282 matches
-
desoperim în poezia acestui volum frisonul sentimentului de speranță în regăsirea spațiului natal. Acest sentiment încolțește, precum ghiocelul primăvara, în mitul care reunește iubirea și trupul Patriei ce nu pot fi niciodată separate.Mitul este cel care le reunește ca metalimbaj. Metacomunicarea din acest volum în care poeta se exprimă pentru noi își subordonează dualitatea, optând pentru triadă. Poeta este o ființă luminoasă visând la “o țară dialectică a minunilor “, cum ar spune Thomas A. Sebeok. Tocmai această țară a minunilor
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai exact conceptele și categoriile ce alcătuiesc metalimbajul filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
încoronat/ când gândul își încearcă / propria putere de convinge- re/ alunecă în mierea rostirii.“ - iar acest transfer nu se face chiar de la sine, cum găsim în finalul acestui poem: „Numai femeia .../ stăpânește/ cuvântul inimii rege.”( Cuvântul rege). Poetul discută în metalimbaj, pre limba filosoficească, despre muze, acele divinități care sunt în toate, în ceea ce este, în ceea ce va fi și în ceea ce a fost, cum ne spune Homer: fără muze cuvântul ar rămâne rece, nu ar aluneca în mierea rostirii, ar
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
plecare. În Povestirile lui Axie, protagonistul este Esop, un fel de Socrate pentru Platonul nostru. Parabolele sunt epure din Anton Pann sau Cilibi Moise, sentințele - grave, solemne, aforistice - se strecoară printre paradoxuri, calambururi, vorbe de duh, toate extrase dintr-un metalimbaj mimând spiritul elen, atenian, dar și spartan, cu destule plonjări ce par prolepse în realitatea imediat contemporană nouă: miedul are 5 stele și poartă nume devenite branduri, Tomis sau Milcov, agora e traversată de tramvaie și poartă numele de Universitas
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucian_strochi_1488274260.html [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
ca opera lui Eugen Dorcescu, poet român, „poet timișorean și european”, cum, inspirat, se exprimă Iulian Chivu, să-i atragă atenția. Convorbirile avute cu Eugen Dorcescu în perioada anilor 2015-2016 i-au consolidat Doamnei Mirela-Ioana Borchin convingerea că există un metalimbaj cu totul specific al operei cunoscutului poet. O întâlnire necesară pentru literatura română, efectele ei sunt pozitive din punctul de vedere al istoricului literar”. (Constantin Stancu) „Particularitatea și valoarea antologiei se susțin în continuare prin studiul hermeneutic însoțitor, semnat de
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
pe o disciplină necesară de stabilire a tuturor fațetelor specifice acestui nou rit comunicativ. Întâlnim aici un perimetru plin de semnificații diferite, caracterizat de un limbaj propriu, care poate rămâne la nivelul binecunoscut de limbaj-obiect sau poate îmbrăca și haina metalimbajului, transformându-se, uneori sau de cele mai multe ori, chiar în ceea ce Barthes denumea explicit „rostire mitică”. După cum se știe, „forța interpretării” limbajului folosit în artă, dacă facem trimitere la ceea ce corect sublinia Gombrich, rămâne singurul vector logic în stare să elimine
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai exact conceptele și categoriile ce alcătuiesc metalimbajul filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
același timp mai multe sensuri, prin însăși structura sa, nu prin infirmitatea celor ce o citesc.Deoarece “obiectul este corelativ subiectului și nu se poate gândi decât prin mijlocirea lui”, spunea Călinescu. Critica este un expozeu asupra altui expozeu., un metalimbaj.Sarcina ei nu este să descopere ”adevărul “ unei opera, ci “validitatea “ acesteia și are drept confirmare nu adevărul, ci propria validitate. Validitatea expozeului critic este condiționată, pe de o parte, de omogenitate și coerența proprie, pe de altă parte, de
SARCINA CRITICII ESTE SĂ DESCOPERE VALIDITATEA OPEREI, NU ADEVĂRUL EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Sarcina_criticii_este_sa_descopere_validitatea_operei_nu_adevarul_ei.html [Corola-blog/BlogPost/371209_a_372538]
-
prin calitatea receptatului. Trebuie să înțelegem fenomenul: critica este un expozeu asupra altui expozeu. Dar un limbaj nu este viabil sau fals, el e valid sau nu, valid cu alte cuvinte, constituind un sistem coerent de semne.definiția criticii ca metalimbaj implică și convingerea că nu există un limbaj neutru și nici unul totalizant. Concluzionând, critica și istoria literară se unesc sub semnul artei.Istoria literară se asemenea cu istoria generală prin aceea că, deși nu poate fi compusă decât de un
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Precaritatea_istoriilor_literare_de_la_noi.html [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai exact conceptele și categoriile ce alcătuiesc metalimbajul filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
aceeași tonalitate, printr-o versificație de prim rang, Florin Ionel Cernat ne oferă o oglindă a spiritului său neliniștit, comunicând nu numai încercările de a le înlătura, dar și dorința de a se sacrifica pentru a le înțelege rostul. Dincolo de metalimbajul, care cere o lecturare atentă, ni se relevă un ego pios, smerit, fericit să accepte binecuvântarea divină: "Gheizerul din suflet mi-a răsărit pe buze, / Părinte mă privește! Sunt fără de veșmânt ... Cu vișini și agrișe, cu iarbă și cu frunze
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_recenzie_realizata_antologiei_valentina_becart_1327091078.html [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
între atâtea personalități creative. Versurile lungi și ample din paginile lui Dorel Mihai Gaftoneanu alternează cu cele foarte scurte ale Maiei Rizescu, compuse doar dintr-un singur cuvânt, fie el și o simplă prepoziție (ca să luăm doar un singur exemplu). Metalimbajul din poeziile lui Florin Ionel Cernat, Victoria Milescu, Constantin Marafet fuzionează cu metaforele sensibile și senine din versurile semnate de Ioachim Boris, Violetta Petre, Niculai Șorea, în timp ce rima clasică se îmbină cu versul alb chiar în paginile aceluiași autor. Impresionează
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_recenzie_realizata_antologiei_valentina_becart_1327091078.html [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
mână: adevărate/ Heteronomii - / Domnule!...// Doamne, ce morfosculptură reușești colo sus?! * Opresc aici analiza în sine, mult prea sumară, desigur, a poeziei lui Marcel Turcu. Adaug doar câteva încheieri de ordin teoretic, pe care parcurgerea textului poetic, precum și transferal lui în metalimbajul interpretării le fac posibile și chiar le impun. Notăm, pentru început, că avem a face cu un lirism ferm, viril, dominator, autoritar, câtuși de puțin sentimentaloid, completamente nedescriptiv - în pofida unor pasaje de mare plasticitate (Din latența lor, zorile, ne izbiră
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
Și, prin urmare, pentru a găsi adevărul, trebuie să te eliberezi de ceea ce oamenii consideră de obicei ca fiind adevăr...” „Puterea Cuvântului” nu restrânge, nu limitează, nu constrânge, ci oferă o exemplificare exegetică a necesității asumării modelului Logosului pentru împlinirea metalimbajului într-o societate modernă a transmutărilor și într-o spațialitate transmodernă a existenței umane. Așa după cum arată și Mircea Muthu, în “Cuvânt înainte”, „Smerenia și respectul față de carte - veritabile mărci de noblețe intelectuală - particularizează și un profil autobiografic pe care
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/victor_constantin_marutoiu_1455548395.html [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
Și, prin urmare, pentru a găsi adevărul, trebuie să te eliberezi de ceea ce oamenii consideră de obicei ca fiind adevăr...” “Puterea Cuvântului” nu restrânge, nu limitează, nu constrânge, ci oferă o exemplificare exegetică a necesității asumării modelului Logosului pentru împlinirea metalimbajului într-o societate modernă a transmutărilor și într-o spațialitate transmodernă a existenței umane. Așa după cum arată și Mircea Muthu, în “Cuvânt înainte”, „Smerenia și respectul față de carte - veritabile mărci de noblețe intelectuală - particularizează și un profil autobiografic pe care
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452777265.html [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai exact conceptele și categoriile ce alcătuiesc metalimbajul filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
suprapunere), confluențe interdisciplinare, în general; - fenomenul cotidian - diferențe de percepție datorate filtrului cultural individual, multiculturalism și reflecția lui în plan personal; - identitatea și omogenitatea de cultură în condițiile globalizării accesului la informație prin internet, compatibilitatea cu noi forme de comunicare (metalimbaj). actualizat 2011 Referință Bibliografică: Gabriela Căluțiu Sonnenberg / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 347, Anul I, 13 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Gabriela_C%C4%83lu%C5%A3iu_Sonnenberg.html [Corola-blog/BlogPost/367433_a_368762]
-
prin calitatea receptatului. Trebuie să înțelegem fenomenul: critica este un expozeu asupra altui expozeu. Dar un limbaj nu este viabil sau fals, el e valid sau nu, valid cu alte cuvinte, constituind un sistem coerent de semne.definiția criticii ca metalimbaj implică și convingerea că nu există un limbaj neutru și nici unul totalizant. Concluzionând, critica și istoria literară se unesc sub semnul artei.Istoria literară se asemenea cu istoria generală prin aceea că, deși nu poate fi compusă decât de un
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Precaritatea_istoriilor_literare_de_la_noi_0.html [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
nu e vorba aici despre o mișcare de balans simetric dintr-un loc într-altul al actorilor sociali de conjunctură, ci despre un joc piramidal cu reguli crâncene, precise, deloc onorante, în care săgeata de foc a neadevărului flagrant și metalimbajul sugestiv nu numai că desenează vizibil prin aer traiectoria machiavelismului unanim acceptat, dar mai și joacă în toată această narațiune seacă de sens a răului generalizat însuși rolul principal. Dacă zeul împăiat mai respiră încă, atunci e și pentru că “sexy
ZIUA NEAGRĂ A LEOPARDULUI ROZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1423911793.html [Corola-blog/BlogPost/341641_a_342970]
-
sale metafizice (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii fiind un exemplu edificator pentru Trilogia cunoașterii), Valentina Becart nu are un sistem filosofic închegat, ci un noian de sentimente sau resentimente pe care încearcă să le camunfleze sub un metalimbaj ceva mai abstract, dar nu imposibil de descifrat. Poezia sa mustește de simboluri ambigui, începând chiar cu titlul volumului - În umbra zeilor. Ce-ar sugera acest titlu? Pe de o parte, poate, modestia sau ambiția poetei de a accede spre
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1458128913.html [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
și de timp (cele mai frecvent utilizate) ● Prepoziția prepoziții articulate ● Conjuncția Conjuncții coordonatoare: e, ed, anche, ancora, neppure, neanche, oppure, ma, pero, quindi, dunque, ebbene, ne ...ne ● Interjecția interjecții care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul. NOTĂ: Categoriile gramaticale enumerate aparțin metalimbajului de specia- CLASA A VI-A OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral Obiective de referință Exemple de activități de învățare La sfârșitul clasei a VI-a, elevul Pe parcursul clasei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]
-
mai frecvent utilizate) ● Prepoziția prepoziții articulate (reluare) folosirea celor mai uzuale prepoziții; di, a, da, su, în, per, con ● Conjuncția. Folosirea conjuncțiilor coordonatoare în prepoziții și fraze ● Interjecția interjecții care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul NOTĂ: Categoriile gramaticale enumerate aparțin metalimbajului de specia-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]
-
și a răspunde la salut 6. a exprima nevoi și a solicita informații uzuale legate de acestea 7. a mulțumi și a răspunde la mulțumiri 8. a se scuza Elemente de construcție a comunicării*1) *1) Categoriile gramaticale enumerate aparțin metalimbajului de specialitate. Terminologia nu va face obiectul unei învățări explicite. În cadrul predării nu se va face apel la conceptualizarea unităților lingvistice utilizate în situațiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
o stare fizică 5. a situa evenimente și acțiuni în timp 6. a propune ceva cuiva 7. a se scuza față de cineva 8. a formula/a accepta o invitație Elemente de construcție a comunicării*2) *2) Categoriile gramaticale enumerate aparțin metalimbajului de specialitate. Terminologia nu va face obiectul unei învățări explicite. În cadrul predării nu se va face apel la conceptualizarea unităților lingvistice utilizate în situațiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
planifica activități 7. a cere și a da informații practice (de timp, loc, cantitate, direcție) 8. a mulțumi și a felicita pe cineva 9. a exprima acordul și dezacordul Elemente de construcție a comunicării*3) *3) Categoriile gramaticale enumerate aparțin metalimbajului de specialitate. Terminologia nu va face obiectul unei învățări explicite. În cadrul predării nu se va face apel la conceptualizarea unităților lingvistice utilizate în situațiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]