7 matches
-
scalde numai dimineața după răsăritul soarelui și seara mai înainte de-a apune, ca să nu-i piară vederile cînd se va face în vîrstă. Cînd ouă vreo găină, să nu se uite cineva la ea cum ouă, căci i se micșurează vederea. Fetele virgine, din periodul ce le-a venit întîia dată, se ung pe la ochi, ca să nu le piară vederea niciodată. Femeia care vrea să vadă pînă la adînci bătrînețe să poarte mărgele, inele și cercei. Femeile bătrîne care nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe-al vieței mele pom?... Îmi aduc ș-acum aminte de-acea vârstă fără preț, Când prin ochii tinereței priveam lumea îndrăzneț; Socoteam că-i pentru mine orice pasere zbura; Bani de-aveam sau nu în pungă, cheful nu se micșura. Dar aveam silitră-n vine și în piept izvor de foc, Aveam inimă bogată, stam calare pe noroc. Mai mă-ncumătam pământul pe un umăr să-l râdic Și în dărnicia-mi, viața mi-aș fi dat-o pe nimic. Iată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ca un sahastru bătrân de când lumea, căruia toți se închină. Dar aceste mari scene ale naturei nu se pot descrie cu condeiul sau spune prin viu grai; ele trebuiesc văzute cu ochii. De aceea, mă opresc de a le mai micșura farmecul prin fraze neîndestulătoare; căci cuvintele omenești, cu înțeles mărginit, niciodată nu vor putea da icoana splendoarei nemărginite a naturei adevărate. Așadar, odată ce am descălecat la Chamonix și ne-am odihnit de ostenelele drumului, cel întăi gând al nostru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
luceafăr al zilei în momentul îndrumărei sale spre ceielaltă față a pământului. Am avut norocul rar să privesc această neînchipuită scenă a asfințitului de la început pănă la sfârșit, căci nu era pe ceri un strop de nour care să-i micșureze frumusețea. Apoi încet, încet umbrele nopții se ridicau din văi spre vârfuri, și când cea din urmă rază de diamant, cea din urmă scânteie de rubin s-au stins de pe culmi și de pe ceriul acum înstelat, m-am retras cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aspectual mai32: mai se încorporează prin adjuncție în structura verbului (v. analiza în §III.3.1.2.4) și se deplasează odată cu verbul în domeniul C, indiferent că vorbim despre forme sintetice (81) sau forme analitice (82): (81) a. Mai micșurași-l cu puțin cu sama de înger (PH.1500−10: 5r) b. Mai veselecu-me și me maibucuru de tinre (PH.1500−10: 5r) c. Lăudați Domnului toate limbile, mai lăudați-lu toți oamenrii (PH.1500−10: 100v) d. Mai veseliiu-me de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai strâns de bârneața roșie. Ridică privirile spre obrazul ei pălit de arșița verii; ea îndreptă ochii căprii în altă parte. —Zaharul ista miroase a busuioc... vorbi Niță și umplu ulcica cu apă. Fata începu a râde, ochii i se micșurară și-i luciră. —Hm! așa-i, încuviință moș Tentea. Fetele iestea au obiceiul de umblă cu toate buruienile prin sân... —Busuiocul nu-i buruiană, tătucă!... răspunse fata. Luă cofa și ulcica și coborî în bordei, repede. Acolo, o auziră amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cred că suntem rugați a da, iară nu ordonați. Noi vom da, dacă vom fi în stare a da. Încît privește cuvintele de sumi fictive, apoi dacă nu se vor încasa multe din sumi, va fi cauza incendiul care a micșurat zecimile județene, iară poetului Eminescu propun a se da cumpănit, nu o dată, cît trebuie, ca după mijloacele bugetului și pentru aceasta să vie comitetul cu o propunere și noi vom discuta. D-l (Casian) Leca: Răspund D-lui Manea, care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]