52 matches
-
lipsită de interes nici investigarea „ficțiunii teoretice” înțeleasă nu numai în sensul schițat mai sus, de construct represiv și solipsist, ci și ca aspirație a discursului (a oricărui tip de discurs!) de a redobândi calitatea paradisiacă sau utopică a „fabulei”. Metateoria va fi așadar una dintre metodele de care se va servi din plin prezentul demers, iar miza sa majoră va consta, pe de o parte, în evidențierea supremației actuale a narativului și ficționalului asupra celorlalte modalități discursive, iar pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
istoric sau juridic, de modul În care sunt recunoscute minoritățile sau de starea de frustrare relativă a grupurilor aflate În situație de comparație socială (Guimond și Tougas, 1999). Ca să Încheiem, trebuie reținute principalele rezultate (scale, tehnici de Încrucișare a datelor, metateoria psihanalitică despre originea compulsiilor, stilul rigid și stereotip În legătură cu moștenirea familială) ale cercetărilor asupra personalității autoritare, dar nuanțându-le conform unei abordări multifactoriale și contextuale, fără a substanțializa În mod ritual vreo trăsătură particulară a comportamentului unui individ sub pretextul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
indicatori de performanță. El îi evaluează pe baza unor criterii. Mai multe mecanisme cognitive (atribuire, mobilizarea de scenarii...) intervin între feedback-ul privitor la performanțe și emiterea unui nou comportament. Diferitele teorii ale motivației vor fi considerate componente ale acestei metateorii: teoriile scopului vor interveni în analiza ecarturilor dintre rezultate și normele de referință. Teoriile consolidării vor explica procesul de feedback. Teoriile expectanței vor guverna organizarea buclelor de control, în timp ce teoriile nevoilor vor permite explicarea atracției spre scopuri. Teoria controlului constituie
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
peisajul conceptelor Și principiilor care stau la baza costurilor Și prețurilor, a monedei Și modificării valorii în timp a banilor; iată formația de elemente (fenomene) care validează statutul de teorie a evaluării contabile. La această construcție teoretică se adaugă analiza metateoriilor privind valoarea Și măsurarea valorii, iar pe această bază cristalizarea modelului propriu măsurării Și evaluării în contabilitate; elaborarea unei noi teorii contabile a evaluării, respectiv TEORIA INTENȚIEI. AȘa cum arată autorul, teoria intenției se fundamentează pe conceptul menținerii capitalului fizic cu
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
un instrument de cercetare teoretică paradigmatică, la fel ca și "gradul de constrângere" al lui Mouzelis, "dependența de activitate/acțiune" a lui Archer sau "superveniența" lui Healy. Întrebarea fundamentală este însă următoarea: oare nu cumva gânditorii menționați confundă teoria cu metateoria, limbajul cu metalimbajul? Putem explica fenomene sociale reale prin diverși termeni și prin numeroase distincții la metanivel (e.g., distincția dintre acțiune și structură), însă ne ajută oare aceasta la identificarea concretă și la explicarea corectă a fenomenelor sociale contemporane? Cred
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
reguli de sintaxă (paradigme formale). Boudon consideră ca exemplu clasic de paradigmă formală, paradigma funcțională așa cum a fost formulată de Robert King Merton. Din contră, teoria valorizării diferențiate a profesiunilor, elaborată de Talcott Parsons, face parte din categoria paradigmelor conceptuale. METATEORIA reprezintă teoria care studiază structura sistemului conceptual și metodele unei teorii date, în scopul stabilirii limitelor valabilității și a domeniului de aplicabilitate a respectivei teorii, precum și a găsirii metodelor de construire mai rațională a acesteia. Apariția geometriilor neeuclidiene a pus
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de gene este posibil ca și schimbul de părți de cromozomi. 9) Mai multe perechi de gene poate influenta aceeași însușire. CRITERII PENTRU VERIFICAREA CORECTITUDINII UNEI TEORII ȘTIINȚIFICE Urmărind criteriile ce stau la baza construirii unei teorii științifice (în conformitate cu criteriile Metateoriei), trebuie făcută precizarea că postulatele teoriei științifice sunt adeseori bazate pe observații asupra obiectelor din natură sau evenimentelor științifice, care au fost notate, urmărite, clasificate uneori cu mult înaintea emiterii postulatelor teoretice. Se poate afirma că nici o teorie științifică nu
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
degrabă denumirea de "Criticism retoric", "Critică retorică" sau chiar de "Retorică critică". Alegerea este, în ultimă instanță, o chestiune de preferință personală. Autoarea cărții de față a optat pentru primul titlu. Criticismul retoric ni se înfățișează, astfel, sub forma unei metateorii, adică a unei meta-retorici, care cercetează complexul fenomen al comunicării prin analiză, în vederea evaluării și înțelegerii comunicării în diferitele sale forme și niveluri. În cartea de față, doamna Georgina Oana Gabor și-a propus și a reușit să cerceteze comunicarea
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
rafinamentul crescînd al modelelor econometrice, constituie sinteza între teorii din start contradictorii sau dificil de conciliat. Dacă trebuie să apară un nume mare în domeniul gîndirii economice, acesta va fi probabil cel al autorului care va reuși să producă o metateorie cu virtuți holoterape-utice, un discurs cuprinzător care să asigure locul său fiecărei școli de gîndire anterioară, evidențiind fecunditățile potențiale și caracterul parțial, limitat al fiecăreia. E vorba cum spunea reputatul profesor american de origine română Anghel Rugină de un nou
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
națiunea sunt identități care ne diferențează, discursul securității umane, afirmă autoarea, intenționează să rupă această vrajă. O altă dimensiune a cercetării are în vedere statutul epistemologic al constructivismului daca este sau nu o teorie. În accepțiunea autoarei, constructivismul este o metateorie pentru domeniul științelor sociale în care relațiile internaționale se încadrează, deosebindu-se astfel de alte curente din relațiile internaționale specifice disciplinei (realism, liberalism). Într-o altă secțiune a primului capitol analizează studiile de securitate constructiviste care descriu securitatea individului și
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
articolelor primite. Din 56 de lucrări, au fost selectate șase care "par să ofere idei noi, folositoare și intuiții (insights) despre direcțiile viitoare ale dezvoltării teoretice a domeniului". Primul articol (scris de Locke și Latham) se centrează pe dezvoltarea unei metateorii a motivației muncii. Cel de-al doilea (Fried și Slowik) prezintă modul în care factorii legați de timp pot influența procesul de stabilire al obiectivelor și performanța în muncă. Seo, Barrett și Bartunek se centrează pe modul în care sentimentele
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
1990 studiile s-au centrat asupra strategiilor utilizate de subiecți pentru atingerea obiectivelor cu nivele diferite de complexitate (Latham, 2007). Latham și Locke propun în anul 1990 un model comprehensiv numit "ciclul înaltei performanțe" (figura 10). Modelul este considerat o metateorie care urmărește integrarea relației dintre stabilirea obiectivelor, performanța individuală, recompense, satisfacția în muncă și atașament (Humphreys și Einstein, 2004). Selden și Brewer (2000) consideră că modelul este unul promițător deoarece integrează rezultatele cercetărilor anterioare, include concepte care au semnificații practice
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în etapă de cristalizare este dezvoltată în jurul conceptului de sine (self). Acesta este definit de psihologi ca un fenomen multidimensional, compus din percepții, imagini, scheme și prototipuri, iar de sociologi în termenii identității. Leonard, Beauvais și Scholl (1999) elaborează o metateorie a motivației muncii întemeiată pe conceptul de sine definit ca o dimensiune compozită, formată din trăsături, competențe și valori. Identitatea socială este definită ca procesul prin care oamenii se caracterizează pe ei și pe ceilalți în funcție de diferitele categorii sociale în
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Din această perspectivă comportamentul este determinat de necesitatea de a obține feedback asupra trăsăturilor, competențelor și valorilor, fiecare persoană alegând acele conduite care conduc la consolidarea conceptului de sine și totodată sunt consistente cu sinele ideal. Propoziția de bază a metateoriei celor trei autori afirmă că "există cinci surse de bază ale motivației: procesele intrinseci, recompensele extrinseci/instrumentale, conceptul de sine extern, conceptul de sine intern și internalizarea obiectivelor" (Leonard, Beauvais și Scholl, 1999, p. 988). Studiile privind factorii dispoziționali resemnifică
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sociologie și istoria religiilor la filozofia culturii, de la antropologie la studiile culturale și așa mai departe. Nu e cazul și cadrul să intru în amănunte, așa că-mi asum din capul locului perspectiva din paginile de față : dacă nu subscriem unei metateorii, rămânând totuși deschiși către teorie, nu putem observa empiric și analiza pelerinajul, ci pelerinajele, acolo unde ele au loc și se înscriu în timp, adică acolo unde suntem situați noi înșine : în geografie și în istorie. Din acest motiv, rândurile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
deplină a ființei umane, la sporirea rolului acesteia în natură. Deși Kotarbinsky subliniază cu insistență în Tratat asupra lucrului bine făcut faptul că praxiologia, pe care o expune în mod sistematic, ar fi o generalizare a principiilor științelor economice, o metateorie a economiei, meritoriu este faptul că întregul său demers penetrează marea varietate a științelor socio-umane, care o pot exploata și utiliza în eficientizarea demersurilor lor. Or, în științele pedagogice contemporane, nevoia de eficiență solicită intervenția fermă a tuturor elementelor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
mai înalt decât prin filosofie, H. abordează simultan fenomenologia artei și sistematica sau filosofia acesteia. Astfel, în Metapoetica reunește informație și interpretare pentru a defini principiul intern și universal al organizării artei și, totodată, pentru a susține, prin sistemul dedus, „metateoria”, adică „știința generală a artei” - o sinteză de poetică și, în același timp, o filosofie, o metafizică a creației. Prin metapoetică, frontierele esteticii sunt depășite. Centrul artei nu mai e căutat nici în frumos, nici în categoria mai largă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
care le presupune tratamentul îndelungat cu alprazolam (Rickels et al., 1993b, p. 67). Este interesant faptul că și Clum și colaboratorii săi (1993) au identificat anumite hibe ale teoriei propuse anterior de Clum (1989). Folosind criterii mai stricte de incluziune, metateoria mai recentă susține în continuare unele dintre concluziile la care se ajunsese înainte. Mai precis, antidepresivele sînt, în continuare, considerate cel mai bun tratament (deși ratele de abandon sînt destul de ridicate), la fel ca și intervențiile psihologice, expunerea sau copleșirea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
constructe, produse generate de discursuri sociale specifice, practici și instituții și, ca urmare, ele nu-și depășesc limitele domeniului lor social. Acele teorii tradiționale care pretind că oferă o fundamentare a adevărului sau cunoașterea universală, dincolo de condițiile sociale, sau o metateorie ce oferă cheia pentru a trece dincolo de limitele altor teorii, au fost în mare parte respinse, ca și teoriile pozitiviste care consideră că știința asigură cale privilegiată către adevărul spre care ar trebui să aspire orice teorie. În privința pozitivismului, este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asigură baza pentru a le discuta și a le găsi soluții. Așadar, teoriile explică realitățile sociale și ajută individul să înțeleagă lumea în care trăiește. Pentru a-și îndeplini scopul, teoriile fac uz de concepte, imagini, simboluri, argumente și narațiuni. Metateoria (teoria teoriei) contemporană consideră adesea că teoriile au componente literare; ele narează, utilizează simboluri și o anume retorică și, întocmai ca și textul literar, ne ajută să înțelegem lumea din jur12. Teoriile au, însă, și componente cognitive, care introduc în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în dezbaterile contemporane, să-mi stabilesc exact poziția în cadrul acestor problematici. Astfel, în paginile ce urmează citez numai opinii pe care le consider productive în cadrul studiilor culturale media sau indic poziții de care mă delimitez 15. Abordări ale studiilor culturale Metateoria și modelele teoriei sociale și a studiilor culturale pe care le propun în acest volum sînt influențate în special de Școala de la Frankfurt, de studiile culturale Britanice și de teoria postmodernistă/ poststructuralistă. După cum voi arăta, Școala de la Frankfurt a inaugurat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
capitolul 2 și în întregul volum, critica ideologiei este un constituent fundamental al studiilor culturale, iar Școala de la Frankfurt se remarcă prin inaugurarea unei critici sistematice și susținute a ideologiei promovate de industriile culturale. Mai mult decît atît, la nivelul metateoriei, activitatea Școlii de la Frankfurt premerge cu modele și metode specifice împărțirea domeniilor de studii media în subdomenii specializate. Această împărțire este argumentată în numărul din 1983 al Journal of Communications (vol. 33, No 3, vara 1983) în care unii dintre
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
degrabă denumirea de "Criticism retoric", "Critică retorică" sau chiar de "Retorică critică". Alegerea este, în ultimă instanță, o chestiune de preferință personală. Autoarea cărții de față a optat pentru primul titlu. Criticismul retoric ni se înfățișează, astfel, sub forma unei metateorii, adică a unei meta-retorici, care cercetează complexul fenomen al comunicării prin analiză, în vederea evaluării și înțelegerii comunicării în diferitele sale forme și niveluri. În cartea de față, doamna Georgina Oana Gabor și-a propus și a reușit să cerceteze comunicarea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
nomoteticului, a generalului). După cum cele ale practicii educației oferă, prin cercetări inductive, analize prioritar calitative ale faptelor și actelor de intervenție formativă, ale situațiilor și contextelor reale, ale efectelor emergente, posibilitatea formulării de ipoteze, interpretări, generalizări, până la completarea teoriilor și metateoriei pedagogice (prin trecerea de la idiografic, concret, particular, la nomotetic, general). Pentru a înțelege adecvat esența, specificul, procesualitatea conturării acestora, valoarea lor epistemică și practică, dar și limitele analizei paradigmatice a practicii educaționale, dincolo de cea teoretică a ei, este necesar să
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a particularităților schimbării, a tranziției de la o paradigmă nouă la alta în practica educației nu au evidențiat însă decât o cercetare asupra evoluției procesului schimbării, cu particularitățile specifice, cu trecerea de la idiografic (particular, fapte semnificative, acțiuni), la nomotetic (general, paradigme, metateorie). Ele ne-au evidențiat un aspect relevant: dacă analiza dificultăților care stau în fața eficienței și eficacității practicii educației nu este urmărită în timp, în contexte reale, variate și nu este însoțită de reflecții critice, nu pot fi sesizate, atunci nu
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]