1,797 matches
-
pomenit luat pe după umăr de noul coleg venit de la Arad, Titus Popovici. Locuiam pe aceeași stradă, a Castanilor, o adevărată alee. Am plecat acasă împreună, vorbea mult, am aflat că scrie, m-a invitat la el. Avea o cameră la mansardă, văruită impecabil, având pe pereți citate și panseuri personale, scrise într-o dezordine lucie, cu cărbune. Mi-a spus să nu mă sperii, că dacă mă bântuie vreo idee, o va mâzgăli pe loc. L-a întrebarea dacă scriu, am
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
UN CÎMP DE LUPTĂ (teatru), 2007 - CAFENEAUA PAS-PAROL (român), 2008 - SINDROMUL DE PANICĂ ÎN ORAȘUL LUMINILOR (român), 2009 - DOMNUL K. ELIBERAT (român), 2010 - DEZORDINEA PREVENTIVĂ (român), 2011 la Editură Paralelă 45 - ORAȘUL CU UN SINGUR LOCUITOR (antologie de poezie), 2005 - MANSARDA LA PARIS CU VEDERE SPRE MOARTE (teatru), 2005OMUL CU O SINGURĂ ARIPA (teatru), 2006 - ISTORIA COMUNISMULUI POVESTITA PENTRU BOLNAVII MINTAL (teatru), Paralelă 45, 2007 - IMAGINEAZĂ-ȚI CĂ EȘTI DUMNEZEU (teatru), 2008OCCIDENT EXPRESS & DESPRE SENZAȚIA DE ELASTICITATE CÎND PĂȘIM PESTE CADAVRE
Matei Vişniec by http://www.zilesinopti.ro/articole/1988/matei-visniec [Corola-blog/BlogPost/99602_a_100894]
-
ai început să scrii și ce te-a determinat să alegi acest mod de a te cunoaște și împărtăși oamenilor din trăirile tale? Boris David: Mă întorc la prietenia mea cu Titus Popovici, cel din adolescență. În serile petrecute în mansarda lui de pe Strada Castanilor, peste drum de unde locuiam eu, într-o zi, când i-am răspuns printr-o mișcare a capului că nu scriu, bănuind, poate, că nu acesta era răspunsul real, mi-a sugerat să folosesc un pseudonim, de
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
posibil. Era un oraș al culorilor. Casele erau înșiruite dea lungul străzilor având temeliile ieșite direct din trotuar, fără curți și fără garduri, fie pe coline sau pe șes, cam asemănătoare ca arhitectură, nu mai înalte de două-trei etaje cu mansardă cu tot, un oraș ca în cărțile viu colorate ale lui Kristian Andersen, în care editura a dorit să atragă interesul celor mici nu numai prin poveștile nemuritoare ale autorului scandinav, cât și prin coloristică și imagini ale caselor nordice
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
locuință. Ocoleam pe străzile lăturalnice și tot imortalizam prin obiectivul aparatului foto această arhitectura plină de fantezie și frumusețe. O casă albastră lângă una albă, apoi alta muștar, sau verde, ori neagră, roșie, gri, portocalie, cu balcoane sau fără, cu mansardă sau acoperișul în două ape, din lemn unde scândurile erau montate una peste alta pe orizontală sau cu altă scândură montată peste doua îmbinate cap la cap pe verticală. Erau case fără garduri, fără curți, dar cu flori în ghivece
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
ducă în spate un rucsac de umilințe, dar vorba lui, erau ale casei. Studenți fiind, înscriindu-se și la Facultatea de Fizică, a încercat să mă ademenească și pe mine. Fără convingere, am acceptat să ne pregătim împreună, într-o mansardă dintr-o vilă părăsită de pe lângă abatorul din Timișoara. Doream să fac matematica cu el. S-a pregătit, a întins pe masa de lucru - o masă mare de sufragerie, de pe vremuri - o mulțime de lucrări de matematică și a început ,,meditația
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
aria lui Filip din Don Carlos, mândru de gravitatea vocii mele de bas-bariton. Spre deosebire de el care-și cultivase vocea cu profesioniști, eu eram acoperit de o îndelungată experiență dobândită în baie. Ce-a ieșit? Nimic! Ne-am mai întâlnit în mansardă și am continuat să ne lăudăm reciproc. Cântam și ariile de tenor. Da, am avut prieteni, oameni deosebiți, fără interese meschine la mijloc, doar afinitate sufletească. Eram, cumva, sclavul unei idei fixe - acea cu prietenia lucru sfânt. Am și plătit
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
fuseseră trase în fața locuinței sale, Agripina intră în ținută de gazdă oferindu-și seviciile: -La mine fetelor! La mine! Am o casă mare, prea largă, de când cu Traian... Două dormitoare, o hărăbaie de living, un dressing, bucătărie și chiar o mansardă funcțională... -În care ți-ai făcut Observatorul Astronomic Personal, explică Lixandra. Păi, să v-o spun! De-acolo privește pe terasa clădirii vecine unde-și face exerciții de întreținere un... tânăr cam tot de vârsta noastră, cu care se și
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
ieri, cu zvonul pământului neliniștit pe crucea de gând răstignit. Aș fi vrut să te strâng în brațe, Indiferent, ca o lacrimă de post, făcând mătănii în fiece dimineață cu chip de prescure. Dragostea mea te ține în dinți în mansarda inimii. Sufletul își piaptănă părul ca o ploaie cu oasele în buzunar. Te doare râul ca o lacrimă atârnată în oftatul norilor închiși în prăvălia de la marginea zăvoiului. Inima ierbii mă strângea de mână. Suferea de dorul coasei ce-și
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1332437048.html [Corola-blog/BlogPost/357850_a_359179]
-
anunțe adunarea generală. - E gata și curcanul, acum îl scot din cuptor, se auzise și glasul doamnei Moise dinspre bucătărie. De această dată, am rămas cu toții la ospăț, cu excepția copiilor care au ciugulit câte ceva și apoi au fost trimiși la mansardă să doarmă, ceilalți rămânând neclintiți la masă mai bine de șase ore. Ovidiu se mutase cu scaunul lângă mine, dar continua să vorbească cu fratele maică-sii, care era în stânga lui; în ce mă privea, se mulțumea să mă strângă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485540681.html [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
angajează la un restaurant central din București, loc din care află că la Teatrul Cărăbuș se caută tinere talente pentru muzica ușoară, audiția a fost câștigată și debutează în anul 1934 sub pseudonimul de „Mary Atanasiu”, cu prima romanța numită „Mansarda”. Primele înregistrări În vara anului 1936 imprimă celebrele cântece populare „Cine iubește și lasă” și „M-am jurat de mii de ori” la casa de discuri „Columbia” sub îndrumarea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner. După aceste înregistrări, frumoasa cântăreața
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenarmaria_tanase_una_di_mihai_marin_1380030674.html [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
trecute acolo. Lucrarea premiată, o țin și acum minte, se numea “Fructele râului”, un copac sau un pom în care locul fructelor era ocupat de cranii umane. M-a invitat acasă la el. Locuia într-o garsoniera micuța situată la mansarda unui bloc vechi de când hăul și pârâul, cum zicea el. Avea o măsuță din brad cu două băncuțe de o parte și de alta. Fotoliul-pat era încadrat de două dulapuri cu rafturile pline de cărți. M-am așezat pe băncuța
DESTIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Destin_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/360887_a_362216]
-
de "Eurocon '82" Munchengladbach, "Eurocon '84" Bringhton, ori cele deschise la Galeria HartmannStrasse din Ludwigshafen (1991), Salonul de toamnă al Grupului artiștilor din Heidelberg (1992), cînd a expus alături de chinezul Yang Qi, AtelierFest '92 din Edinladung ș.a. Retras într-o mansarda insalubra de pe Aleea Parcului, măcinat de o boală incurabilă, George Aaron n-a mai fost capabil să lupte, lasindu-ne o operă risipita prin colecții particulare, almanahuri și paginile publicațiilor. Trupul său, atît cît a mai rămas din el, va fi
DESTIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Destin_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/360887_a_362216]
-
ar fi folosit probabil un alt termen - „șansă” sau „darul” -, dar era și el un exilat esențial în țara sa, cum fusese Proust în camera lui cu pereți din pluta. În amplul capitol final - intitulat Din pivniță lui Kafka în mansarda lui Cioran - al unui superb volum de Ion Vartic - Cioran naiv și sentimental, apărut la Editură Bibliotecă Apostrof în anul 2000 -, autorul marchează subtile apropieri dintre cei doi solitari hiperlucizi, dornici să se retragă din lume în ei înșiși și
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ by http://uzp.org.ro/norman-manea-al-doilea-exil-s-a-petrecut-cand-aveam-50-de-ani-sub-forma-iesirii-de-sub-dictatura-comunista/ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
Apostrof în anul 2000 -, autorul marchează subtile apropieri dintre cei doi solitari hiperlucizi, dornici să se retragă din lume în ei înșiși și în visul involuției. Vartic scria: „Kafka, locuitorul îndrăgostit al pivniței și al vizuinii, gândește complementar cu locuitorul mansardei”. Cioran transcrie în Caiete meditația kafkiana despre refuzul și șovăiala dinaintea nașterii. La fel precum Kafka, acesta consideră că existența scriitorului este marginala: „Să te târai încetișor, ca un melc, și să-ți lași dara cu modestie, cu sârguința și
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ by http://uzp.org.ro/norman-manea-al-doilea-exil-s-a-petrecut-cand-aveam-50-de-ani-sub-forma-iesirii-de-sub-dictatura-comunista/ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
care cred că era o corcitura de lup. Cred că se rătăcise de stăpân. L-am „înfiat” și i-am pus numele Jup. Era un câine inteligent care s-a atașat grozav de mine. Mă însurasem și locuiam la o mansarda pe Filatropiei, unde îl aveam pe Jup și o pisică. Nu o duceam prea strălucit cu banii, totuși nu știu cum am cumparat printr-o ocazie o șuncă afumata pe care o țineam într-un fel de bucătărioara. Acasă era Jup și
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_ultima_mea_i_ovidiu_creanga_1360846685.html [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
trăim față de forțele misterioase ce stau la baza realității tangibile a valorilor noastre profane și sacre. O recunoaștere a vieților noastre cotidiene revelate. Imensitatea minusculă a prezentei noastre în Univers. Un act în 7 părți metaforice: casă, de la subsol până la mansarda; sertare, cufere, dulapuri ce ascund secrete; cuiburi și coconi; unghere de liniște și vise; de la minuscul, la universal; imensitatea intimă; cercul etern, înăuntru și în afară. Fiecare dintre cele 7 părți va fi traversata de un poem ales din Miłosz
Carolyn Carlson – „pioniera scenei coregrafice contemporane” – pentru prima oară la Bucureşti, invitată în FNT 2016 by http://www.zilesinopti.ro/articole/13747/carolyn-carlson-pioniera-scenei-coregrafice-contemporane-pentru-prima-oara-la-bucuresti-invitata-in-fnt-2016 [Corola-blog/BlogPost/100242_a_101534]
-
mereu reclame: Degeaba ca apostolul tot strig, Patriotismul nu ține de foame, Patriotismul nu ține de frig! Îmi vine să-i plâng omului de milă, Biet bugetar, privindu-mă de sus, „Domnul” acela locuiește-n vilă Cu trei etaje și mansardă-n plus... De are școli înalte, precum alții, Le-a terminat „la fără” și socot N-are habar de unde încep Carpații, De câte feluri sunt îl doare-n cot; Des-integrat și el deplin în U.E. Nu-și găsește timp să
PATRIOTISM... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1441124749.html [Corola-blog/BlogPost/370267_a_371596]
-
parfumul lăsat în urmă de pedalarea între două puncte Aștept trezirea stimulilor Mă vor ajuta să ajung în cealaltă parte a scenei unde garderobierul mă va dezbrăca de cutume Să cadă mai repede cortina finalul spectacolului să trimită aplauzele în mansarda cu amintiri Referință Bibliografică: Cheală de perspective / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2311, Anul VII, 29 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Carmen Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CHEALĂ DE PERSPECTIVE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1493455439.html [Corola-blog/BlogPost/375941_a_377270]
-
inel. Și mai aruncă-n flăcări bicisnica stupoare, ca pe o flegmă acră de malț sau de borhot, căci s-a răcit minunea a treia zi sub soare, și se întorc păgînii pe Dunăre înot. În fond și pîn-la urmă, mansardele sînt goale acolo sus în cerul mai bun din cîte sînt; dac-ai ratat "răcoarea" ai șansa prin spitale să te înscrii la casă prin luare de cuvînt. Așează-ți deci papucii cînd dormi ca pe o pînză, tu, comandantul
FIŞA DE CADASTRU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1492059426.html [Corola-blog/BlogPost/380957_a_382286]
-
Doar lucruri fără legătură, nefirești... N-aveam unde dormi, era lapoviță prin tot Bucureștiul, și umblam fără oprire cu tramvaiul de la Gara de Nord la Gara de Est. Toată ziua și toată noaptea.” Uneori mai trăgea la fratele său Nilă, într-o mansardă minusculă unde „rămânea pierdut ceasuri întregi, cu coatele sub ceafă”. În volumul colectiv de versuri „Sîrmă ghimpată”, Geo Dumitrescu include poezia „Întoarcerea fiului rătăcit” de Marin Preda, dar manuscrisul volumului nu obține viză pentru tipărire. Tot prin intermediul lui Geo Dumitrescu
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_daca_dragoste_nu_e_nimic_ion_ionescu_bucovu_1346350793.html [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
Cu iarbă care ruginește de la prima oră Când roua nici nu s-a ridicat până la genunchiul broaștei Dar domină toate înălțimile posibile la acea oră În negru și-n alb abis lângă abis Un Turn Babel în toate direcțiile De la mansardă pândesc c-un binoclu în infraroșu Cum omul coboară din ce în ce mai des din maimuță și uită fereastra deschisă Cerul rămâne iar vacant La pian semnez o cerere de punere în posesie muzicală Brusc un glonț ca o scrisoare de dragoste îmi
AUTOPORTRET ÎN ALB de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 by http://confluente.ro/Autoportret_in_alb_costel_zagan_1362805732.html [Corola-blog/BlogPost/360028_a_361357]
-
cm de vid Lungimea unei mâini întinse în speranța unei îmbrățișări. TE MAI INTERESEAZĂ NOAPTEA? Freamătul lăcustelor la capătul stepei mestecenii spânzurați de cer șoseaua pe care rulăm în tăcere picior peste picior stăteai cu fusta scurtă în vântul polar, mansarda mult prea mică treceam pe roșu ca un asteroid beat de tine împroșcam cu smoală tot universul cunoscut dublam viteza luminii pentru tine câmpurile magnetice se rușinau, timidele așa treceam vijelios în jurul parcului cu statui decapitate îmi pierdusem capul de
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1425463453.html [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
și după ce m-am chinuit zadarnic să-mi explic în vreun fel de ce vedeam fenomenul acela, tocmai mă pregăteam să pun husele pe telescoape când, chiar în acel moment, un zgomot asurzitor, o zdruncinătură înfiorătoare a făcut să se cutremure mansarda Observatorului. Am auzit geamurile făcându-se țăndări, lunetele și instrumentele răsturnându-se, mesele și obiectele împrăștiindu-se, iar eu am fost doborât la podea. După ce mi-am revenit din acel șoc cumplit, întâi m-am mirat că mai eram teafăr
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465267073.html [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
-
chiar bine o oarecare iluminație pe stânci și pe bradul de deasupra. Și, curios, în acea pădure mi se părea că zăceau răsturnați o mulțime de brazi, în mare neorânduială. În alte părți, prăpădul părea mai puțin evident. Cobor din mansardă și intru din nou în camera unde aveam telefonul. Dar, spre nemulțumirea mea, telefonul era complet mut: ori se stricase, ori căzuse vreun stâlp cu firele. Exact asta îmi mai lipsea, acum eram cu totul izolat... Urc iarăși la telescop
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465267073.html [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]