23 matches
-
prea lacomă la mere. Am încercat o noapte fantezii să-ți dăruiesc avid și altruist. Spre dimineață câțiva scatii, Îți ciuguleau din sânul futurist. Ce mare-ascunde coapsa-ți de felină și ce catarge porți la subțiori! Te-aș proclama regina Mesalină, Să eșuez pe trupu-ți până-n zori. Referință Bibliografică: EȘUĂRI / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2047, Anul VI, 08 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
EȘUĂRI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1470675757.html [Corola-blog/BlogPost/353398_a_354727]
-
să trăiască dar vrea să te vadă s-au aprins vitralii în palatul nostru într-un aer suplu ne jucăm de-a viața ne jucăm de-a moartea în aceste clipe cântă muzici sacre timpu-ncremenește ascultăm pe Straus tu ești mesalina dulce ca o fragă eu sunt menelaus Dunărea albastră trece iar prin noi valsul de iubire pe viori de vis ne trezește iar rupe amintiri firul le adună sunete sparg cerul și lumini de stele cad pe părul tău pare
IMN ÎNCHINAT DRAGOSTEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1397314949.html [Corola-blog/BlogPost/347795_a_349124]
-
continuare...Mie îmi plac oamenii celebri, iar după femei celebre mă dau in vânt. Țin minte că prin clasa doua de liceu fusesem pe punctul de a fi exmatriculat din școală pentru o colecție de femei celebre, Teodora împărăteasa Bizanțului, Mesalina, Lucreția Borgia și madame de Pompadour. Așa că m-am îmbrăcat elegant, am potrivit o cravată discretă și m-am înființat cu o plantă într-un borcan îngust, așa cum e modern acum. Din cauza unei obișnuințe păcătoase, fiind invitat pentru ora nouă
SCHIŢE UMORISTICE (26) – FEMEI CELEBRE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1424424722.html [Corola-blog/BlogPost/377277_a_378606]
-
acuzații. Faima sa scandaloasă se întrerupe în timpul perioadei din Ferrara, "în care nici o bârfă nu a mai atins-o", după cum spune Indro Montanelli în "Storia d'Italia", ca să reînceapă după moarte. Cele mai insistente o descriau ca un fel de Mesalina, intrigantă, sângeroasă, coruptă, nu supusă, ci complice a tatălui și fratelui său. Toate acestea sunt purtate posterității și datorită numeroșilor dușmani ai familiei Borgia, printre care și Sannazzaro, (care a definit-o "fiică, soție, noră a papei"), Pontano și Guicciardini
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
fratelui. Libertină din fantezie, profană din temperament, ambițioasă din calcul, Lucreția dorea plăceri, adulații, onoruri, pietre prețioase, aur, stofe fremătătoare și palate somptuoase. Spaniolă sub părul blond, curtezană în spatele aerului candid, avea chipul unei madone de Rafael și inima unei Mesaline". Mai apoi istoricul francez Jules Michelet vede în "andaluza italiană", simbolul demonului feminin înscăunat pe tronul Vaticanului. Urmează o perioadă de reabilitare, numeroși istorici încep să verifice textele pe care se bazau acuzațiile aduse familiei Borgia. În timp ce despre papa Alexandru
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
București, f.a., Suflet de copil, București, 1933; Paul Heyse, Dragostea în Italia, București, 1919; Prosper Mérimée, Noaptea de urgie și măcel, cu ilustrații de I. Anestin, București, 1920; Guy de Maupassant, Mont-Oriol, București, 1920, Inima noastră, București, f.a.; Félicien Champsaur, Mesalina, București, 1921; Honoré de Balzac, Grădina cu rodii, București, 1921; Al. Dumas-fiul, Dama cu camelii, București, 1922; Jules Verne, Ocolul pământului în 80 de zile, București, 1922 (în colaborare cu Ana-Maria G. Bottez), Arhipelagul în flăcări, București, 1923, Lupta pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
o listă cu câteva nume celebre care au ceva comun - vă lăsăm să ghiciți ce anume: Salomeea, Romeo, marchiza de Merteuil, Tristan, Eloisa, Izolda, Paul, Virginia, Abélard, Don Juan, Julieta, Valmont, Julien Sorel, Roxane, Lovelace, Nana, Des Grieux, Carmen, Solal, Mesalina, Rastignac, Lolita, Dorian Gray, Șeherezada. Eroine și eroi din literatură, adică persoane care nu au existat cu adevărat! Persoane născute din imaginația fecundă a scriitorilor care ne-au făcut să visăm. Ce am putea afla de la ei despre procesul seducției
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Visați? Ce patimă suspină/ Sub crinul feței voastre zîmbitoare?// De ce surîdeți, Mona Lisa? Spasmul/ Din colțul gurii voastre e sarcasmul/ Trădării poate?... Unde e misterul?// Eu știu atît: Că zîmbetul acesta/ Cuprinde-n el tot Iadul și tot Cerul;/ E Mesalina-n el, dar e și Vesta!...". Firește, sonetele ultimele ale lui Voiculescu, și Curțile vechi pe care șade steagul lui Mateiu. Pytagora al lui Barbu, dezvăluind în sonet un joc de-a numerele care i-a prins și pe critici
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
din creația decadenților englezi. Margaret Powers e descrisă, explicit, ca un personaj descins din seria desenelor lui Aubrey Beardsley - și nu ne rămâne decât să ghicim care din eroinele aceluia stăruia în mintea lui Faulkner: regina Guinevere? Irodiada? Salomeea? Isolda? Mesalina? Sau vreuna din eroinele semi-abstracte, „Femeia din lună", „Apoteoza", „Pisica neagră"? Oricare dintre ele, sau toate la un loc. Suferința crudă și maternitatea deturnată fac din acest personaj un punct de referință în repertoriul marilor apariții faulkneriene. Simbolismul apăsat al
Primul Faulkner (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6773_a_8098]
-
în treacăt sau îi privește mai îndeaproape și pe alți scriitori clasici. El regretă că nu-l are la îndemână pe frumosul său Iuvenal ca să identifice din ce poem sunt anumite versuri (p. 8) sau evocă imaginea sânilor auriți ai Mesalinei închipuită de satiric (p. 284). Din relatarea lui Platon, notează opinia lui Socrate că discuțiile despre poezie sunt compromițătoare, jocuri ale intelectelor fără resurse (p. 120). Crede că descrierea făcută de Suetoniu războiului purtat de Caligula împotriva oceanului e o
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
care purta în sânul ei un roi de vise, în ochi o mie de-nșelăciuni... Am dat peste o femeie... m-am aninat de acea femeie, de acea minciună sfântă, cum sângele unui șarpe pătează o cruce de aur, cum Mesalina desfrânată pune, beată de vinul crimei, pe fruntea ei coroana unei martire. Și, din rugăciunea înecată în blăstăm, din sărutările ce dă Satana unui înger... ieși un copil... Îngerul muri... Satana rămase... Satana-i etern... Sufletul ieșit din crimă și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca pisicuțele! Înainte de a se ivi zorii zilei și de a se auzi primele miorlăituri ale cotoilor vagabonzi, făcură ca pisicuțele, de câteva ori, Melanie părând să fie acaparată de o febră a nesațiului proverbial, atribuit acelei prostituate de lux, Mesalina din cetatea Tebaidei, nesațiu pe care se zice că îl mai au, în zilele acestea, doar cățelele flămânde, abandonate de stăpâni. Cu toate că era cuprins de focul unei pasiuni misterioase, care distrage orice dram de atenție față de realitatea înconjurătoare, lui Vladimir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
simți zbaterea înspăimântată a unei bâzdâganii, care protestă drăcuind împotriva celor ce-i deranjau hodina și dreptul primului ocupant. Lui Vladimir nici nu-i trecu prin cap că în culcușul de frunze, sub zăpada dindărătul zidului de piatră, nimerise peste Mesalina, cerșetoarea cea mai amărâtă, dintre cei mai săraci cu duhul boschetari ai orașului, pe care noaptea viscolită și cravașa crivățului înverșunat o mânaseră din urmă, până aici, așa cum stihiile Istoriei îi zburătăciseră, din Cadrilater și până în Moldova, segmentele sorții ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
culcușu-i de voiajor. Sforăind avan, își strivea, în strânsoare de menghine, la piept, maleta-diplomat, bucșită de milioanele de lei vechi, ce-i condiționau viitorul lui de pelerin. Holbându-și în beznă ochii seci, cu privire tulbure, lipsită de orice pătrundere, Mesalina, pe care copii nemiloși o hărțuiau pe străzi poreclind-o în cor Slănina cu Măslina, Slănina cu Măslina! socoti că, lângă culcușul ei, nimerise, ca și în alte rânduri, vreunul dintre boschetarii beți-mangă, copleșiți de pofte de mascul, care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-i între ei obrajii înghețați și gâtul ud de sudoarea drumeției lui prin nămeți. Dădu să-i umble la pantaloni, căutându-i nasturii. Nimerind în zona caldă și jilavă dintre picioarele lui, care arăta că nicidecum nu avea să clintească, Mesalina se opri o clipă, pentru a slobozi, peltic, îndemnu-i jenat și plin de jinduri: Hai nene, hai, nene! Uluită de dezinteresul celui ce nici nu știa cum și când se trântise lângă trupul ei, Mesalina încasă vexațiunea, îmbrâncindu-l îmbufnată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nicidecum nu avea să clintească, Mesalina se opri o clipă, pentru a slobozi, peltic, îndemnu-i jenat și plin de jinduri: Hai nene, hai, nene! Uluită de dezinteresul celui ce nici nu știa cum și când se trântise lângă trupul ei, Mesalina încasă vexațiunea, îmbrâncindu-l îmbufnată într-o parte. Pe urmă, se răzgândi, strângându-se mai tare lângă anonimul ăsta prea puțin prielnic, care nu voia nimic de la ea, nu-i lua nimic, nu-i oferea nimic decât prezența lui inertă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nu-i lua nimic, nu-i oferea nimic decât prezența lui inertă, apatică, de neînțeles pentru creierul ei, care-i umplea, pe moment, pustiul și singurătatea îngrozitoare din inimă. Înghesuindu-și murdara răceală în corpolența caldă a necunoscutului de lângă ea, Mesalina adormi buștean, până hăt-târziu, în dimineața de iarnă, când, trezindu-se și tremurând, începu a-și descolăci trupul ei de salamandră amorțită de frig. Deschise ochi suri, între pietre tombale, acoperite de zăpadă, scuturându-și bodogănind stratul alb care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
palmă pe amândoi. Privi fără să înțeleagă ceva spre insul de alături, care, sub plapuma de zăpadă, dormea, strângându-se tot mai încovrigat de frig și tot mai acaparat de voluptosul dor de hodină. Ațintindu-și ochii alburii și tulburi, Mesalina socoti că bancnotele care ieșeau dezordonat din buzunarul necunoscutului, risipindu-se printre frunzele de nuc, i se cuveneau ei, într-un fel. Găsind că așa e firesc, se apucă să le tezaurizeze după străvechea metodă a inconștientului furtișag. Socoti, iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sare de pe încălțămintea de lac a vizitatorilor, ultima modă a celor ce năzuiau să acceadă în Mausoleul de marmură roșie. Trebui să se culce cu acea necunoscută, cu ochi stinși și trup deșirat și strâmb, drapat în sarafan stacojiu, cu Mesalina, în timp ce mase de copii, monitorizați îndeaproape, erau puși să ovaționeze, intonând, concomitent, asurzitorul refren: Măslina cu Slănina, Măslina cu Slănina! Îi era o silă cumplită de ventuza ei, știrbă și rece, ca o gură de pui de rechin, zăcând mort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
erau puși să ovaționeze, intonând, concomitent, asurzitorul refren: Măslina cu Slănina, Măslina cu Slănina! Îi era o silă cumplită de ventuza ei, știrbă și rece, ca o gură de pui de rechin, zăcând mort pe o plajă de zăpadă, dar Mesalina avertiza: E prețul libertății mele și al multor teritorii răpite: Trebuie să o faci, nu te codi! Știind încotro bate deșirata aceea cu ochii stinși, Pelerinul ripostă: Nu vom recupera, așa de curând, nici libertatea dumitale, nici teritoriile de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lui Nero. Printre acești convertiți unii erau: a) sclavi, liberți, funcționari civili, militari și poate vreun personaj important, precum nobila matroană Pomponia Graecina care, acuzată de superstiții noi și vătămătoare, puțin mai târziu după uciderea rudeniei sale Iulia datorită intrigilor Mesalinei, s-a retras pentru o viață privată ducându-și zilele în plâns și întristare; b) tinerii Claudius Ephebus și Valerius Bitonius, despre care vorbește papa Clement Romanul în 1Corinteni, 65; c) senatorul Pudentius cu soția sa Claudia etc. În opinia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
naturism și cult al imaginii feminine"452. Figurile feminine, așa cum observa și Theodor Enescu, predomină în pictura lui Luchian. Pictorul va alege ilustrarea tipologiei "ingénue" a cărei ipostază privilegiată rămâne Ofelia și nu pe cea a femeilor fatale (Salomeea, Judith, Mesalina, Dalila etc.) din picturile unui Gustav Klimt, Franz von Stück, Jean Delville, Edvard Munch etc. Ne-a rămas un desen intitulat Ofelia, un chip de fată care pare să plutească cu ochii închiși pe apa unui vis sau a unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu au rămas insensibili față de acest arhetip al unei feminități ostile incarnat de Salomeea, cea mai frecventată figură malefică feminină din seria abundentă de prestigioase exemplare de Femmes-sans-coeur care înscriu fatalitatea în traseul destinal al bărbaților cu care se întâlnesc: Mesalina, Dalila, Judith, Circe, Cleopatra etc. Impactul piesei lui Oscar Wilde, jucată cu un enorm succes pe scenele teatrelor pariziene, a dat un impuls puternic privilegierii acestei figuri și unei anume reprezentări. Există și o tratare neinteresantă, academizantă a temei, la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]