59 matches
-
începe,intră-n compartiment și-aruncă cu putere mingea către fereastră. Iar mingea buclucașă izbește înghețata ce se împrăștie rapid peste ochelarii,fața și cămașa mea galbenă,cadou de la nevastă.Acum e cu maro ! - Ce dracu ai mai făcut? sare mamița,făcându-se că-l ia pe domnul Goe de urechi.Na,ca să stai locului odată ! Apoi scoate din geantă un șervețel și se îndreaptă hotărâtă către mine ca să îmi șteargă ciocolata.Numai că trenul face o curbă bruscă și durdulia
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1422777710.html [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
în plină reformă, cu corupți, crime, violuri, scumpiri, promisiuni deșarte. Și dacă s-ar deștepta, ar avea ce să vadă. Mulți, foarte mulți Cațavenci și mai mulți Tipătești, Trahanaci, Zoițice. Și să nu mai vorbim de Impiengești, Farfurizi, Leonizi, Mițe, mamițe, mam-mari, Pristanda, Venturiani și, nu în ultimul rând, cetățeni turmentați care din alegeri în alegeri se întrebau: „Eu cu cine votez, coane Fănică?” Vorbiți mai încet în Parlament să nu se trezească Ceahlăul, chiar dacă ați găsit Scrisoarea atât de pierdută
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_ion_c_hiru_1329234824.html [Corola-blog/BlogPost/356302_a_357631]
-
1773 din 08 noiembrie 2015. EVENIMENTUL SECOLULUI S-au dus soacrele pe Marte Și-napoi nu vor veni, Plâng nurorile departe De gurița lor...o zi! PETRECERE S-a umplut clubul de fițe Că au tinerii mulți bani, Euroi de la mamițe Combinate cu baștani. MULȚIMEA FARMACIILOR Dac-ar fi să socotesc Câte farmacii găsesc E grozav, că ne-om hrăni Cu pastile într-o zi! CORUPȚIE GENERALIZATĂ Ieri mi-am cumpărat un câine Și m-a lins când i-am dat
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului EVENIMENTUL SECOLULUI S-au dus soacrele pe Marte Și-napoi nu vor veni, Plâng nurorile departe De gurița lor...o zi! PETRECERE S-a umplut clubul de fițe Că au tinerii mulți bani, Euroi de la mamițe Combinate cu baștani. MULȚIMEA FARMACIILOR Dac-ar fi să socotesc Câte farmacii găsesc E grozav, că ne-om hrăni Cu pastile într-o zi! CORUPȚIE GENERALIZATĂ Ieri mi-am cumpărat un câine Și m-a lins când i-am dat
2015 CU GENŢIGRAME de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gentiana_groza_1446975532.html [Corola-blog/BlogPost/352529_a_353858]
-
rotindu-și ochii negri și lucioși vizata. -Da’ tu ce te-amesteci? o certă copilărește Papa pe Miramoț. După câte văd, nu mai aduci defel cu firava dintr-a opta de liceu, căreia eu îi strigam cu ciudă: a venit mamița cu papița! N-am înțeles de ce venea mamă-ta la pauza mare cu sendvișul! Erai liceană și mi se părea caraghios... Drept e, eram și puțin gelos, că a mea nu făcuse asta nici în anii de școală primară... Și
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433054198.html [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
Simona Tache Mi-am amintit, acum vreo săptămână, când vorbeam de mari actori, cum am jucat eu teatru în școala generală, în liceu și în facultate. Primele roluri, în clasele I-IV, au fost Mamița lui Goe, în “Domnul Goe”, și mămică-sa lui Bubico - vedea-l-aș mănuși! - în “Bubico”. Mi-amintesc și acum reprezentația cu “Bubico”, care a avut loc într-o excursie, în fața părinților. Și ce față a făcut mama unui coleg
Aţi jucat vreodată teatru? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18347_a_19672]
-
realizator de radio, scenarist. Ca reporter la Academia Cațavencu, am mai experimentat “meseriile” de cerșetor, ajutor de ospătar și muncitor în construcții, iar, cu ocazia diverselor ședințe foto, am făcut-o pe fotomodelul. Ah, și actriță am fost. Am jucat Mamița din “Domnul Goe” - în clasa a III-a, Margareta Aldea din “Gaițele” - în liceu și Salomeea, din “Salomeea” lui Oscar Wilde - în facultate. Mă rog, unele “spectacole” nu au fost duse la capăt. Și am mai jucat și în “Bubico
Un interviu din Unica de martie și cum arată revista în haină nouă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19097_a_20422]
-
aproximativ o tonă fiecare. Lateral, șezând pe un scaun și fumând tacticos, însuși Cragiale își admiră personajele, detașat și puțin zeflemist. Siluetele stilizate îi reprezintă pe Farfuridi, Brânzovenescu, Cetățeanul Turmentat, Goe, Zoe, Mam’mare, Chiriac, Mița, Veta, Zița, Rică Venturiano, Mamița, Trahanache, Cațavencu și Pristanda. Figurile personajelor amintesc de chipul marilor actori care i-au interpretat de-a lungul timpului: Lucia Sturdza Bulandra, Alexandru Giugaru, Constantin Tănase, Dem Rădulescu, Grigore Vasiliu Birlic, Ion Chelaru, Radu Beligan, Mircea Diaconu etc. Inițial s-
Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București () [Corola-website/Science/322620_a_323949]
-
implicat În propria dramă și se constituie activ În jurat și asistent. Hilară e scena pregătirii gestului suicidal de către Porția: „După ce a dejunat cu mare poftă și s-a săturat, a- nceput deodată să plângă, zicând către doamna Zamfira Popescu: - Mamițo, eu nu mai pot să trăiesc! eu vreau să mor!” (Groaznica sinucidere din strada Fidelității). Pampon, care o vede pentru Întâia oară pe Mița În frizeria lui Nae, o consideră pe amanta lui Crăcănel ca fiind „curățică”, indiciu că o
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
matriculă; protejatul tău avea un 3. - Și acum? - Are 7. - Uite-te - am gândit eu - ce va să zică o Întârziere de câteva minute; cum poate nenoroci pe un tânăr! Rămânea Mitică Dăscălescu iar repetent, cu toate că Ține la el atâta mamiță-sa Dăscăleasca, la care Ține Piscupeasca, la care Ține Sachelareasca, la care Ține Iconomeasca, la care Ține Diaconeasca, la care Ține Preoteasca, la care Ține mult grațioasa Popeasca, la care Țiu foarte mult eu, la care... ”. Mai energică și cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cântând menuetul, pe care-l cântă regulat muzica În parc și care-i place atâta lui madam Georgescu!... De aceea, cu sufletul Încărcat de fermecătoare amintiri, seara, la București, când Își face toaleta de culcare, madam Georgescu zice oftând: - Ah! mamițo! menuetul lui Pederaski..., mă-nnebunesc!” (s.n.). Sensibilă la frumusețea naturii, madam Georgescu e cu siguranță mai impresionată de prezența tânărului locotenent Mișu, care-i o ispititoare promisiune. Petrecerea improvizată, al cărei suflet e galantul locotenent, rămâne reper afectiv pentru femeia
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
vii să prânzești cu noi” etc.), gramamà, coana Anica, supează cu ginerele la miezul nopții (Tren de plăcere), familia Piscopesco urmează să ia „dejunul la castelul Peleș” la ora 1 după-amiază etc. În tren se fumează, dar se și bea (mamița Miței din Lună de miere „primește bucuros” să guste din cogniacul oferit de străin, cu sentimentul vag al unei complicități de moment), În restaurantul gării se (poate) bea cafea cu lapte. O masă Între amici consolidează relația, Între necunoscuți - Îi
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
așteptările le sunt Însă diferite: „domnul cel În vârstă”, soțul, intenționează să urmeze un tratament, Mița - să petreacă „la Franțisbat” alături de Mișu „vreo două, trei luni”, „cocoana Sofița” - să salveze aparențele: „Și iar sărutările... Apoi, din adâncul sufletului: - Off!... Mișule!... Mamițo! mamițo! - Ei! ce e, soro? ce mai poftești? Tot nu dormi?”. Mamița nu pare interesată să mai domolească manifestările amoroase ale fiicei imprudente, ci, dimpotrivă, o Încurajează prin chiar faptul că tolerează amorul ilicit și le asigură amanților relativă intimitate
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
le sunt Însă diferite: „domnul cel În vârstă”, soțul, intenționează să urmeze un tratament, Mița - să petreacă „la Franțisbat” alături de Mișu „vreo două, trei luni”, „cocoana Sofița” - să salveze aparențele: „Și iar sărutările... Apoi, din adâncul sufletului: - Off!... Mișule!... Mamițo! mamițo! - Ei! ce e, soro? ce mai poftești? Tot nu dormi?”. Mamița nu pare interesată să mai domolească manifestările amoroase ale fiicei imprudente, ci, dimpotrivă, o Încurajează prin chiar faptul că tolerează amorul ilicit și le asigură amanților relativă intimitate (ea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
urmeze un tratament, Mița - să petreacă „la Franțisbat” alături de Mișu „vreo două, trei luni”, „cocoana Sofița” - să salveze aparențele: „Și iar sărutările... Apoi, din adâncul sufletului: - Off!... Mișule!... Mamițo! mamițo! - Ei! ce e, soro? ce mai poftești? Tot nu dormi?”. Mamița nu pare interesată să mai domolească manifestările amoroase ale fiicei imprudente, ci, dimpotrivă, o Încurajează prin chiar faptul că tolerează amorul ilicit și le asigură amanților relativă intimitate (ea iese pe coridor, dar În același compartiment În care rămân amorezii
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
chiar faptul că tolerează amorul ilicit și le asigură amanților relativă intimitate (ea iese pe coridor, dar În același compartiment În care rămân amorezii doarme soțul). Mița nu e preocupată nici măcar o clipă de propria reputație, fiindcă veghează asupra ei mamița, iar mamița are sarcina grea de a fi atentă la / cu ginerele. Teama de a nu se compromite există („cocoanele au Înlemnit” când cred că secretul lor va fi divulgat soțului), dar această teamă nu e tot atât de intensă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
că tolerează amorul ilicit și le asigură amanților relativă intimitate (ea iese pe coridor, dar În același compartiment În care rămân amorezii doarme soțul). Mița nu e preocupată nici măcar o clipă de propria reputație, fiindcă veghează asupra ei mamița, iar mamița are sarcina grea de a fi atentă la / cu ginerele. Teama de a nu se compromite există („cocoanele au Înlemnit” când cred că secretul lor va fi divulgat soțului), dar această teamă nu e tot atât de intensă ca amorul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
v-ascult de-atîta amar de vreme... am căscat de mi-a trosnit fălcile. Ce mai tura-vura...vorbă lungă degeaba? Iaca, o s-o ia ăl de l-o iubi fata, că dreptul lui e!" Diplomația Efimiței unită cu decizia rapidă a mamițelor din Momentele și schițele artistului. În spiritul lui, vom salva de la vorba lungă restul motivelor, adunate spre a justifica senzația că opera e construită ca un sistem de vase comunicante, în care "genurile" sînt relativizate cu bună știință. Tocmai fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
temele comice ale lui Cargiale sînt "lipite", cusute cu ața albă a ironiei intertextuale, dobîndind o altă coloratură stilistică. "Să le numărăm...": odrasla, aici progenitura iadului, nici mai mult, nici mai puțin, stupită de deochi (ca Goe) de starostele dracilor; mamița reîntrupată, cu ambițiile ei, în țiganca ajunsă doică de împărat, Ianuloaia vituperînd pe seama "berbantlîcurilor dumnealui", (în mod logic, ar urma chiar "dumnealui"), lanțul "fatalității" care l-a pîndit pe Cănuță de la naștere, cînd moașa faisait défaut, din pricină de ch
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Jean Ciută îi privește realist și nu cruță pe nimeni. Ca să fie convingător, a arătat (scenă de efect, excelent mimată) cu cîtă nespusă silă pun odraslele noastre mîna pe cîrpa de șters tabla. M-am uitat în sală: tăticii și mamițele se amuzau. Neexistînd individualități puternice, clasa lui Ducu e mai omogenă, mai solidară, cu un climat de toleranță reciprocă. În cea a Roxanei sînt cîțiva „monștri de egoism”, fapt care a și dus la apariția „grupulețelor”, indiferente unul față de altul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
serie integrează sintagme precum „impresiile miri- fice”, „un potop de impresii și amintiri”, o colecție admi- rativ- exclamativă de locuri comune pe care le debitează conaționalii. Intemperanța este consubstanțială spiritului lumii caragialești și declamativul este acompaniat adesea de exclamativ : „Ah, mamițo ! Menuetul lui Pederaski... mă-nnebunesc !”. Cea de-a doua serie este mai interesantă pentru că privește un anumit tip de literatură sentimentală a amintirilor privilegiind momentul regăsirii locului natal, implicit al copilăriei ca vârstă de aur. Doi „mari clasici”, dintre care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
urma urmei, chiar Bubicó, pentru a reveni la început, nu este decât o victimă a educației nepotrivite, la fel cu domnul Goe și cu atâți alți oameni. În locul lui era mai cu folos să fi fost aruncată pe geam cucoana, „mamița”, care-i interzice amorul cu Zambilica Papadopolinii, dar nu poate să-l strunească eficient. Chiar dacă nu ajung personaje, câinii înveselesc viața autorilor și, dacă este adevărat că se pot trage concluzii privind caracterul stăpânului pornind de la rasa și deprinderile câinelui
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
din pricina stresului provocat de aglomerație. Viteza vehiculului feroviar, tras de locomotive cu abur, nu este prea mare de regulă, deși în anumite cazuri putea depăși 60 de km. pe oră. Totuși, domnul Goe își poate pierde pălăria în curent, iar Mamița pe Bubico, din cauza călătorului nevricos. Abia create pe la 1865, căile ferate române intră rapid în conștiința publică și literară a epocii. Podul de la Cernavodă, inaugurat în 1895, e cel mai lung din Europa la acea vreme. În tren se mănâncă
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
tehnologie de ultimă oră, tot de acolo unde vrei să fi băgat acum? Fiecare are brendul care-l merită. Nouă ne stă bine cu brendul de slugă. Că ești stâlp de cafenele sau că ești ministru, tu, Bubico „șezi frumos, mamițo”, te ploconești în fața oricărui străin și asculți ca tâmpul comisarii U.E.; tot comisari se numesc ca pe vremea stăpânirii ruso-sovietice. Una e să asculți comisarii de nevoie și alta e de voie. Tu vrei să stai sluj, simți o plăcere
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
visînd măriri (e, firește, o diferență între obiectivele Vidrei, ale Chiriței, ale Acriviței și ale nevestei lui Stan Pățitul, dar între ele, totuși, nu se cască falii largi), dîndu-le copiilor, în genere, o proastă educație - n-avem cultul mamei, ci al "mamiței", dar avînd, fie și deformată, intuiția progresului. Unei astfel de doamne de tranziție, respectabilă într-un stil foarte românesc (același în care e onorabilă duduca Mamuca, sau Leanca Văduva), îi scrie Alecsandri ciclul Chirițelor. Ediția mea de anticariat e de la
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]