16 matches
-
orice cuvânt pe care îl rostea, știind că nu făcea glume decât rar și când era cazul, nu mințea niciodată. Iarna mai lua un pieptar de blană de oaie argăsită și peste el îmbrăca un dulman negru și gros de lânică țesută în război de bunică-mea. De ea, atunci când îmi apare în gând, o căldură plăcută mă cuprinde iar o liniște binefăcătoare se coboară asupra mea, într-o vrajă fără de margini, era ca zâna bună și pilduitoare care părea că
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_ion_dorel_enache_antreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
adierea pâlpâitului de fitil al lămpii se strecoară vânturând aerul curat și rece al odăii, se înfrățește cu penumbra în dunga firului încheiat ce parcă joacă îndrăcit, fără astâmpăr. Pe un ecran nevăzut, personagiile de pe carpetă sau de pe flanelul de lânică începute în după amiaza asta se înfiripă o legendă, țesută și coniventă cu miracolul mișcărilor de mână ale țărăncii c-un singur nume din Muscelul de ieri și de azi, dintotdeauna. Nu știe că guvernanții i-au refuzat dreptul la
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
din târgurile ardelene, spre deosebire de țăranii obișnuiți care purtau opinci. Femeile nu purtau rochii, ci doar cămăși lungi până la glezne, fote și broboade vărgate la capăt, bunde și ii de cânepă, in (în zilele de lucru) sau din bumbac brodate cu lânică sau arnici. Prima școală este atestată la 1838, dar învățământul a fost practicat intermitent. Prima școală stabilă a fost înființată în 1891 în cătunul Lunca Pârciului. Până atunci, localnicii erau analfabeți, cu excepția proprietarilor de pământuri, preotului și câtorva săteni școliți
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
fiind evidentă. În ansamblu, ia din zona Ocna-Miercurea se impune printr-o se impune printr-o eleganță sobră, sporită de liniile clare ale ornamentației. Pieptarul, lucrat în piele albă este deschis în față, de tip poienăresc. Ornamentațiile sunt executate cu lânică și mătase colorată. Negrul domină în cusăturile dispuse în special pe piept. Poalele, lucrate din pânză albă, învrâstată din loc în loc, sunt lungi până aproape de glezne. Ele sunt acoperite în față cu o cătrință "vânătă" numită șurț, iar în spate
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
vin să completeze mărturiile arheologice și istorice, oferind o imagine a vieții pe aceste meleaguri. Se remarcă în principal colecția de port popular, în special cea de cămăși și catrințe (unele dintre ele unicate în ceea ce privește materialele utilizate: fir metalic și lânica), precum și colecția de tipare de cas rotunde sau păpușare specifice zonei etnografice Vrancea. Patrimoniul de științele naturii (peste 50.000 de piese) numără colecții de insecte, de ornitologie, dar și de moluște, mamifere și plante. Între acestea se înscriu piese
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
XIX-lea au apărut în sat fibrele textile noi din bumbac sau cum li se spuneau în sat: „arniciul”, „mulineul” sau „haida”. În plus, acestuia, i s-au asociat fibrele industriale din lână cum ar fi: „părul”, „diamantul”, „berca” și „lânica”. Acestea din urmă au fost tot mai des folosite astfel încât au ajuns să fie predominant utilizate în confecționarea majorității elementelor de port sau podoabă. Un plus de strălucire l-a adus portului tradițional folosirea „sârmei” (beteala sau firul) cu precădere
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
care ar putea fi, însă, revigorate în alți parametri. în zilele noastre, ca materii prime vorbim de lână, în primul rând, apoi de bumbac de diferite calități și în diverse combinații, și apoi, cel mai adesea, de materialele sintetice: PNA, lânici, fibră. Războiul de țesut cunoaște două variante: orizontal și vertical. Războiul vertical era extins în trecut, acum îl mai regăsim doar în zona Hușilor, folosit la țesutul covorașelor, i se spune popular „în drugi”. Părțile componente ale acestui tip de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
o mănînce, de este voia stăpînului ei să facă a doua oară vițel, iar de voiește să facă vițică, o dă la o cățea. în locul unde a fătat vaca se bate un țăruș în pămînt, în capul căruia se pune lînică și alte. Cînd țărușul se bate, se zice: „Cînd s-a face tîrg aice, atunci să se deoache vițelul meu.“ Se crede că în ziua în care a fătat o vacă nu e bine a da nimica din casă, nici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
când zveltețea fetei nescoase Încă la horă. Harapnicul meu de nuntă, cu coada din picior de capră neagră de munte, cu vârtej din fier ciocănit țigănește, cu bici Împletit din curelușe subțirele de piele de oaie și cu șfichiuri de lânică colorată, bici de poveste cu care, desigur, Nausicaa - fecioara cu brațele albe, lujer de palmier, fiica lui Alcimon, cra iul feacilor, cea căreia Minerva Îi insuflase cutezanța de a privi pe Ulise În pielea goală - Își Îndemna spre râu catârii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de cânepă sau de in). În afară de piei de oaie se mai folosesc "holițe", blănuri (miel negru sau brumariu, dihor, jder). Astăzi, femeile obișnuiesc să țeasă în război "prim" din lână sau din mătase. Pentru brodat motivele ornamentale se folosesc: lâna, lânica, bumbac (colorat), mătase, fir metalic și mărgele. Nelipsit înainte era și "bundușca" (pieptarul înfundat), încheiat pe umărul stâng. La Costișa o purtau doar bătrânii. Cojocul cu mâneci (mintean) decorat cu holiță cu flori cusute; cheptar cu brâu și poale (evazate
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care ar putea fi, însă, revigorate în alți parametri. în zilele noastre, ca materii prime vorbim de lână, în primul rând, apoi de bumbac de diferite calități și în diverse combinații, și apoi, cel mai adesea, de materialele sintetice: PNA, lânici, fibră. Războiul de țesut cunoaște două variante: orizontal și vertical. Războiul vertical era extins în trecut, acum îl mai regăsim doar în zona Hușilor, folosit la țesutul covorașelor, i se spune popular „în drugi”. Părțile componente ale acestui tip de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
coboară-n josul trompei din burta unei mame și înnădește în uter. Țeasta noastră, încet scanată de pelicula lumii, e fătul ce crește mai mult și mai mult, fiind pe rând pește, amfibian, reptilă și mamifer, acoperindu-se de-o lânică simiană și apoi lepădînd-o, în ultima lună, când străbatem cu totul portalul și ne strecurăm gâtul și umerii-n lume, desprinzîndu-ne cu totul de insula fericită de unde-am venit. Ca să putem înota prin sutele de foițe întrolocate, să le putem
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
decorative pe suprafața cămășii de sărbătoare se face ținându-se cont de regulile repetiției, alternanței și simetriei. Pânza pentru cămăși se țese în două ițe. La gât, cămașa are niște încrețituri care se numesc chelea găinii. Ornamentele erau cusute cu lânică, arnici, mătase, fir metalic, fluturi și mărgele. La gât și la mâneci era aplicată o broderie realizată în diverse tehnici: ajurul în cruciulițe, punctul bătrânesc, butucește, pe dos, punturește, în cheițe. Nu lipseau găurelele. Cromatica era diversă: nuanțe de roșu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
puțină a candelei citind ceva într-o carte. — Sărut mâna, măria ta! — Ștefane, vino încoace să mă întind pe pat, că așa știu jupânițele. Am aflat de scrisoarea grecului, nu crez să fie minciună. Se culcă peste macatul țesut din lânică seină și se propti în perinile brodate. — O să trimit vorbă măriei sale să dea de lucru la toți tălmacii și scribii în alte părți ca de pe la chindie să fii stăpân pe spătăria mică. Te duci ca să nu te vadă nimeni și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la mine, mi-a spus-o. Coboară brațul, perdeua acoperă deschiderea spre orașul de zi. Încep s-o dezbrac, lângă stofa aceea grea și nemișcată. Îi scot jacheta, n-a făcut-o ea singură, e o jachetă urâtă dintr-o lânică fără culoare și foarte ușoară, pare mucilagine. Îi ating sânii, sânii aceia mici și ofiliți care îmi plac atât de mult. Nu mă oprește: — Iubitule, spune, iubitul meu... și mă strânge în brațe. O iau de mână și o conduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Vasile, nea Ghiță Bîlcu, tot posomorit și însetat, fina Smaranda, Cristea și nașul cu nașa, veseli, comandând lăutarii, încărcați cu daruri pentru fin. Aduseseră plapumă de mătase, scutecele de stambă și ciorapi mici, lucrați în grabă de femeie, tigheliți cu lânică. Meșterii au lăsat femeile în casă și au ieșit în curte, să vadă împrejurimile. Sosiseră în trăsuri tocmite. Birjarii așteptau la poartă, înveliți în pături flocoase, cu căciulile pe cap. Ningea des, cu fulgi mari. Stere, cu dogarul și cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]