17 matches
-
cu mâna ,deasupra -i punea capac. Trăgea spre marginea mesei,fără să-l scape din mâini, Așeza pe jos dreptunghiuri,rânduri,rânduri la uscat. Negru de la munca-n soare,chip ridat și chinuit, Adus bine din spinare,de carat și lutuit, Toată viața a muncit,bunul Dumnezeu să-l ierte, Să crească s-a străduit ,trei băieți și două fețe. Nu știu dacă mai există astăzi ,cărămidăria, Insă știu că nu mai este de ani mulți pe dealuri, via. Pârâul mai
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1422343324.html [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
linia mediană sau centru. Pereții aveau o structura din pari, în care se împleteau nuiele . Partea exterioară și interioară a pereților era acoperită cu lut amestecat din pleava și bălegar. În camerele interioare erau vetrele (adâncituri în sol, cu pereții lutuiți, înconjurate de o grădina din pietre, poate și cioburi în structura și un cenușar) și cuptoarele. S-au găsit și hambare și gropi de provizii. Precursorii vaselor de ceramică erau recipiente din nuiele împletite și lutuite, burdufuri din piele, fructe
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
în sol, cu pereții lutuiți, înconjurate de o grădina din pietre, poate și cioburi în structura și un cenușar) și cuptoarele. S-au găsit și hambare și gropi de provizii. Precursorii vaselor de ceramică erau recipiente din nuiele împletite și lutuite, burdufuri din piele, fructe cu coajă lemnoasă, tigve de animale.Prin intermediul descoperirii vaselor de ceramică, se atestă existența unor centre meșteșugărești de olărit, dar și studierea obiceiurilor alimentare, și viață spirituală, precum și diferențierile sociale. De asemenea, este determinată schimbarea alimentară
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
poartă. Casa de locuit are o compartimentare de tip cameră-tindă-cameră. Tinda are o ușă prin care se realizează accesul în spatele casei. Pereții sunt realizați din bârne fasonate ce au lemnul aparent doar în jurul ferestrelor și al ușii, ancadramentele prezentând chenare lutuite și văruite. Pe trei laturi, construcția prezintă un gang de scândură, marcat de stâlpi ciopliți în volume geometrice. Gangul este susținut de prelungirile tălpilor casei. Grajd cu șură din Mănăstirea Humorului reprezintă o anexă de dimensiuni mari. El este împărțit
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
fețe și îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Ca elemente decorative, cerdacul prezintă două colonete cioplite în volume geometrice și console în retragere, multiconsole la colțurile pereților, ciocârlani de draniță la creasta învelitorii și la fumărițe și chenare lutuite și văruite în jurul ferestrelor. Bucătăria Râșca din cadrul gospodăriei Moldovița are pereții realizați din cununi de bârne despicate, îmbinate la colțuri în „coadă de rândunică” cu extremitățile bârnelor mult petrecute în afară. În fața intrării, bucătăria are un cerdac din scândură semiînchis
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
cameră de locuit și tindă. În partea frontală, construcția are un gang din scândură. Pereții au fost ridicați folosind tehnica „blockbau” (cununi orizontale), cu îmbinarea la colțuri în „cheutori” rotunde („stânește”). Ferestrele și ușa de intrare sunt încadrate de chenare lutuite și văruite, care contrastează cu culoarea bârnelor pereților. Casa de locuit din Humoreni (comuna Comănești) este o construcție specifică țăranilor agricultori din zona de podiș a județului Suceava. Pereții casei sunt construiți din cununi de bârne despicate și cioplite cu
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
epoci limitate a fost înregistrată adesea în decursul secolelor VI-XI. În spațiul dintre case, care nu era prea mare, au fost descoperite diferite anexe gospodărești, mici cuptoare și vetre de foc în aer liber, gropi de provizii cu pereții lutuiți sau arși sau gropi menajere. În multe din așezările din perioada marilor migrații au fost atestate ateliere meșteșugărești, mai frecvente fiind acelea destinate producerii ceramicei folosindu-se cuptoare de ars olăria deosebit de performante. În unele situri, ca cele de la Bârlad-
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
de suprafață (din secolele VI-VII), care lipsesc pentru spațiul bazinului, dar apar mai târziu, la Dodești și Banca - Vaslui, precum și în alte zone ale spațiului moldovenesc (Botoșana-Suceava), fiind de formă ovală sau dreptunghiulară, cu pereții din nuiele împletite și lutuite, cu podeau lutuită și având în mijloc o mică vatră, înconjurată de pietre. Majoritatea trăsăturilor legate de tipurile de locuință, sistemul de construcție, dotările acestora, precum și inventarul ceramic se regăsesc nu doar în Moldova, ci și în Muntenia sau în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolele VI-VII), care lipsesc pentru spațiul bazinului, dar apar mai târziu, la Dodești și Banca - Vaslui, precum și în alte zone ale spațiului moldovenesc (Botoșana-Suceava), fiind de formă ovală sau dreptunghiulară, cu pereții din nuiele împletite și lutuite, cu podeau lutuită și având în mijloc o mică vatră, înconjurată de pietre. Majoritatea trăsăturilor legate de tipurile de locuință, sistemul de construcție, dotările acestora, precum și inventarul ceramic se regăsesc nu doar în Moldova, ci și în Muntenia sau în Transilvania. 1.3
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
exemplu la Dodești), comparativ cu a celor din lemn, de esență tare (stejarul, 15-20 ani), însă mai greu de găsit și mai rar întrebuințat. Așadar, sistemul de construcție al locuințelor se baza pe un schelet lemnos, din bârne subțiri, ușor lutuite (resturi de chirpici găsindu-se frecvent). Acoperișul era în două ape, corespunzător perioadei. La Dodești, în cazul L15, sistemul de bârne era dispus orizontal și prins între stâlpi dubli, care oferea mai multă siguranță, motiv pentru care a mai fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
malul locuințelor (L13-Gara-Banca). În unele cazuri (L13-Gara-Banca) s-a păstrat lemnăria carbonizată de la pereți, podea, dar și de la furca și grinda de susținere a acoperișului (pl. XLV/f). Pereții camerelor erau construiți din pari verticali și din împletituri de nuiele lutuite. Grosimea lipiturilor varia între 3,7-6cm, potrivit locului din care s-au desprins (la bază, acestea fiind mai groase). Conform amplasării grinzilor și a furcii, acoperișul era construit în două ape, astfel fiind folosit încă din perioadele anterioare. Majoritatea acestor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au identificat la Spinoasa-L5 (Iași) și Lozna-Dorohoi (Botoșani). Tot cuptoare s-au descoperit și în situl de la Dănești - Vaslui, însă cu destinații diferite. În număr de trei, acestea aveau o formă rectangulară, cu colțurile rotunjite, iar fundul și pereții lutuiți. Unul dintre ele avea dimensiuni foarte mari (1,60m x 1,60m) servind probabil ca o „bucătărie de vară”, pentru membrii comunității respective. Celelalte două par să fi servit, potrivit autorilor, la arderea ceramicii, în interiorul și în preajma lor găsindu-se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311, 615 (pl. CCXXXIX/16); Coman 1980c, p. 56, nota 5. f) Vatra satului: în marginea estică a satului au fost depistate mai multe cuptoare circulare, pentru coptul pâinii, cotlonite în pământ și lutuite, însoțite de numeroase fragmente ceramice lucrate la roată și decorate cu incizii, caracteristice secolelor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1951. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 55-56. 7. Bălești (comuna Cozmești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
oamenii. Cum era casa în intimitatea ei ne-o spun tot căutătorii de vestigii. Ușa era încadrată în ușori puternici, cu bârne groase, cu prag la intrare, mai întotdeauna orientate spre sud. Se intra într- o cameră mare, cu podeaua lutuită, după cum am mai spus, cu pereții împodobiți cu lucrări realizate de gospodina locului, pentru că oamenii de atunci erau artiști înnăscuți în toate, ceea ce făcea ca decorația caselor să se deosebească de la casă la casă, de la localitate la altă localitate. În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a prezentului înnoiește arhaismul, receptare și rațiune prin sentiment fiarele de plug, lopățica de curățat hîrlețul, semințele de grîu din vremea dacilor, piepteni de cules afine, tigvă, coș din scoarță de copac, jaleș, filionică, păducel, stupii din stuf, din nuiele lutuite, cornul de brăcuit, corneice pentru praf de pușcă, cleștele de spart alune, mai de rufe, munca este calea regală spre subconștient, via regis scaunul de mezdrit, dulgherie, tioc pentru gresie, alias toc, exploatarea în sine a propriei comori, brîie, bete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Împrejmuirile curților s-au făcut pe la începutul secolului trecut; până atunci, sătenii foloseau gardul viu de cătină, liliac, salcâmi. În grădină, viță de vie, glugi de strujeni, stoguri de fân. Pereții erau văruiți și prispa din fața casei humuită sau proaspăt lutuită (la sărbători mai ales). Albastrul și verdele predominau, când era vorba de culoare. Într-o monografie întocmită în 1904 de învățătorul Ion Vasiliu și rămasă în manuscris, se găsește menționat faptul că abia în acel an casele din Ipotești au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
locuit de "regi" care umblau, vara, cu picioarele goale. "Palatul" în care m-am născut avea o singură odaie, plus o tindă și un celar unde erau păstrate proviziile. Fusese construit de bunicul meu patern, pe la începutul secolului, din bârne, lutuite și văruite în albastru-vinețiu, cum era obiceiul prin satele de la poalele Făgărașilor. Inițial, fusese acoperit cu paie. Tatăl meu, însă, i-a schimbat acoperișul cu unul, mai nobil, de țiglă. Era o casă scundă, cu ferestre mici, ca să nu se
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]