46,956 matches
-
acum mă gândesc la faptul că Părintele Nicodim are o foarte mare dragoste și recunoștință față de înaintașii viețuitori ai sfintei mănăstiri Crasna pe care îi evocă cu foarte mare emoție, referindu-mă, aici, de pildă, la Părintele Arsenie Praja - în memoria căruia a scris o carte în care prezintă viața, faptele și învățătura vestitului duhovnic crăsnean!... De asemenea, tot acum mă gândesc la dragostea Părintelui pentru calitatea cea autentică în toate, având în mintea mea felul în care arată mănăstirea, căci
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI, ROTUNDEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 80 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1431069321.html [Corola-blog/BlogPost/369816_a_371145]
-
contac vizual foarte mult timp. Ce puțin îi fusese de ajuns pentru a-mi face această radiografie a profilului meu. Bineînțeles că încheierea lui a sunat cam așa; reproduc textual ceea ce mi-a spus atunci, pentru că am și acum în memorie acele cuvinte, căci ele mi-au amprentat sufletul. “Ți-am spus toate acestea pentru că citesc în sufletul tău, că încă mai poți iubi, pentru că ai nevoie să te dărui ca sa poți fi tu, cea căreia trebuie să i se întoarcă
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
lumea aceasta, nu este timp. Nu a mai primit demult o floare. I-a mai scris cineva? Cutia de scrisori este goală, ca și singurătatea care o înconjoară. Cine își mai aduce aminte de ea? Cât de scumpă a ajuns memoria în ziua de azi! Amintirile te pot întoarce la o lume de vârstă mai mică. La o lume fără părere de sine. Sunt nesuferite amintirile acestea. Cu ele poți ajunge până în copilărie. Noi suntem oameni mari. Uneori, chiar oameni cosmici
PROFESOARA DE LIMBA ROMÂNĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Profesoara_de_limba_romana.html [Corola-blog/BlogPost/351087_a_352416]
-
plină de profesori de limba română. Unii - români fiind - s-au dus mai departe de țară ca să scrie mai frumos. Și profesoara de limba română i-a adus înapoi din alte limbi. Au crescut în biblioteca ei alte flori. Biblioteca memoriei ei este plină de fișele foștilor ei elevi. Toți - mici. Toți - neștiutori. Toți, astăzi - atoate și atotștiutori. Primele lor semnături pe caietele sărăcăcios liniate, îmbrăcate în hârtie albastră sau mov, au fost bastonașele și punctele și liniuțele. Ultimele lor semnături
PROFESOARA DE LIMBA ROMÂNĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Profesoara_de_limba_romana.html [Corola-blog/BlogPost/351087_a_352416]
-
comunitatea de credincioși comemorează “Ziua Morților “, omagiu adus înaintașilor noștri, membri Cenaclului literar ”Vsile Sav “, din cadrul Centrului de Zi pentru Vârstnici nr.2,( coordonator Maria Bobină), au deschis ședința, condusă de Al.Florin Țene, președintele cenaclului, cu medalionul literar ” În memoria celor de sub brazde ce meditează pentru noi“.În cadrul acestuia au citit poezii din creația proprie, dedicate acestui eveniment creștin, următorii: Maria Racolțea, Emil Perșa, Maria Pop, Aurel Chira, Al.Florin Țene și Aurel Vușcan. În continuare în cadrul medalionului literar “Amurgul
LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/La_cenaclul_vasile_sav_al_florin_tene_1351697124.html [Corola-blog/BlogPost/346350_a_347679]
-
Baciu - Filiala București, revista Cetatea lui Bucur, Elisabeta Iosif - Filiala Dolj, revista Constelații diamantine redactor șef, Doina Drăguț, revista Regatul Cuvântului și Sfera eonică director și redactor șef N.N.Negulescu. - Filiala Dobrogea, revista Dobrogea Culturală, Al.Birou - Filiala Vâlcea, revista Memoria Sloavelor, redactor șef Ion Nălbitoru - Filiala Banat, revista Vestea,red,șef, N.Danciu Petniceanu - Filiala Vrancea, revista Lumina Cuvântului, Mariana Vârtosu Scurt Circuit Oltean, redactor șef Marinela Preoteasa - Filiala Orhei, Republica Moldova, revista Agora Literară, redactor șef, Vasile Cocarcea. - Filiala Baia Mare
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452007190.html [Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495]
-
activitate pe anul 2016. În cuvântarea sa, președintele a evidențiat colectivele de redacții ce au editat în permanență cele 18 reviste ale Ligi Scriitorilor, astfel îmbogățind peisajul revuistic din țara noastră, și nu numai. Au fost menționale revistele: Agora literară, Memoria Slovelor, Moldova culturală, Cetatea lui Bucur, Dobrogea artistică, Heliopolis, Constelații diamantine, Regatul cuvântului, Scurtcircuit oltean, Ritmuri brașovene, etc. În continuare a fost evidențiate Filialele Banat-Timișoara, București, Cluj-Napoca, Iași, Slatina, Vâlcea, Vrancea, Brașov, Serbia, Canada, Franța, Spania, New Mexico, pentru editarea
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452007190.html [Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495]
-
în scoarță. Pe restul le răsfoiesc, fiindcă mă plictisesc. Octavian CURPAȘ: Ce planuri de viitor ai? Alice NĂSTASE: Voi reedita și alte cărți ale Ninei Cassian, câteva dintre cărțile sale pentru copii și jurnalul său, fabulosul și controversatul său jurnal, „Memoria ca zestre”. Voi scrie o carte a mea, un proiect de carte online cu ilustratii realizate de unul dintre cei mai buni fotografi din România - Paul Buciuta de la studioul „Artista”. Colaborez cu el de mai bine de patru ani, „Tango
INTERVIU CU ALICE NĂSTASE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_alice_na_octavian_curpas_1338266046.html [Corola-blog/BlogPost/357430_a_358759]
-
care uneori îl pierdeam, alteori nu. Rândurile de la final rezolvau dilema cu ușurință. Dar cine este această prezență care-i va stârni Micuței Bijou, numele primit de ea în copilărie, o nevoie de căutare obsesivă? E un chip imprimat în memoria fetei dintr-o veche fotografie, pe care-l zărește într-o seară în stația de metrou Châtelet. O femeie care nu-și trădează vârsta, cu privirea “ca la douăzeci și cinci de ani, limpede, exprimând un fel de mirare sau o teamă
Patrick Modiano: Micuța Bijou. Pe urmele mantoului galben – Recenzie, a Danielei Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/patrick-modiano-pe-urmele-mantoului-galben-cronica-la-cartea-micuta-bijou-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339419_a_340748]
-
pe care o știuse moartă undeva în Maroc. O întâmplare obișnuită, o rătăcire pe străzile pariziene în căutarea unor răspunsuri, nevoia propriei sale eliberări. Urmele femeii misterioase se intercalează printre traseele copilăriei încărcate de minciuni și tristețe, revenindu-i în memorie spusele unor personaje secundare lipsite de importanță atunci. Acum cu semnificații îngrijorătoare și suspicioase. Devine captivă acestei încrengături relaționale, care o vor vlăgui pe tânără, iar pe cititor îl vor ține în suspans până la ultima frază: “Am mai auzit încă
Patrick Modiano: Micuța Bijou. Pe urmele mantoului galben – Recenzie, a Danielei Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/patrick-modiano-pe-urmele-mantoului-galben-cronica-la-cartea-micuta-bijou-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339419_a_340748]
-
Veșnică să-i fie amintirea și pomenirea! Amin! Surse bibliografice de referință: revistele: “Rost”, “Atitudini”, “Gândirea” (serie nouă), “Puncte cardinale”, “România literară”, “Dacia literară”, “Lumea credinței” și “Lumina”; site-urile: www.crestinortodox.ro, www.fericiticeiprigoniti.ro, www.foaienationala.ro, www.memoria.ro, www.promemoria.ro, www.razboiintrucuvant.ro, www.theologhia.ro, www.razboiulnevazut.ro și multe altele ... Cu aleasă prețuire și deosebită recunoștință, Stelian Gomboș Referință Bibliografică: In memoriam - împlinirea a110 de ani de la nașterea sa în pământul neamului românesc - Mircea
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
de-a lungul secolelor, aceleași semnificații. Omul încerca să preia din mediul său înconjurător cu ajutorul simțurilor - văz, auz, miros - informațiile ce-i erau oferite. Fiecare constatare era sintetizată și transformată într-un semn. Semnul era stocat într-o ,,bibliotecă” a memoriei și de acolo preluat, recunoscut, acceptat de întreaga comunitate. S-a stabilit astfel, o legatură între macro - și micro - cosmos, legatură exprimată cu ajutorul elementelor figurative preluate din natura înconjurătoare. Satul românesc reprezintă obârșia culturii. Este punctul din care iradiază elemente
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
nepoțeii tăi care au apucat să te cunoască. Sperăm cu toții, că răii care au năvălit peste noi, nu vor reuși să-ți desființeze această UNICĂ ZI DE SĂRBĂTOARE închinată femeilor, în care noi te sărbătorim, te pomenim și îți cinstim memoria! Sărut mâna, MAMĂ SCUMPĂ! Semnează, fata ta cea mare: Maricuța MANCIUC-TOMA Madrid, Spania 8 Martie 2011 Referință Bibliografică: SCRISOARE PENTRU MAMA / Alexandru și Maricuța Manciuc Toma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 69, Anul I, 10 martie 2011. Drepturi de
SCRISOARE PENTRU MAMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_pentru_mama.html [Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394]
-
coroane de flori de către autoritățile locale, reprezentate la eveniment de primarul Panțuru Dumitru și viceprimarul Bădără Vasile, dar și de către conducerea școlii movilene reprezentată de director prof. Brezuică Mirela și director adjunct, prof. Tarța Mirela. După oficierea unei slujbe în memoria eroilor căzuți pe câmpul de luptă, de către preot paroh Sinca Marius, un grup de elevi, coordonați de prof. Neacșu Vasilica și prof. Ghiorghieș Maria, au prezentat un program artistic cu poezii, tropare și cântece patriotice. Versuri răscolitoare precum: ,,Sub iarba
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1465491047.html [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
-
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ȘI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NOUĂ ANI DE LA SĂVÂRȘIREA DIN ACEASTĂ VIAȚĂ A PĂRINTELUI ARHIM. GRIGORIE BĂBUȘ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2229 din 06 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Din seria „Pro Memoria - Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Nouă ani de la săvârșirea din această viață a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Grigorie Băbuș (1915 - 2008)... În iureșul timpului și în vârtejul zilei apucăm să ne mai gândim, din când în
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NOUĂ ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PĂRINTELUI ARHIM. GRIGORIE BĂBUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486363480.html [Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521]
-
Aș vrea să-mi amintesc mai bine anii aceia, dar a venit peste mine tăvălugul emigrării. (Am plecat din țară imediat după examenul de terminarea facultății, fusesem repartizata la Cluj, unde tocmai se deschisese o nouă facultate de arhitectură.) Și memoria mi-a fost estompată de nevoia de a mă integra în noile medii ale existenței mele, un an la Paris, apoi viața din Los Angeles. Facultatea de arhitectură cerea foarte mult lucru, proiectele erau grele. Îmi aduc aminte că îmi
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
r. Amos Gitai, Israel-Franța), Made în France: În interiorul celulei/ Made în France: Inside the Cell (r. Nicolas Boukhrief, Franța), Cavalerii Albi/ Leș Chevaliers Blancs (r. Joachim Lafosse, Belgia, Franța, 2015), Noapte de miere/ Medena nok (r. Ivo Trajkov, Macedonia) și Memoria vântului/ Memories of the Wind (r.Özcan Alper, Turcia-Germania-Franța-Georgia). Competiția Cinepolitica aici: http://cinepolitica.ro/ro/2016/competiție *** Organizat de Asociația Cultură și Imagine, Festivalul Internațional de Film Cinepolitica este patronat de Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.
Copilăria unui lider, cu Bérénice Bejo și Robert Pattinson, închide Cinepolitica 2016 by http://www.zilesinopti.ro/articole/12026/copilaria-unui-lider-cu-berenice-bejo-si-robert-pattinson-inchide-cinepolitica-2016 [Corola-blog/BlogPost/100834_a_102126]
-
care se zidește caracterul omului și se conturează pasiunile și aptitudinile fiecăruia. Niciodată nu are pregnanță metodica în atingerea scopului educativ, într-o așa măsură și cu un efect mai sigur și stabil, ca în momentele ce se imprimă în memorie în conexiune cu sărbătoarea, cu un eveniment ce aparține de trăirea sufletească a copiilor, când lecția devine sfat, asimilându-se pe ruta afectivă, nu sub obligația studiului pe teme fixate în orarul riguros. Ce altă zi marchează un moment mai
AG. PRINCIP. ROXANA VIZITIU POLIŢIŞTII BUHUŞENI, EXEMPLUL COPIILOR COMUNITĂŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402057399.html [Corola-blog/BlogPost/370206_a_371535]
-
orele în leagăn ) Tatiana Scurtu Munteanu, abordează poezia cu ajutorul metricii și prozodiei tradiționale, toate în favoarea ritmului.Modernitatea poeziilor este rezultatul unei stări de melancolie a fericirii bazându-se pe “amintire”, poezia din acest volum se autodefinește deci ca rod al memoriei, căci tot ce se închipuie chiar a fost, dar și ca joc al copilăriei, ce pare nevinovat: „ Prohodul ploilor de toamnă, / din pieptul cerului legat / cu abur și cu mere coapte,/ răzmoaie ulița din sat. „( Prohodul ploilor ). Poeta, talent autentic
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
către Uniunea Teatrală din R Moldova, să se fondeze și o medalie , un premiu “ Anatol Pînzaru”, și a reușit. În Bălți, o stradă este numită în cinstea lui Anatol Pânzaru, mi-a relatat Doamna Lidia Noroc -Pînzaru. Or, a păstra memoria unui mare actor și regizor, este, a considerat Dumneaei, în primul rând, dreptul și sacrificiul familiei. În interviul realizat, Artista Emerită, Doamna Lidia Noroc Pînzaru, în prezent desfășurându-și activitatea la Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți, îmi povestea
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
cărți... da ordine, corecta (...). Mă simțeam în fața unei uzine (...) Dar pe dumneata nu te interesează lucrurile astea, și-a întrerupt pledoaria Iorga. D-ta ești metafizician!” Da, cel care vorbea mult și repede era Nicolae Iorga, omul dotat cu o memorie extraordinară, cel mai mare istoric și savant al României din toate timpurile! Și Blaga era într-adevăr metafizicianul, copilul a cărui muțenie s-a manifestat până la patru ani și căreia îi datora, după spusele sale, prematura tendință de interiorizare, de
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
cu zidul ei venețian, cu fortărețele, amfiteatrele și vestigiile sale, cu Nicosia, capitala cea disputată și împărțita între două țări... Ori Grecia, cu legendele și zeii ei, care au coborât azi în fiecare dintre oamenii mării... Sunt locuri pe care memoria le-a scos la întâmplare la suprafață, dar lista e mult mai lungă. Cred că odată voi aduna toate astea intr-un volum. - Vorbiți-ne despre familia dvs. despre părinți, locurile natale, copilărie și studiile din tinerețe... - Copilărie? E atât
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
bunicilor, pe care am îmbogățit-o căutând toată viața prin anticariate și librării. - Vorbiți-ne vă rog și despre preocupările dvs. literare... - Ce să spun? Îmi place să scriu, vreau să scriu. Scriu. Proză, poeme, note filosofice, articole de dicționar, memorii, jurnale de călătorie, poezioare pentru copii, povești, studii lingvistice, traduceri din marii scriitori ai lumii, comentarii literare. Da, scriu. Am în lucru un nou volum de poezii, un altul de proză scurtă este aproape terminat si un al treilea, o
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
dezvăluie străinilor. Dar cred că oamenii sunt pretutindeni aceiași: cu interese, cu sensibilități, cu pasiuni, cu răutăți. Complexitatea structurii umane nu poate fi alterată de coordonatele geografice decât într-un mod cu totul superficial. - Ce amintiri păstrați cu sfințenie în memoria dvs. afectivă? - Tot ce am iubit. Stau acolo, îngrămădite: copilăria fiicei mele, chipurile celor care au vegheat propria mea copilărie, toți cei care mi-au fost aproape, “Ultima poveste” a lui Radu Tudoran, primul roman pe care l-am citit
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
în istorie-filosofie, istoric modernist, editor, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, lector la Fundația „Calea Victoriei”, colaborator al revistei „Conștiința”, fost consilier la Fundația „Ion Ghica”, șef de serviciu la Biblioteca Metropolitană București, cercetător la Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc. Pentru prodigioasa activitate științifică și editorială i-au fost conferite distincția „Crucea Casei Regale a României” din partea Majestății Sale, regele Mihai I, și Premiul „Nicolae Bălcescu”. După cum însăși mărturisește Georgeta Filitti, scopul acestei conferințe nu a fost de
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]