113 matches
-
din timpurile moderne să se adune la complexul megalitic Stonehenge din Marea Britanie, pentru a participa la diverse ritualuri păgâne. Stonehenge ("pietre în picioare", în engleza veche), inclus în patrimoniul mondial UNESCO în anul 1986, reprezintă cel mai important complex de menhire din lume. Cele 17 blocuri de piatră ale sale, care cântăresc până la 45 de tone, ce susțin alte bârne de piatră, sunt aliniate în direcția de unde răsare Soarele în timpul solstițiului de vară, alimentând astfel teoriile potrivit cărora complexul de la Stonehenge
SOLSTIȚIU DE VARĂ: Tradiții și obiceiuri pentru ziua de 21 iunie () [Corola-website/Journalistic/105056_a_106348]
-
în cel mai bun prieten al meu/ - Vulturul’’ (Zăpezi peste ființă) într-o tăcere a unei grădini din piatră, nemișcată și imuabilă, care a rămas, încă de la începuturile ei într-un secret și enigmatic infinit de cretă albă. Ca și menhirele și dolmenele, nici ,,piatra nu are gură/ să spună câte dimineți/ au trecut/ de la nașterea lor’’ (Clipe de salamandră vicleană). Poezia Marianei Pândaru și-ar dori să descifreze un secret neîmpărtășit nouă, muritorilor de rând, un secret al unei altfel
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” by http://uzp.org.ro/mariana-pandaru-asteptare-in-tacere/ [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
doar unul, mai sus, țintind spre soare/ Și ignorând că-i doare entorsă, plex, menisc!// Chiar viața noastră însăși e-un câmp minat, pe care/ Îl tot parcurgem zilnic, sfidându-i orice risc,/ Până-ntr-o zi o cruce,-un menhir sau obelisc/ Marchează-un pisc, râvnitul, sau ditamai eroare.// De ești, în lumea asta confuz-crepusculară,/ Astronaut notoriu, năier sau alpinist,/ Pe drumul ce te-nalță și care te coboară// Tu nu uita o clipă să fii și bun genist./ Un
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/theodor_rapan_1449999770.html [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
emigraseră parte în Egipt, parte în Britania. Atlanții, la rândul lor, învățaseră totul de la acei strămoși îndepărtați care, din Avalon, străbătând continentul Mu, pătrunseseră până în deșertul Australiei - când toate continentele erau un unic nucleu ce putea fi parcurs, minunată Pangeea.” „...menhirele erau aparate radioestezice ca niște prize electrice înfipte în punctele unde curenții se ramificau în diferite direcții. Dolmenele erau camere de condensare a energiei unde druizii încercau să extrapoleze desenul global. Așa-zisele cromlech și Stonehenge erau observatoare de unde se
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/umberto-eco-pendulul-lui-foucault-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]
-
timp în urmă, se spune că i-a vindecat de ciumă, renumitele statui din cartapasta și obiecte de artizanat lucrate în piatră leceză și în teracotă. Întreaga regiune este foarte bogată în uimitoarele formațiuni calcaroase dolmen “masă de piatră” și menhir “piatră înaltă”(în dialectul breton), monumente preistorice, formate din blocuri masive de piatră, cu funcții diverse: sepulcrale, de măsurare a timpului, de omagiere a zeului Soare, de legătură între cer și pământ, între lumea viilor și a morților, simbolizând totodată
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396708967.html [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
proiecte de “land art virtual”, lucrate pe computer. De fapt, meditația - în coordonatele de artist vizual - lui Pervolovici asupra amețitor de vastei teme spațiu - timp se ipostaziază multiplu în cadrul triadei stâlp - gol - cupola; și în al raportului dialectic unu - multiplu. Menhir - găvan - dom: iată o suită de termeni care se apropie poate și mai mult de bazele operei în discuție. Plecăm de la „găvanele“ primei personale, din 1985 (vezi definiția într-un vechi dicționar, copiată integral de autor pe o foaie de
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
din nuiele, la proiectul ceaunului metalic plutitor (fotografie & intervenție pictată, refăcut mai tarziu pe calculator), ni se aduce aminte - vezi același vechi dicționar - că „găvanul” face trimitere și la sexualitatea feminină. O relație mai degrabă oximoronică, în spirit postmodern, conectează „menhirele” de simpozion cu cele ale consumismului: tuburile de ruj. În sfârșit, o cupola vie, meduză, a stat ca model formal în centrul proiectelor lui Pervolovici de la Sibiu în 2007 - desfășurare multimedia, performanța tehnologică, spectacol vizual și auditiv, stimularea interactivă a
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
și pești. În Europa Centrală, multe culturi neolitice, cum ar fi Linearbandkeramic, Lengyel sau Vinca, produceau statuete animale care pot fi numite artă, însă există încă discuții dacă olăria pictată de la Želiesovce și Lengyel pot fi numite astfel. Monumente megalitice (menhire, dolmene) din perioada neoliticului se pot întâlni din Portugalia până în Regatul Unit și Polonia. Ele au apărut începând din mileniu al cincilea î.e.n., deși anumiți autori speculează că ar fi putut exista încă din perioada mezolitică. Datorită reutilizarii frecvente a
Artă preistorică () [Corola-website/Science/300018_a_301347]
-
asiatice) și vest (regiunea mediterană). Arhitectura neolitică în spațiul european s-a dezvoltat cu precădere la sfârșitul neoliticului (al treilea mileniu î.Hr.) în zonele de coastă ale Europei, mai ales zona vestică a continentului. Se caracterizează prin marile ansambluri megalitice (menhire, dolmene, cromlech-uri). Primele construcții ale oamenilor preistorici au fost corturile din piei de animale susținute de stâlpi de lemn. În zonele în care lemnul era o raritate, pentru susținerea construcției erau folosite oase de mamut (până în anii 10 000 î.Hr.
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
este un monument neolitic aflat în Anglia, în comitatul Wiltshire. Ansamblul "" este format din patru cercuri concentrice construite din pietre. Cercul exterior (cercul Sarsen), de 33 m în diametru, este construit din 30 de blocuri imense de piatră (megaliți - menhire), așezate vertical; astăzi doar 17 dintre aceste blocuri mai sunt în picioare. Deasupra acestor blocuri de piatră au fost așezate ca niște praguri (buiandrugi) alte blocuri curbate (în formă de arc de cerc). În interiorul acestui lanț exterior se află un
Stonehenge () [Corola-website/Science/298035_a_299364]
-
întrebărilor neelucidate ale istoriei scrise și nescrise. Ea ridică problema unor monumente și obiecte care nu se încadrează în cronologia și istoria clasică, neputând fi realizate nici astăzi, cu toate performanțele științei și tehnologiei moderne. "Subiecte despre Europa preistorică , despre menhir, dolmen, cromleh." În acest capitol, autorul se întreabă, printre altele, de ce statuetele Dogu (din Prefectura Aomori) sau unele basoreliefuri din Guatemala înfățișează oameni îmbrăcați în costume de scafandru greu, pline de elemente tehnice inexplicabile (căști cu vizoare, mănuși, aparate respiratorii
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
mai mulți km în Carnac: nu sunt borne de hotar, nu marchează un drum, nu formează o fortificație, n-au legătură cu astronomia, geografia sau chiar și cu logica. La fel nu s-a găsit nicio explicație imensului cerc de menhire de la Glastonbury, Anglia, cerc care are circumferința de 50 km! Nu pot fi datate și nici nu se știe cine le-a construit. Dolmenele (două menhire apropiate peste care se pune o a treia) de la Louth, Irlanda se consideră a
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
și cu logica. La fel nu s-a găsit nicio explicație imensului cerc de menhire de la Glastonbury, Anglia, cerc care are circumferința de 50 km! Nu pot fi datate și nici nu se știe cine le-a construit. Dolmenele (două menhire apropiate peste care se pune o a treia) de la Louth, Irlanda se consideră a succeda menhirele doar pe baza logicii evoluției de la simplu la complex. Despre aceste dolmene se crede că au fost realizate în perioada de trecere de la Paleolitic
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
Glastonbury, Anglia, cerc care are circumferința de 50 km! Nu pot fi datate și nici nu se știe cine le-a construit. Dolmenele (două menhire apropiate peste care se pune o a treia) de la Louth, Irlanda se consideră a succeda menhirele doar pe baza logicii evoluției de la simplu la complex. Despre aceste dolmene se crede că au fost realizate în perioada de trecere de la Paleolitic la Neolitic. Dar ele pot fi mult mai vechi, deoarece în picturi rupestre de peste 30000 de
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
Genova (în noiembrie 1981). Tot în zonă se află ruine a mai multor fortificații și clădiri acoperite de nisip și vegetație acvatică care u puteau fi construite de mica populație a arhipelagului Canare. Pe Insula Fuerteventura există ruine a numeroase menhire, dolmene și cromlehuri identice cu cele din Anglia, Franța și cele găsite în largul Bermudelor. Dacă mumiile și mormintele piramidale pot fi explicate de o presupusă influență egipteană (dacă flota faraonului ar fi trecut prin Atlantic) nu se explică influențele
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
urbană, lucru vizibil în așezări ca: Ierihon (Palestina), Jarmo (Irak), Çatalhöyük (Anatolia). În ultima perioadă preistorică, epoca metalelor, apar cuprul, bronzul și fierul. În epoca cuprului se ridică monumentele funerare de tip megalit, precum și alte structuri din piatră, denumite dolmen, menhir, cromlech. Ca exemplificare, se remarcă celebrul ansamblu Stonehenge, al cărui construcție a început prin 3000 î.e.n. În sudul teritoriului Spaniei înflorește cultura Los Millares cu celebrele vase în formă de clopot și figuri umane cu ochii mari, model ce avea
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
acum chiar navighează liniștit către gura puțului, poate se grăbește să iasă, iar eu stau aici, printre bufnițele astea Împăiate, o sută moarte și una care se preface că e vie. „Toate catedralele sunt construite acolo unde culții Își aveau menhirele lor. De ce Înfigeau ei pietre În teren, cu toate că-i costa atâta trudă?“ „Păi egiptenii de ce se trudeau atâta să Înalțe piramidele?“ „Exact. Antene, termometre, sonde, ace ca acelea ale medicilor chinezi plantate, acolo unde corpul reacționează, În punctele nodale. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
care nu există, iar cel care există e cel pe care nimeni nu poate să-l vadă, afară de câțiva adepți, care au buzele pecetluite. Celții credeau Însă că era suficient să descopere planul global al curenților. Iată de ce ridicau megaliți: menhirele erau aparate radioestezice, ca niște implanturi, ca niște prize electrice Înfipte În punctele unde curenții se ramificau În diferite direcții. Ley-urile marcau parcursul unui curent deja identificat. Dolmenele erau camere de condensare a energiei unde druizii, prin artificii geomantice, Încercau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cosmică ale Pietrei Negre de la Mecca, moștenire de la magii babilonieni - pentru că era clar, În această privință, că Turnul Babel nu fusese altceva decât tentativa, din păcate prea grăbită și pe bună dreptate ratată, din cauza trufiei proiectanților lui, de a construi menhirul cel mai puternic dintre toate, numai că arhitecții babilonieni făcuseră greșit socotelile, pentru că, așa cum demonstrase părintele Kircher, dacă turnul ar fi fost construit până la vârf, prin greutatea lui excesivă ar fi făcut să se rotească cu nouăzeci de grade, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
seama. Acum Îi Întrecem câștigând timp.“ Într-adevăr, ce anume Îi oprise pe Templieri, odată aflat secretul? Trebuiau să-l fructifice. Dar de la a ști până la a ști să faci, mai va. Deocamdată, instruiți de diabolicul sfânt Bernard, Templierii Înlocuiseră menhirele, biete implanturi celtice, cu catedrale gotice, mult mai sensibile și mai puternice, cu criptele lor subterane populate cu fecioare negre, În contact direct cu straturile radioactive, și acoperiseră Europa cu o mică rețea de stații de transmisie-recepție care-și comunicau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
metalic al Radioteleviziunii noastre, RAI, marea antenă a orașului. Un moderat și prudent turn Babel. Și În acel moment Înțelesese. „Turnul Eiffel“, ne spusese el În dimineața următoare. „Cum de nu ne-am gândit Încă la el? Megalitul de metal, menhirul ultimilor celți, săgeata găunoasă cea mai Înaltă dintre toate săgețile gotice. Dar de ce Parisul o fi avut nevoie de monumentul ăsta inutil? E sonda cerească, antena care culege informații de la toate fișele ermetice Înfipte pe scoarța globului, de la statuile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
un broscoi, avea vocea pițigăiată, cum făcea de Înnebunea lumea? Trebuie să fi posedat facultăți mediumnice. Probabil, instruit de vreun druid de prin părțile lui, știa să se pună În contact cu curenții subterani. Era și el un știft, un menhir biologic. Transmitea energia curenților către fidelii stadionului din Nürnberg. O vreme pesemne că i-a reușit, apoi i s-au consumat bateriile“. 100 Către Întreaga lume: eu declar că pământul e gol În interior și locuibil, că el conține un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
acum când mă aflam prins În pânza lui de coarde vocale Încrustate cu polipi nituiți, l-aș fi auzit murmurând răgușit muzica sferelor, Turnul sorbea chiar În momentul acela unde din inima pământului gol pe dinăuntru și le transmitea tuturor menhirelor din lume. Rizom de articulații bătute-n piroane, artroză cervicală, proteză a unei proteze - ce oroare, din locul unde mă găseam, pentru ca ei să mă zdrobească În abisuri, ar fi trebuit să mă azvârle spre vârf. Acum veneam, desigur, dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ridice peste timp? / Cuvântul unde-i care leagă / de nimicire pas și gând?..." Nici o clipă, Nichita Stănescu nu înclină spre sistem, nostalgia sa orientându-se constant spre unicat, spre absolut, spre nemaiîntâlnit; iată însă că T.S. Eliot (invocat în Un menhir în aer), "fără să fie mag vrăjește"; fără a fi un "descoperitor de formulări inedite", fascinează; și iată-l "inventator" sui-generis "prin invazia de terminologie politică și sociologică imediat sesizabilă". Cu totul remarcabil ca practicant al "poeziei de idei", Eliot
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
54. 226 Trebuie menționat că, la origine, acest termen nu făcea o referire directă, așa cum suntem astăzi tentați să facem, la ideea grandorii sau a colosalului, ci desemna un obiect imobil, reprezentat sub forma unei statui-coloană sau a unei statui menhir. Sub raport estetic însă, în prezent, putem întrevedea o anume paralelă între conceptul colossos-ului și cel al sublimului, vizând acele legături instaurate la nivelul interacțiunilor dintre real și ireal, dintre lumesc și supramundan, dintre vizibil și invizibil, și nu în
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]