29 matches
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CU MIROS DE MICSANDRE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 918 din 06 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Nu mă mai mir când în mine rodește fructul smochinului amărui, dulceața gurii tale înseamnă atingerea iluziei, crepusculul serii... Numai atunci urzește bucurii de
CU MIROS DE MICSANDRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/Cu_miros_de_micsandre_llelu_nicolae_valareanu_1373143641.html [Corola-blog/BlogPost/365335_a_366664]
-
trupul înflorind salcâm și tei de nu se mai găsește în el, macină timpul pe lespezi pe unde apa n-a trecut. Întârziind la tine caut adăpost, îmi așezi capul pe genunchi și aud norocul cum vine. Cu miros de micsandre, un iezer fierbine mă scaldă în rodiri pământești. Referință Bibliografică: Cu miros de micsandre / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 918, Anul III, 06 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate
CU MIROS DE MICSANDRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/Cu_miros_de_micsandre_llelu_nicolae_valareanu_1373143641.html [Corola-blog/BlogPost/365335_a_366664]
-
pe lespezi pe unde apa n-a trecut. Întârziind la tine caut adăpost, îmi așezi capul pe genunchi și aud norocul cum vine. Cu miros de micsandre, un iezer fierbine mă scaldă în rodiri pământești. Referință Bibliografică: Cu miros de micsandre / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 918, Anul III, 06 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CU MIROS DE MICSANDRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/Cu_miros_de_micsandre_llelu_nicolae_valareanu_1373143641.html [Corola-blog/BlogPost/365335_a_366664]
-
se întâmplau prin bucătărie: spărgeam nuci, frecam gălbenușuri, curățăm usturoi și câte și mai câte... În casa era un miros aparte de vanilie, de scorțișoară, de cuișoare, în curte, florile liliacului se vedeau printre frunze ca niște făclii mov iar micsandrele își desfăceau bobocii în miresme încremenitoare... Plecăm la Slujba de Înviere și, acum pot să mărturisesc, pentru noi, copiii, bucuria cea mare, după ce luăm lumină, era că puteam să ciocnim ouă. Așteptăm ciocnitul ouălelor că pe un ritual aparte. Îl
CÂND PORŢILE RAIULUI STAU DESCHISE... de DONA TUDOR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cel_ce_a_spanzurat_pamantul_de_ape.html [Corola-blog/BlogPost/358780_a_360109]
-
se întâmplau prin bucătărie: spărgeam nuci, frecam gălbenușuri, curățăm usturoi și câte și mai câte... În casa era un miros aparte de vanilie, de scorțișoară, de cuișoare, în curte, florile liliacului se vedeau printre frunze ca niște făclii mov iar micsandrele își desfăceau bobocii în miresme încremenitoare... Plecăm la Slujba de Înviere și, acum pot să mărturisesc, pentru noi, copiii, bucuria cea mare, după ce luăm lumină, era că puteam să ciocnim ouă. Așteptăm ciocnitul ouălelor că pe un ritual aparte. Îl
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
se întâmplau prin bucătărie: spărgeam nuci, frecam gălbenușuri, curățăm usturoi și câte și mai câte...În casa era un miros aparte de vanilie, de scorțișoară, de cuișoare, în curte, florile liliacului se vedeau printre frunze ca niște făclii mov iar micsandrele își desfăceau bobocii în miresme încremenitoare...Plecăm la Slujba de Înviere și, acum pot să mărturisesc, pentru noi, copiii, bucuria cea mare, după ce luăm lumină, era că puteam să ciocnim ouă.Așteptam ciocnitul ouălelor că pe un ritual aparte. Îl
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Fă-mă joacă de închipuire teasc de șlefuire leac de regal colind frângere să pot să mă cuprind să mă învăț din săruturi cu răsfăț fă-mă floare de micsandră tandră tandră muză tandră și-ntre patimi la răscruci să te duci să nu te duci Referință Bibliografică: CANȚONETE CU STICLETE 5 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2083, Anul VI, 13 septembrie 2016. Drepturi de Autor
CANŢONETE CU STICLETE 5 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1473771040.html [Corola-blog/BlogPost/373915_a_375244]
-
în care ne învârteam, grădinile Mânăstirii, cu trandafiri de toate culorile , aleile înmiresmate cu tei înfloriți și multitudinea de ghivece cu flori aflate peste tot.. . petunii în degradeuri de roz, grena, vișiniu și alb, apoi răsăreau pretutindeni gențiene, garofițe și micsandre, simple , dar și duble... Ghitările fredonau bucuria și frumusețea, iar băieții păreau veritabili „trubaduri„ , afară pe o bancă sau de ce nu ? chiar la masă. Nora, cineva scotea o ghitară și efectiv magia începea... Mâncam în aer liber, mesele lungi, întinse
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486981406.html [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
Îmi toarnă Hebe-n cupă miraculosul vin ce îmi alungă orișice tristețe, și văd cu bucurie cum dulcea tinerețe e-mbrățișată tandru de destin. Nectarul tău zeiță alungă-orice dureri, surâsul cald e-o mângâiere tandră, iar trupul plin de farmec miroase a micsandră, de când în el sunt numai primăveri. Din tronul său de aur Zeus zâmbește blând. E încântat că-mi place a lui fiică, dar degetul mi-arată și mi se face frică fiindcă-l aud: Vezi că ești om de rând
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1429558640.html [Corola-blog/BlogPost/374659_a_375988]
-
Str. Maramureșului Cal. Mareșal Alexandru Averescu nr. 1 - 49 și nr. 2 - 14 Cal. Mareșal Alexandru Averescu nr. 51 - 131 Str. Margaretei Cal. Matei Basarab Str. Măcieșului Str. Mărășești Str. Mărăști Str. Mărțișorului Str. Măslinului Str. Mediașului Str. Meiului Str. Micsandrelor*(D) Str. Micșunelelor Str. Mierlei Str. Mihail Kogălniceanu nr. 1 - 23 și nr. 2 - 48 Str. Mimozei Str. Mircea Eliade Str. Mircea Zaciu Str. Miron Costin Str. Miron Pompiliu Str. Moliere Str. Moreni Str. Morii Str. Moților Str. Muntele Găina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
mistreți, bursuci, vulpi și, în ultimii ani,lupi. Flora submediteraneană, întâlnită în punctul numit Cârligele Mici de la intrarea în Cheile Costeștilor, este reprezentată de tufișurile de cetină cu negi abrucate pe pereții calcaroși inaccesibili ai defileului, de garofițele de stâncă, micsandrele de stâncă, iedera albă, ceapa sălbatică, ghioceii galbeni și tufișurile mojdreni. Pădurile montane, încadrate în etajul subalpin situat între altitudinile de 600-1200 metri, sunt situate pe fețle sudice și nordice a munților Arnota , Cacova și Piatra precum și pe culmile muntoase
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
un cuvânt - a tradiționalismului, orice ideologie poate crește, căci așa cum scrie Albert Thibaudet, „un pluralism de conformisme rămâne, din punctul de vedere al libertății și al liberalismului, preferabil unui conformism monopolist. Libertatea ar mai crește încă în interstițiile lor, ca micsandrele între pietre”. Liberalismul se impune așadar oricărui spirit onest, înțeles în sensul larg al libertății de opinie. Mersul societății și al individului își capătă sensul printr-o voință de libertate, valoare de sine stătătoare, concepută ca principiu eliberator și ordonator
Alexandru Vianu () [Corola-website/Science/313718_a_315047]
-
de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), iederă albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), cosaci ("Astragalus depressus"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), ferigă de piatră ("Cysptopteris alpina"), iederă albă ("Daphne blagayana"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), mac galben ("Glaucium flavum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), gențiană ("Gentiana clusii"), omag galben
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
argințica ("Dryas octopela"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifraga roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina") piciorul cocosului ("Ranunculus repens L."), feriga de piatră ("Cysptopteris alpina"), micsandra de munte ("Erysimum officinalis"). În vecinătatea rezervației naturale se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: "Lăcașuri de cult "Castele Muzee Arii protejate
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
floarea-reginei ("Leontopodium alpinum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), iederă albă ("Daphne blagayana"), gențiană ("Gentiana clusii"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
evaluare adecvate, astfel încât elevii să-și fixeze norma gramaticală conform căreia, în limba română, sunetele cs și gz se redau în scris, prin litera x și, totodată, să rețină și cuvintele care se scriu întotdeauna cu cs : Alecsandri, ticsit, rucsac, micsandră, cocs. În clasa I, elevii se familiarizează și cu scrierea substantivelor comune de genul masculin, nearticulate și articulate, prin citirea și scrierea acestora și, cu deosebire, prin exerciții de pronunțare a substantivelor articulate, pentru a preveni tentația sau obișnuința unor
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
etc. Mirosuri de flori Violetă, garoafă, trandafir, tei, verbină, măceș, iasomie etc. Mirosuri balsamice Brad, arbore de balsam (arbore cu rășina foarte parfumată), pin, ceară, tămâie etc. Mirosuri de ars Pâine prăjită, tutun, cafea, cacao etc. Mirosuri picante Piper, scorțișoară, micsandră, vanilie, dafin, nucșoară etc. Mirosuri animale Piele, vânat, blană, mosc etc. Mirosuri vegetale Iarbă, fân cosit, cicoare, anghinare, mușchi, frunze uscate etc. Mirosuri de pădure Lemn, pădure bătrână, cedru, santal etc. Mirosuri minerale Argilă, șist, silex, cretă etc. Mirosuri eterate
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
coccineusă, fasolea agățătoare, Helichrysum italicum, vanilia sălbatică, hibiscus, iberis, impatiens, cartoful-dulce (Ipomoea batatasă, măturica (Kochia scopariaă, arărielul (limba-câinelui, Cynoglossum officinaleă, Laurentia axillaris, lavatera, Leptosiphon, inul, volbura, lobelia (Lobelia erinusă, buretele vegetal (Luffa cylindricaă, lupinul (Lupinus texensisă, margareta, mușețelul (Matricaria chamomillaă, micsandra (Matthiola incanaă, nalba (Althaea roseaă, Melampodium, Reseda lutea, mimulus, Monarda didyma, Crassula Muscosa, cățelandrul (Antirrhinum majusă, floarea de nu-mă-uita, Nemophila insignis, tutunul, neghina (Agrostemma githagoă, Nigella, Nigella Nigella damascena, cuișoarele (Dianthus chinensisă, garoafa turcească (Dianthus barbatusă, garofița de grădină (Dianthus
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Grașiță Jumătatea lui mai Gura-leului Jumătatea lui mai Imortela Sfârșitul lui mai Limba-peștelui Mijlocul lui mai Macul Începutul lui mai spre începutul lui iulie Mărărița Jumătatea lui mai Mărgeluță Jumătatea lui mai spre sfârșitul lui iulie Măturica Jumătatea lui mai Micsandra Jumătatea lui mai Nalbă Jumătatea lui mai Nemțișorul de câmp Sfârșitul lui aprilie Oenothera Sfârșitul lui aprilie Rudbeckia hirta Jumătatea lui mai Sângele-voinicului Începutul lui mai Sanvitalia procumbens Sfârșitul lui mai Silene latifolia Sfârșitul lui aprilie spre mijlocul lui iulie
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), sisinei ("Pulsatilla grandis"), pesmă ("Centaurea orientalis"), albăstriță ("Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia"), sipică ("Cephalaria uralensis"), brândușă ("Crocus reticulatus"), garofiță ("Dianthus capitatus"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), glodurariță ("Leuzea altaica"), pătlăgină ("Plantago schwarzenbergiana"), micsandră ("Erysimum officinalis"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), amăreala siberiană ("Polygala sibirica"), măcriș de stepă ("Rumex tuberosus"), gălbinare ("Serratula radiata"), iarba „Sfintei Mării” ("Hierochloë repens"), sfeclă sălbatică ("Beta trigyna"), buruiana vântului ("Seseli campestre"), rogoz ("Carex secalina"). Flora lemnoasă are în componență arbusti
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
primește pe gratis O extracție din glandele seminale. (1921) Ivan GRUZINOV (1893-1942) EVANTAIUL ZEIȚEI VENUS Vinețiile vene vernale. Lumina lăstărește iarbă neagră. Se ofilește ceara amintirilor, Altfel vârtejul trâmba-și leagă. Din nou naiv e visul-veste: Seara matelor motive Pe micsandre din mansarde; Coborând priviri ce-atrag, Venus va lăsa să-i cadă Cumsecade Evantaiul mov Pe prag De-alcov. (1914) Andrei NIKOLAEV (1895 1968) * * * Pentru rușii noștri - rosini sau rosieni - printre gropi de gunoi și propriile lor rămășițe lumea s-
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
zmeiele uneori, toamna. Casa, ca și grădina, erau încărcate de o atmosferă foarte personală de vară târzie. Dungi de lumină se strecurau prin storurile pe jumătate trase, lângă poarta grădinii se înălța un păr, pe un zid de piatră înfloreau micsandrele și o lumină vag castanie umplea sufrageria pe pereții căreia atârnau portretele în ulei ale celor doi străbuni din Cöln. Aceștia priveau cu fețele lor foarte demne prin ușa glisantă înspre salon, unde cei mari își beau cafeaua, rezemându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
angaralele, având în mână prospectul, și pe masa ovală din Cöln zăceau cele două aparate de fotografiat, cilindrii negri, lentilele, filtrele și tata citea instrucțiunile, desfăcea piesele, le monta iar, introducea un film, ieșea în grădină, îngenunchea pe răzorul cu micsandre, ținându-și fața întoarsă într-o parte și, în timp ce apăsa iar și iar declanșatorul, în interiorul lui se stingea imagine după imagine. Acel carusel cosmic al sentimentelor se poticnea brusc de o mare decepție. Se pare că aparatul era mai greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de rânced. Mini se gândi la timpul trecut când probabil orașul, în ceața prafului ușor, ridicat de droști și cabriolete, va fi trimis în aer o boare de grădini, parfum aspru de iarbă arsă și de pământ; miros leneș de micsandre ofilite de amiază. Peste drum de Lina, o căsuță bondoacă, pusă pieziș, avea în grădiniță răzor cu busuioc, dar în colțul străzei o casă nouă sta spânzurată pe șase etaje; o felie înaltă și îngustă, cu o singură fațadă, la
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
opinti, iar țăranii merg încet pe lângă ei fără să-i silească. În satul de la marginea pădurii, casele mici și albe, aidoma unui cuibar cu ouă, stau ascunse între grădini și livezi, cu mușcate și zorele la ferestre, cu ghivece de micsandre pe marginea prispei... Pe la vremea amiezii, când Anuca a fost la mătușa Domnica, a găsit-o plângând... Fănuță, cel mai mare dintre cei trei copii, zace de-o săptămână la pat. Cât ar fi vrut s-o ajute... cât!... Anuca
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]