677965.html [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]
-
limpezimile minții, la nevinovatele zvâcniri cu dorul de mai departe, poate fi numită nostalgie ori mai degrabă nevoia categorică de reîmprospătare a simțurilor, de unde să ne luăm energiile pentru o conștiență valorică veritabilă, autentică. Mai întâi, când am văzut că Luminița Potîrniche face o propunere lirică în ansamblul ei denumită „Dumitru Chicuș 30”, nu am știut ce să cred, mă gândeam în mod logic la evocarea cuiva important pentru ea. Iar când-acolo, ce să vezi, e numele unei străzi unde
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/daniel_marian_1443677965.html [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]
-
socială în slujba nevoilor reale ale populației. Poate că un asemenea grup de reflecție e un gest timid și puțin eficient față de imperativele stării în care am ajuns. Dar problema care se pune e mai fără întoarcere decât uitata astăzi „luminiță de la capătul tunelului”. Problema este dacă avem o cale, sau, odată cu întoarcerea unora la Cotroceni, ne întoarcem la abjecția care ne-a guvernat eșecurile de până acum în ale instaurării unei democrații românești. Corneliu LEU București 23 august 2012 Referință
POLITICA ROMÂNEASCĂ DE LA „A” LA „Z” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_politica_romaneasca_de_corneliu_leu_1345726400.html [Corola-blog/BlogPost/355250_a_356579]
-
numai în muzică. Un om pe care-l iubesc de 40 de ani fără unu’. Din 1975, adică din 1900 toamnă, când l-am văzut, pe viu, la Teatrul Dramatic din Galați. Stăteam în rândul întâi și îi sorbeam respirația, luminițele ochilor de un verde intens cu reflexe aurii, ochi care te vrăjeau, te fermecau definitiv și irevocabil, cu mâini cu alonjă subtilă care cercetau aerul, vrând parcă să-l stăpânească. Ce să mai zic de glas? Dumnezeiesc. De o uluitoare
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1397592427.html [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
ochi, dar gândurile îi alergau pe căile neuronilor, ca trenurile printr-un nod de cale ferată, circuitându-i sufletul. Simțea că în fața lui se deschisese o infinitate de drumuri, ca niște raze, dar toate erau blocate cu bariere, care clipeau cu luminițe roșii și alarme șuierătoare. Încerca să oprească mașina, dar în spatele mașinii alergau și urlau ca lupii, Casapu, Spârcâiac, cu toți bețivii lui de la cârciumă, iar după ei, toți oamenii din sat, până și Dora cu maică-sa. Toți strigau: hoțule
SRL AMARU-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1436214534.html [Corola-blog/BlogPost/384459_a_385788]
-
cerul mult timp de colo-colo, până seara. Norocul lor cu stelele și cu bucățica de lună care mai lumina din spatele norului ce nu se dădea la o parte din calea ei, că altfel, Moș Gerilă și ai lui zăriră niște luminițe și auziră colindele de Crăciun. - Ei, uite acolo! strigă Moș Gerilă, uite! În sfârșit l-am găsit pe Moș Crăciun! În sfârșit voi da ochii cu el! - Daaa! Uite! Așa este Stăpâne! îi răspunse una din umbre. - Taci măi, taci
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
Adi și Mirel nu s-au ridicat, dar mi-au întins mâna în semn de rămas-bun. De zece minute m-am despărțit de ei și nu știu unde să merg încă. E postul Paștelui. Biserica pe lângă care trec are ușile deschise. Zăresc luminițe și umbre înăuntru. Am trecut de ușă. Încă doi pași și...ce-ar fi dac-aș intra? Am nevoie de-o veste bună pe care n-o primesc de nicăieri. Ce-ar fi dacă l-aș întreba pe Dumnezeu? Intru
DEPRESIE de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_burca_1490882651.html [Corola-blog/BlogPost/381518_a_382847]
-
și umbre înăuntru. Am trecut de ușă. Încă doi pași și...ce-ar fi dac-aș intra? Am nevoie de-o veste bună pe care n-o primesc de nicăieri. Ce-ar fi dacă l-aș întreba pe Dumnezeu? Intru. Luminițele tainice sunt de fapt lumânări, lumânări în vârful cărora lumina se lungește sau se micșorează ca dorințele omului. Dorințele mari sunt reprezentate de flăcările mari, iar dorințele mici de flăcările mici. Nu mă pot hotărî care sunt mai frumoase, cele
DEPRESIE de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_burca_1490882651.html [Corola-blog/BlogPost/381518_a_382847]