112 matches
-
Toate Articolele Autorului Finiș coronat opus 1. Înving cei care știu să se schimbe, spune profesorul, el își este părinte, el își este-nceputul, ca și sfârșitul propriilor îndoieli, stingeți chibritul, se roaga hârca din fundul peșterii, în urma noastră vin meșterii, aranjează, decopertează, poleiesc tot ce e mucegăi, scris diavolesc, sunt într-o stare minunată, strigă profesorul sub bolta renovată, durerea s-a ascuns, aproape că nu mai este, o adevarată beție a puterii celeste, astfel vorbim, încheiem procese verbale sub
FINIS de BORIS MEHR în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Finis_boris_mehr_1353732401.html [Corola-blog/BlogPost/364799_a_366128]
-
Fiecare regiune etnografică are bogăția sa simbolică, dar între ele există relații de similitudini și interdependență. Plecând de la elemente simple, geometrice, precum cercul, pătratul, rombul, triunghi și ajungând la cele fitomorfe și zoomorfe ne-a redat o ,,lume”. Acești făuritori, meșterii populari, au știut cu măiestrie să îmbine semnul și culoarea, din dorința de frumos. Arta populară a însemnat pentru artiști din secolul XIX și XX o sursă de inspirație, păstrătoare a semnului arhaic. Ei descoperă un alt tip de interpretare
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
ceea ce face, chiar dacă o face genial. - Și noi orășenii de ce suntem atât de atașați și de interesați de târgurile astea? - Știi de ce? Vă spun eu. Pentru că pare exotic, din altă lume, este ieftin, dar nu întotdeauna la târg vin (și) meșterii. Un meșter adevărat de sat nu prea vine la târg. Nuuu. Comunitatea tradițională era închisă, acum s-a mai deschis e adevărat. Sunt indivizi care se organizează într-un soi de comunitate artificială, care se poate însă desființa oricând. Însă
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
zece bani. . Priveam covorul cu patrate concentrice, papagal refăcut după canoane estetice, ascultam geamătul mobilei retrăindu-și căderea și-un bâzăit în amiază, măsurând încăperea. Trebuia să dorm după asprele legi ale creșterii, să dorm în loc să urc pe ziduri cu meșterii. La fântâna nebăută-ndeajuns mă întorc, la anii noștri prea tineri, neistovita culoatre mov, jder în întunecime, horă-ntâlnind mâna ta, chip străin, oh, prea devreme murim prima oară, prea devreme murim... O parte din legi s-au șters prin plecarea
TOTODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Totodata.html [Corola-blog/BlogPost/341489_a_342818]
-
Simona Tache Sau o poveste spusă o cititoare aici, la o postarea despre meșterii români și tot felul de întâmplări memorabile cu ei. Dacă mai aveți povești comice, din care reiese cât de important e soțul în viața femeii, vă aștept cu ele, să mai râdem nițel. Am și eu una, cu vecinul dement
Dacă soț nu e, nimic nu e by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18882_a_20207]
-
specialiștii unde puteți găsi , pe gratis, pietre de cioplit, reciclabile. - Am dat idei la toti filozofii, pe gratis. Ieftin, practic, ecologic, regenerabil. M-au felicitat. Nu se aplică nimic. Nu și-ar mai vinde marfă. - Ce -mi lasă în urma lor meșterii și firmele, merita toată munca mea plină de recunoștință. - Față cea mică îmi cere haine. I-am explicat părintelui Ragusin că elevii și stundetii ar trebui sa și le confecționeze singuri L-ar înțelege și ei, măcar pe Brâncuși, daca
Liviu Florian Jianu: Victoriile mele din ianuarie – februarie 2014 by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-victoriile-mele-din-ianuarie-februarie-2014/ [Corola-blog/BlogPost/339483_a_340812]
-
forme mai mici, care sunt printate 3D din anumite materiale. Noi, arhitecții, ne lovim adesea de lipsa meșteșugarilor. Descoperi că, dacă vrei să îți faci o casă sau dacă vrei să refaci o decorație la o casă veche, nu există meșterii care să facă asta sau, dacă există, sunt unul-doi, evident foarte scumpi. Imprimantele 3D ar putea fi o soluție. Sunt mașini care printează 3D în rășină, fără să mai necesite prelucrare ulterioară, există o imprimantă de metal foarte bună, care
„Prețul pentru prezentarea unui apartament mai mare în realitatea virtuală poate ajunge la 5.000 de euro, însă acesta va scădea în timp” by https://republica.ro/arhitectii-care-proiecteaza-viitorul-in-romania-zpretul-pentru-prezentarea-unui-apartament-mai-mare-in [Corola-blog/BlogPost/338948_a_340277]
-
nimeni nu mai spera, ce puteam noi să facem? Prin alunișuri se aud acum plesnete de bici iar șfichiuirile lor tremură peste mine. Iat tu, fiul meu, dormi undeva departe în mijlocul urletelor, tu care obișnuiai să-i înebunești și pe meșterii și pe femeile care alunecau sub degetele tale. Poți veni să aranjezi alimentele și minciunile dinaintea chipului meu. De ce îți schingiuiești tu limba scobită de asprimea unor pietre ponce, de ce te deschizi să primești implacabilele semințe sau parazite grăunțele? Ai
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
Strigând către Postelnicu.). Să fie strânși cu toți la care! Că Măria-Sa poruncii Să fim prezenți cu toții, că va vorovi! Scena 3. ( Zeci de meșteri lucreză la turnarea temeliei mănăstirii. Se transportă blocuri de piatră pe tărgi de lemn.Meșterii după ce au privit pe furiș la scena primirii lui Baatur Djahar vorbesc despre dispariția Coziei din sat.Eveniment petrecut cu câteva zile în urmă.). MEȘTERUL NICULAI Scripcă ai auzit? Cozia a fugit! MEȘTERUL SCRIPCĂ Niculai, bătrânii ei spun Că
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
în urmă-ți dimineața”. FINIS CORONAT OPUS Înving cei care știu să se schimbe, spune profesorul, el își este părinte, el își este-nceputul, ca și sfârșitul propriilor îndoieli, stingeți chibritul, se roagă hârca din fundul peșterii, în urma noastră vin meșterii, aranjează, decopertează, poleiesc tot ce e mucegai, scris diavolesc, sunt într-o stare minunată, strigă profesorul sub bolta renocată, durerea s-a ascuns, aproape că nu mai este, o adevărată beție a puterii celeste, astfel vorbim, încheiem procese verbale sub
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1404882414.html [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
doliu s-a pus peste regat, trei zile și trei nopți a fost jale iar clopotelele au bătut neîncetat și lebăda cea neagră rămase în anale și o statuie să se facă, ordin el a dat, s-au adunat toți meșterii din lume și cel mai priceput a fost cooptat, ce a sculptat în post și-n rugăciune o lebădă cu gâtul săgetat, și-un templu atuncea s-a clădit și-n fața lui statuia au așezat și tocmai în nori
LEBĂDA CEA NEAGRĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1471932004.html [Corola-blog/BlogPost/381675_a_383004]
-
mai ales prin ponderea cantitativa în zonă13, subliniind în continuare că aspect de noutate specializarea în realizarea figurinelor, jucăriilor și fluiericelor caracteristică a producției acestei perioade. Cercetătoarele fenomenului arată în continuare că .... Pentru interesul științific, al acestui tip de produse, ....meșterii olari care le modelează, ar trebui încurajați în valorificarea produselor prin centrele de desfacere....astfel aria de răspândire s-ar largi .....obiectele constituind o atracție pentru turiștii români și străini 14. În perioada 1982-1985, ocupându-se de meșterii populari contemporani
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
pridvoare din câte se află în prezent la bisericile noastre de tradiție arhitectonică brâncovenească și neoromânească. Ansamblul și detaliile acestui pridvor au fost minuțios gândite de Arhitectul Dorel Cordoș din Sighetul Marmației și riguros executate în piatră de Viștea, de meșterii și ucenicii cu care lucrează, împlinind astfel, și ei, o exigență estetică majoră a stilului brâncovenesc, respectiv neoromânesc, în construcțiile bisericești monumentale ... Spațiul sacru al exonartexului de la Lainici sculptat în minunata piatră de la Viștea, adăpostește una dintre capodoperele picturii românești
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_prof_stelian_gombos_1349770143.html [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
si Gheorghe, împreună cu un văr, au dezvoltat o mică afacere, pornită chiar de la producerea și valorificarea ceramicii negre. In timp, asociația familială a fraților Magopat a ajuns sa dea de lucru la 12 oameni, care își câștigă pâinea din olărit”. („Meșterii pământului negru - Marginea, ceramica pe cale de dispariție”, Violeta Cincu, postat 2009). Mai alături, în atelier, se afla Rodica, Magda, Violetta, Luminița, Mariana și Ali Bendou, Dan Petrescu, Raul, Nina și alți membri ai grupului, dar singura voce auzită de afară
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Autorului UNDE SUNT MORILE DE APĂ? Morile de vânt și de apă fac parte din categoria instalațiilor tehnice populare care au avut la bază mecanisme ușor de acționat și de întreținut, fiind construite și concepute de-a lungul timpului de către meșterii populari. Fiecare moară avea un specific anume și depindea de puterea apei sau a vântului. Pe teritoriul românesc apare în secolul 3 moara hidraulică care folosea puterea apei, supranumită moara cu ciutură. Morile cu ciutură (găleată) sau morile cu roți
UNDE SUNT MORILE DE APĂ? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Unde_sunt_morile_de_apa_mihai_leonte_1352464509.html [Corola-blog/BlogPost/345858_a_347187]
-
nu prea au dat rezultatele scontate, fiindcă aceste asociații nu aveau dotări ca; unelte de pescuit specifice și frigidere pentru conservarea peștelui. La pescuit se foloseau același setci împletite din ață simplă și bărcile din lemn construite în sat de meșterii locali. Neamul Cârpenilor a rămas renumit totuși ca urmași ai lui Tănase CÂRPEAN. Dar au apărut și tineri dornici de afirmare care au rămas fideli meseriei de pescar până la sfârșitul vieții. Exemple pot fi; Alexe CÂRPEAN, Ion MARTINOVICI, zis Moșu
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 by http://confluente.ro/Pescarii_din_coronini_mihai_leonte_1368881893.html [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
participe în foarte scurt timp în persoană la repararea și fortificarea cetății Bender. Voievodului român i se cerea să pună la dispoziție 200 de lemnari, 100 de zidari, 2.000 de salahori și 350 de care. Deși a trimis toți meșterii, a făcut tot posibilul să fie scutit de a se prezenta în persoană, ceea ce l-a costat 30 de pungi. În primăvara anului următor, cererea s-a repetat, țara fiind nevoită să trimită 1500 de salahori, 220 de care și
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
dar și zugravi, care împreună cu Ioan Zugravul, originar tot din Elciu au pictat în ultima parte a secolului XVIII și începutul secolului XIX mai multe biserici de lemn din județele Sălaj, Satu Mare, Maramureș și Cluj. Construită în satul Elciu de către meșterii Pista Géczi și Ioan, Baboș și Ioan Farcaș care au primit în schimbul lucrului lor o suprafață de pământ, pe terenul cedat în anul 1766 de către un anume Bodor, vechea biserica de lemn este înlocuită de o nouă biserică de zid
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
supraînălțări, dictate de modelul arhitectural adoptat. La schimbarea radicală care a avut loc în 1887 se remarcă participarea unui arhitect, în prezența lui Nicolae Fârtățoiu. Acest lucru dovedește încă odată o rupere voita de modelul tradițional, perpetuat până atunci prin meșterii dulgheri itineranți de biserici. Ctitorii, arhitectul și zugravul chemați la refacerea acestui lăcaș în 1887-1888 au dat formă nu numai unui nou spațiu de cult ce și au dat expresie unor ambiții de înoire și modernizare demne de remarcat în
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
de bună calitate, de inspirație brâncovenească, posibil târzie. La schimbarea radicală care a avut loc între 1883-1887 se remarcă participarea unui arhitect, în prezența lui Constantin Istrătoiu. Acest lucru dovedește o rupere voită de modelul tradițional, perpetuat până atunci prin meșterii dulgheri itineranți de biserici. Cei chemați la refacerea acestui lăcaș au dat formă nu încă unui spațiu de cult ci unui model demn de remarcat în arhitectura sacrală de lemn, unic între bisericile de lemn cunoscute în Oltenia. Tradiția constructivă
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
dedicate războiului din Vendée. De asemenea, diferiți artiști plastici s-au arătat interesați în conceperea vitraliilor. Dintre aceștia pot fi menționați René-Victor Livache și apoi fiul său Victor Livache care realizează cartoanele pe baza cărora se execută primele vitraliile. Dintre meșterii sticlari care executau vitraliile este de remarcat Jean Clamens. Atelierul acestuia a fost preluat în 1919 de Georges Merklen, care s-a asociat cu arhitectul André Mornet pentru a înființa un consorțiu de meseriași care se ocupau de arta sacră
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
lui și la legendele diferitelor familii din localitate la perioada de rezistență împotriva Republicii Franceze. Vitraliul este aproape monocrom, în perioada în care a fost realizat tehnica unor vitraliilor mai complexe din deceniile următoare nefiind încă pusă la punct de meșterii locali. După ce măsurile represive au devenit mai acute, ținerea slujbelor religioase în locuințe a devenit mai periculoasă, și adeseori mesele de țineau în păduri sau în alte locuri ascunse. Subiectul acestor slujbe religioase este prezentat în vitralii din mai multe
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
Thetii de la Atena trăiau pe cheltuiala flotei mereu pe picior de război cel puțin 8 luni din 12. Prăzile de război se cumulau cu diferite indemnizaiti. Se adăugau beneficiile indirecte ale poziției unice a Atenei-marele șantier de construcții de pe Acropole, meșterii, meteci isau sclavii-aveau de lucru cu o plata asigurată. Cetățenii aveau posibilități de înavuțire, aces liber la comenzi militare și la funcții prestigioase care le deschidea o carieră strălucită. Barbarii, străinii, sclavii, metecii, cetățenii din alte cetăți-se sistuau în
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
înlăturarea nonvalorii și a kitsch-ului, punerea în circuit a adevăratelor valori ale artei populare și implicit perpetuarea patrimoniului tradițional românesc, marcă a propriei identități etno-culturale. Târgul Creatorilor Populari din România își propune realizarea unui dialog direct, nemijlocit, între actanți (meșterii populari) și publicul vizitator ce se manifestă în spirit comunitar și interactiv (cântând, dansând, exersând în cadrul atelierelor de arte plastice) și încurajarea generației tinere de a cunoaște și proteja, de a-și însuși și perpetua tradiția culturală. Grupul țintă al
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
foarte curat și purtător al unei civilizații răsăritene și apusene mai înalte. El a durat bolți și case de cărămidă, a cuprins între ele străzi pline de zgomot și de mișcare, s-a îmbogățit și a îmbogățit pe cărăușii și meșterii, pe oamenii de muncă mai grea ai țării." Lucrul acesta l-a înțeles Alexandru cel Bun, care, ca și Ștefan cel Mare ulterior, a acordat armenilor drepturi și privilegii, stimulând astfel contribuția lor la dezvoltarea comerțului și economiei moldovenești. Regăsim
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]