15 matches
-
scurt și calcularea Sfintelor Paști, din trecut, prezent sau viitor (mod de calcul ce ar trebui să fie cunoscut de fiecare creștin și este folosit de Biserică într-o variantă modificată în urma Convenției de la Constantinopol din 1923), împreună cu calcularea anului lunisolar pe cicluri și o formulă generală pentru calcularea oricărei date fixe (zi) din an. Numai prin așezarea celor două TAINE DUMNEZEIEȘTI care sunt TEMELIONUL și Mâna Anului în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“ astfel: Crugurile Lunii Naște Temelioanele, pe care le așezăm
CALENDARUL NATURAL AL OMENIRII INTRE ADEVAR, INTERES, IGNORANTA SI MINCIUNA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Calendarul_natural_al_omenirii_intre_adevar_interes_ignoranta_si_minciuna.html [Corola-blog/BlogPost/342496_a_343825]
-
cursiva latină pe două coli de plomb. Se presupune ca este un tip de "defixio", dar traducerea exactă a textului rămâne incertă. Calendarul de la Coligny, găsit în apropierea orașului Lyon cu o statuie identificată să fie Apollo, este un calendar lunisolar. Galii au împărțit anul în două anotimpuri care se începeau cu echinocțiu — "samon" „vară” și "giamon" „iarnă” — și douăsprezece luni. Plombul de la Chamalières este și el o atestare importantă. Scris pe plomb în cursiva latină în douăsprezece versuri, este un
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
cei căzuți în luptă s-a numărat și polemarhul Callimachus. Ei au fost îngropați într-un tumul comun care mai domină și astăzi câmpia litorală de la Maraton. Herodot datează evenimentele despre care a scris în „"Istoriile"” sale conform unui calendar lunisolar; dar fiecare oraș-stat ("polis") din vremea sa utiliza o altă variantă. Prin calcule astronomice se poate obține o dată corelată cu calendarul iulian - astfel, Philipp August Böckh (în 1855) a concluzionat că bătălia de la Maraton a avut loc pe 12 septembrie
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
a Lunii în jurul zodiilor nu au o viteză constantă. Ei cunoșteau poziția Lunii si a Soarelui pentru fiecare zi a lunii și puteau prezice Luna nouă. De asemenea, ei au calculat pozițiile planetelor. Babilonienii ne-au lasat moștenire un calendar lunisolar, bazat atât pe fazele lunii, cât și pe mișcarea anuală a Soarelui. Acesta avea 12 luni sinodice, la care se adaugă o lună (arakh makru) la diferite intervale de timp pentru a restabili concordanța dintre anul solar și lunar. Această
Astronomia Babiloniană () [Corola-website/Science/300006_a_301335]
-
cei din jur. De asemenea, în ciuda ideii preconcepute care circulă în civilizația vestică, personalitatea și norocul unei persoane sunt definite și în funcție de luna, ziua și ora nașterii. Astfel, si acestora le sunt atribuite elemente ale zodiacului chinezesc. Calendarul chinezesc este lunisolar. Acesta este bazat pe observații astronomice exacte privind longitudinea soarelui și fazele lunii. Calendarul chinezesc adesea coincide cu anul tropic, împărțind unele similarități cu calendarul evreiesc. Și aici, un an obișnuit are 12 luni, iar un an bisect are 13
Zodiacul chinezesc () [Corola-website/Science/327564_a_328893]
-
altă dată calendaristica dintr-un calendar copt,pe un papirus din Egipt din 22 AH, PERF 558. Inscripții de vechi calendare ale Arabiei de Sud dezvăluie utilizarea unui număr de calendare locale, cel putin unele dintre aceste calendare urmând sistemul lunisolar. Pentru Arabia Centrală, mai ales Mecca, există o lipsă de dovezi epigrafice, insă detaliile se găsesc în scrierile autorilor musulmani ale epocii abbaside. Atât al-Biruni cât și al-Mas'udi sugerează că arabii antici utilizau aceleași nume de luni ca și
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
fost destinat pentru a stabili un calendar fix care să fie în respectat." Alții sunt de acord că acesta a fost inițial un calendar lunar, dar sugerează că aproximativ 200 de ani înainte de Hijra a fost transformat într-un calendar lunisolar care conținea o lună intercalata adăugată din când în când pentru a menține pelerinajul în sezonul din an în care marfă era cea mai abundență. Această interpretare a fost propusă pentru prima dată de astrologul și astronomul musulman medieval, Abu
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
suplimentară, această deviație se corectează. De exemplu, în calendarul gregorian, fiecare an bisect are 366 de zile în loc de 365, prin prelungirea lunii februarie cu încă o zi, astfel ea având 29 de zile în loc de 28. La fel, în calendarul ebraic lunisolar, se adaugă luna Adar Aleph, a 13-a lună, de șapte ori într-o perioadă de 19 ani, la cele douăsprezece luni din anii obișnuiți pentru a evita deplasarea anului în raport cu anotimpurile. În calendarul gregorian, o zi fixă din an
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
cu 100) atunci (an bisect)<br> altfel dacă ("year" nu este divizibil cu 400) atunci (an obișnuit)<br> altfel (an bisect) Calendarul gregorian este o modificare a calendarului iulian utilizat pentru prima oară de romani. a început ca un calendar lunisolar și își boteza zilele după fazele Lunii: luna nouă ("calendae", de unde și „calendar”) și luna plină ("Idus" sau ide). "Nonae" erau denumite nu zilele care cădeau în primul pătrar, ci exact la o "nundina" (săptămână comercială romană) sau nouă zile
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
pătrar, ci exact la o "nundina" (săptămână comercială romană) sau nouă zile înainte de ide, inclusiv numărând idele ca primele din aceste grupuri de nouă zile. Așa era denumită și o perioadă de opt zile. În 1825, credea că acest calendar lunisolar fusese abandonat pe la 450 î.e.n. de către decemviri, care au implementat calendarul roman republican, utilizat până la 46 î.e.n. Zilele acestor calendare erau numărate înapoi (inclusiv) până la următoarea zi cu nume, astfel că 24 februarie era "ante diem sextum Kalendas Martias" („a
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
conține solstițiul de iarnă din emisfera nordică. LUna suplimentară ia același nume ca cea anterioară; de exemplu, dacă ea urmează după a doua lună (二月) atunci se numește pur și simplu „a doua lună adăugată”, de ex. . Calendarul ebraic este lunisolar cu lună embolismică. Această lună suplimentară se numește "Adar Alef" (primul Adar) și se adaugă după "Adar", care atunci devine "Adar Bet" (al doilea Adar). Conform , aceasta se face de șapte ori în fiecare interval de nouăsprezece ani (anume, în
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
este calendarul anual folosit în religia iudaică. Ca și calendarul chinezesc, este un calendar lunisolar, care se bazează atât pe un ciclu lunar cât și pe unul solar (care definește anii). Aceasta contrastează cu calendarul gregorian, care sa bazează doar pe ciclul solar, sau cu calendarul musulman, care este pur lunar În general se deosebesc
Calendarul ebraic () [Corola-website/Science/297962_a_299291]
-
perioada Imperiului ahemenid. Perșii au fost printre primii care au folosit un calendar solar, iar soarele a fost dintotdeauna un simbol important în cultura iraniană, aflat în strânsă legătură cu tradițiile legate de Cirus cel Mare. Calendarul persan antic era lunisolar, asemănător celui babilonian, cu douăsprezece luni a câte treizeci de zile fiecare; zilele erau numerotate, dar nu și denumite. Lunile aveau denumiri legate de festivalurile sau activitățile anului pastoral și erau împărțite în două sau trei intervale, în funcție de fazele lunii
Calendare iraniene () [Corola-website/Science/337422_a_338751]
-
1789, nu le-au putut înlocui). Se crede că ordinea zilelor din săptămână s-a fixat astfel: planetele au fost înscrise pe un cerc în ordinea presupus firească și au fost citite din trei în trei. S-au introdus cicluri lunisolare, tot mai apropiate de adevăratele mișcări; s-a descoperit inconstanța vitezei Soarelui pe ecliptică și deci inegalitatea anotimpurilor. La moartea lui Asurbanipal - 625 î.e.n., cel plin de știință și astronomie, Chaldeea a scăpat de sub dominația Asiriei și o dinastie proprie
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
prețioase ale literaturii din popor, din lumea întreagă.” Almanahul era un mozaic de informații: calendar bisericesc, cu toate cele ale sale, răspunsuri la „Ce e calendarul?” - calendarul lunar întrebuințat numai de mahomedani, calendarul solar folosit de egipteni și perși, calendarul lunisolar utilizat de creștini, budiști și de israeliți, îndemnuri pentru alungarea sectelor și păstrarea credinței strămoșești, date istorice și literare, proză și versuri, vorbe înțelepte, proverbe și zicători, strigăte de joc etc., toate trecute prin filtrul autorului Ierimia Nechita, Cernăuți. Indiferent
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]