5 matches
-
Mureșanu, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”. De-a lungul timpului, Imnul i-a însuflețit pe români în timpul Războiului de Independență, în primul război mondial și la Marea Unire din 1918, precum și în al doilea război mondial. „Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
fi umflat pieptul într-o atitudine de emfază, emoționați de evenimentele percepute chiar și de ei. Era, presupunem, în cazul în care s-ar fi cântat acest cântec (autorul precizează că s-au cântat cântece de la '48), o făcătură de Marsilieză întoarsă ca la Ploiești de lăutarii versați ce vor fi jubilat din priviri, persiflând masa aceea de republicani în frunte cu Prezidentul. Sinistru veac, sinistră Republică, siniștrii republicani. Dealtfel, ca să recurgem la o digresiune, mai mult sau mai puțin justificată
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
Cosmin Perța. Șapte femei, din țări și culturi diferite, în spațiul de după moarte, de unde nu se poate scăpa - poate doar cu ajutorul cuvintelor, al povestirilor. Artista newyorkeză Shlomith, contabila-șefă Polina din Moscova, pacienta braziliană cu transplant cardiac Rosa Imaculada, eleganta marsilieză Nina, olandeza Wlbgis, bolnavă de cancer la gât, senegaleza Maimuna care visează la o carieră de model și adolescenta austriacă Ulrike s-au pomenit într-un spațiu alb și gol. Timpul, așa cum îl percepem noi, a încetat să mai existe
Lansări de carte la Gaudeamus în weekend by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104215_a_105507]
-
alcătuire a lumii. Și-a relevat vocația pentru poezia socială și patriotică după 1843, cu Glasul unui român, și mai ales la 1848, prin poezia Un răsunet. Cunoscută îndeosebi sub titlul Deșteaptă-te, române și devenită repede imn popular, „această Marsilieză română a distrus restul poeziei lui Mureșanu, ce însemna totuși un pas în progresul poeziei ardelene profetice” (G. Călinescu). Poetul se închipuie un tribun care vorbește în numele neamului oprimat, invocând vitejia străbună și vestind profetic, în cadențe ample, momentul decisiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
scînteie/ De vulg necunoscută prin tine-am dobîndit"), zădărnicia ("Ha! ha! ha! ha! iacă un nume!... iacă înc-o vanitate!? Omer, Dante, Byron, Hugo! un cântec deșert în toate,/ Un accent, între morminte, un sarcasm în sărbători"). ANDREI MUREȘANU Caracterul de Marsilieză română l-a putut lua însă Un răsunet (Deșteaptă-te, romîne) de ardeleanul Andrei Mureșanu (1816-1863), imn profetic și grav, plin de strigăte solemne: Deșteaptă-te, romîne! din somnul cel de moarte, În care te-adînciră barbarii de tirani! Acum ori
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]