23 matches
-
necirculată) - piesă care nu a circulat niciodată și a cărei calitate este cea rezultată din batere. Aversul prezintă efigia spre stânga a regelui Ferdinand I, purtând pe cap o cunună de lauri, înconjurată de textul "FERDINAND I REGELE ROMANILOR", dedesubt milesimul 1922, iar sub portret numele gravorului P. M. DAMMANN. La baza gâtului, în partea stângă, litera "R" de la "replică". Reversul conține stema mijlocie a Regatului României, deasupra, inscripția "ROMÂNIA", iar dedesubt, valoarea nominală - 20 lei. Articolul 3 Caracteristicile monedei din aur
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205153_a_206482]
-
zimțat, iar moneda este emisă într-un tiraj de 500 de exemplare. Pe avers este gravată imaginea Catedralei Sfânta Treime din Blaj, valoarea nominală a monedei, , Stema României, iar circular, de-a lungul marginii monedei, a fost gravat anul emisiunii (milesimul) și inscripțiile și . Pe reversul monedei se află gravat portretul cardinalului Alexandru Todea, anii între care a trăit, și , iar pe marginea monedei, în arc de cerc, textul: . Moneda are putere de circulație pe teritoriul României. Fiecare monedă din emisiunea
Alexandru Todea () [Corola-website/Science/298820_a_300149]
-
de cea a monedelor veritabile cu valori exprimate în euro. În stânga este gravată valoarea nominală, , iar în dreapta valoarea de ; denumirea țării emitente, , este gravată în partea de jos a hărții Europei; câte o ramură de măslin încadrează, în stânga și în dreapta, milesimul , aflat în exergă. Pe centrul reversului monedei este gravat portretul domnitorului Vlad Țepeș, iar circular, în stânga textul și în dreapta . <br>Moneda nu a avut putere de circulație. O altă monedă de probă, de data aceasta cu valoarea nominală de 2
Monede euro românești () [Corola-website/Science/308143_a_309472]
-
inscripții în mai multe limbi europene: , sunt gravate două grupuri de câte șase steluțe. Pe revers, în centru, sunt gravate efigia domnitorului Ștefan cel Mare, cap încoronat, spre față-stânga și inscripția ; circular sunt gravate, pe inelul argintiu al monedei, sus, milesimul, , lateral, stânga și dreapta, două grupuri de câte șase steluțe, iar jos, denumirea țării emitente, . <br>Moneda nu a avut putere de circulație. </br>
Monede euro românești () [Corola-website/Science/308143_a_309472]
-
31,103 grame, are valoarea nominală de 10 lei. Tăietura monedei este zimțată. Pe avers este sugerată activitatea lui Ștefan Ciubotărașu în domeniul teatrului și filmului. Tot pe avers este gravată stema României, valoarea nominală a monedei "10 lei", precum și milesimul "2010", anul emisiunii. Pe revers este gravat portretul lui Ștefan Ciubotărașu, într-unul din rolurile remarcabile, din filmul Columna, iar spre marginea monedei, în arc de cerc este gravat numele: „STEFAN CIOBOTARASU”. În partea de jos a monedei, sunt gravați
Ștefan Ciubotărașu () [Corola-website/Science/305822_a_307151]
-
A fost triumful stilului neoclasic. Prima sa contribuție este Ludovicul de aur de 24 de livre, tipul "cu geniu"; aversul poartă încă efigia regelui Ludovic al XVI-lea, cu titulatura ROI DES FRANÇOIS, în ortografia actuală: "Roi des Français", și milesimul 1792. Reversul monedei reprezintă un "Geniu înaripat" care scrie cuvântul Loi, pe o stelă cu deviza LE RÈGNE DE LA LOI și mențiunea AN III DE LA LIBERTÉ. Un écu de șase livre și o jumătate de écu de argint au reluat
Augustin Dupré () [Corola-website/Science/327069_a_328398]
-
de jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Pe revers, sus, sunt gravate inițialele încoronate ale statului emitent, , iar central valoarea nominală a piesei, pe două rânduri, , și, mai jos, anul emisiunii: . De o parte și de alta a milesimului se află semnul Monetăriei din Paris, cornul abundenței, respectiv o aripă, semnul gravorului șef, Lucien Bazor. De jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat.Ca și pe avers, la marginea monedei, de jur împrejur, a fost gravat un cerc
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
-lea a fost practic asemănătoare privind mărimea și greutatea, cu o monedă de "1 Deutsche Mark" (monedă de 1 marcă germană), caracteristici suficiente pentru a fi interschimbabile în mașini automate. Ultimii șilingi britanici puși în circulație au fost emiși cu milesimul 1967, deși există dovezi că au fost emiși șilingi, ca parte a unor seturi pentru colecționari, cu milesimul 1970. În 1968, cu noul sistem zecimal, au fost emise monede de "cinci pence" (denumite inițial „cinci pence noi”), cu aceeași greutate
Șiling (monedă britanică) () [Corola-website/Science/325127_a_326456]
-
1 marcă germană), caracteristici suficiente pentru a fi interschimbabile în mașini automate. Ultimii șilingi britanici puși în circulație au fost emiși cu milesimul 1967, deși există dovezi că au fost emiși șilingi, ca parte a unor seturi pentru colecționari, cu milesimul 1970. În 1968, cu noul sistem zecimal, au fost emise monede de "cinci pence" (denumite inițial „cinci pence noi”), cu aceeași greutate și specificații pe care le aveau vechile monede echivalente. Noua monedă de "cinci pence" a început să înlocuiască
Șiling (monedă britanică) () [Corola-website/Science/325127_a_326456]
-
rotunde și sunt de calitate "proof". Aversurile monedelor de aur, de argint și de tombac cuprat au gravuri similare: sunt redate reprezentarea parțială a Palatului Parlamentului din București, o imagine din interiorul Senatului, în timpul unei ședințe a acesteia, stema României, milesimul , valoarea nominală (100 de lei, pe moneda de aur, 10 lei, pe moneda de argint și 1 leu, pe moneda de tombac cuprat) ; în arc de cerc este gravată denumirea statului emitent, . Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint
Senatul României () [Corola-website/Science/303617_a_304946]
-
ridicate la bursele de valori străine, permițând finanțarea Noii Politici Economice (NEP). "1 cervoneț" era cotat la valoarea de "10 ruble". Pe avers monedei din 1923, se poate citi: „cervoneț rus”. Nu se știe dacă monedele bătute în 1924, cu "milesimul 1925", au fost vreodată în circulație Apoi producția de piese de aur a încetat. Inițial, cervoneții sovietici din aur au fost bătuți cu milesimele 1923 și 1925. Foarte puțini cervoneți emiși în 1923 s-au mai păstrat; recent o astfel
Cervoneț () [Corola-website/Science/323723_a_325052]
-
din 1923, se poate citi: „cervoneț rus”. Nu se știe dacă monedele bătute în 1924, cu "milesimul 1925", au fost vreodată în circulație Apoi producția de piese de aur a încetat. Inițial, cervoneții sovietici din aur au fost bătuți cu milesimele 1923 și 1925. Foarte puțini cervoneți emiși în 1923 s-au mai păstrat; recent o astfel de piesă a fost pusă în vânzare pentru o sumă de peste 7.000$. În prezent, se știe că există cinci exemplare de cervoneți din
Cervoneț () [Corola-website/Science/323723_a_325052]
-
Paleologul (1438), restabilind tradiția așezării unor efigii ale unor persoane în viață, ca și pe monedele romane, Pisanello a fost foarte solicitat de către curțile italiene, creând vreo douăzeci de medalii. Pisanello a plecat la Neapole în 1449, după cum reiese din milesimul "primei medalii a lui Alfonso al V-lea", precum și dintr-un document datat la 14 februarie, în care sunt notate onoruri speciale acordate în cinstea artistului. Pentru Alfonso al V-lea, Pisanello a creat cel puțin trei medalii; tot aici
Medalia lui Inigo d'Avalos () [Corola-website/Science/325446_a_326775]
-
Mănăstirii Curtea de Argeș”. Moneda este din metal comun (alamă: Cu80%, Zn15%, Ni5%) și este emisă într-un tiraj de 1.000.000 de exemplare. Pe avers, este gravată valoarea nominală „50 BANI”, stema României, inscripția, în arc de cerc, „ROMANIA”, precum și milesimul (anul emisiunii) „2012”. Pe fundal se află gravată reprezentată biserica Mănăstirii Curtea de Argeș, în secțiune. Pe revers, este gravat portretul lui Neagoe Basarab, o imagine a bisericii mănăstirii Curtea de Argeș, anul „1512”, precum și inscripțiile „BISERICA MANASTIRII CURTEA DE ARGES” și „NEAGOE BASARAB
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
de la prima batere. Este numit astfel deoarece a fost bătut prima dată sub domnia împărătesei Maria Terezia (1740-1780), la monetăria din Günzburg, în Bavaria. După 1780, cu permisiunea împăratului Iosif al II-lea, moneda s-a bătut tot cu același "milesim" (1780), în diverse monetării din Imperiul Habsburgic: Hall, Günzburg, Kremnitz, Alba Iulia, Milano, Praga și Viena precum și la monetăriile din Birmingham, Bombay, Bruxelles, Londra, Paris, Roma, Veneția și Utrecht, pentru a servi ca monedă de comerț exterior cu diverse state
Talerul Maria Terezia () [Corola-website/Science/306406_a_307735]
-
iar cantul este zimțat. Tirajul acestei emisiuni este de 500 de exemplare. "Aversul" monedei reprezintă clădirea Spitalului Colțea din București, unde George Emil Palade a desfășurat un stagiu de practică medicală, precum și o compoziție care sugerează activitatea științifică a savantului; milesimul , stema României, inscripția , precum și valoarea nominală . "Reversul" monedei reprezintă portretul savantului George Emil Palade și o compoziție care simbolizează biologia celulară; în arc de cerc, sunt gravate inscripția și perioada în care a trăit -.
George Emil Palade () [Corola-website/Science/297374_a_298703]
-
o valoare de 40 șilingi, adică 2 "lire sterline scoțiene". Cântărea 5,7 grame, fiind emiși din aur de 23 de carate. În 1539, a fost bătută a treia monedă a lui Iacob. A fost prima monedă scoțiană care purta milesimul 1539. Monedei i se spunea "bonnet", după "boneta" care îi acoperea capul regelui în efigia de pe monedă. Pe lângă ducat, au fost emise monede de două treimi și de o treime de ducat. Alți ducați scoțieni au fost emiși sub Iacob
Ducat (monedă) () [Corola-website/Science/323911_a_325240]
-
de pe revers este absolut diferită, iar inscripția este „V-XXIV JANUARIE / MDCCCLIX” și nu „1859, 24 IANUAR”. Chiar dacă forțăm puțin nota interpretărilor, putem presupune că cea de a doua medalie este realizată în anul 1862, sau imediat după acesta, în ciuda milesimului, cât și a altor elemente din legendă, iar prima imediat după 24 ianuarie 1859. Oricare ar fi contribuțiile ulterioare acestor presupuneri, spuneam prin anul 2002 când nu apăruse încă lucrarea doamnelor Katiușa Pârvan și Mariana Neguțu, existența celor două medalii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
rânduri INSTITUTUL / DE / INFRAMICROBIOLOGIE / AL / ACADEMIEI / REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. În exergă, deasupra a două ramuri de lauri dispuse arcuit, o legendă ne informează, în primul rând, că medalia este inițiată de ELEVII ȘI PRIETENII, iar în rândul al doilea, prin milesimul MCMLXVI, că este realizată la a 70-a aniversare, dacă avem în vedere anul nașterii, 1896. Un an mai târziu, în 1967, datele medaliei cuprinse în inscripții sunt modificate; pe avers ȘTEFAN S. NICOLAU (sus) 1896-1967, iar pe revers, pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de pe revers este absolut diferită, iar inscripția este „V-XXIV JANUARIE / MDCCCLIX” și nu „1859, 24 IANUAR”. Chiar dacă forțăm puțin notă interpretărilor, putem presupune că cea de a două medalie este realizată în anul 1862, sau imediat dupa acesta, în ciuda milesimului, cât și a altor elemente din legendă, iar prima imediat dupa 24 ianuarie 1859. Oricare ar fi contribuțiile ulterioare acestor presupuneri, spuneam prin anul 2002 când nu apăruse încă lucrarea doamnelor Katiușa Pârvan și Mariana Neguțu, existența celor două medalii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
rânduri INSTITUTUL / DE / INFRAMICROBIOLOGIE / AL / ACADEMIEI / REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA. În exerga, deasupra a doua ramuri de lauri dispuse arcuit, o legendă ne informează, în primul rând, ca medalia este inițiată de ELEVII ȘI PRIETENII, iar în rândul al doilea, prin milesimul MCMLXVI, că este realizată la a 70-a aniversare, dacă avem în vedere anul nașterii, 1896. Un an mai tarziu, în 1967, datele medaliei cuprinse în inscripții sunt modificate; pe avers ȘTEFAN S. NICOLAU (sus) 1896-1967, iar pe revers, pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
carte tipărită de Filip Moldoveanul „în anul 7054, de la nașterea lui Hristos 1546”. Pentru a deosebi anul erei bizantine de acela al erei lui Iisus Hristos, românii s-au folosit în Evul Mediu de noțiunile de „văleat” și, respectiv, de „milesim”. Generalizarea occidentală a erei creștine dionisiene poate fi observată și din formulele ei în documente și, mai ales, din varietatea lor: „anno Incarnationis”, „anno ab incarnatione Domini”, „Dominicae incarnationis, trabeationis, ab incarnati Verbi mysterio”, „anno Domini”, „a nativitate Domini”, „orbis
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
tătărască din cupru, datată aproximativ la sfârșitul secolului XIII sau începutul celui următor; -monedă de o jumătate de gros, din aramă, emisiune de la domnitorul Alexandru cel Bun (1416); -patru monede transilvănene (firfirici) din argint, una fără an, iar trei cu milesimul înscris și anume: 1543 una, 1564 și 1578 celelalte două, deci toate din secolul XVI; -două monede din argint bine conservate, cu anul emisiunii 1614, respectiv 1623; -doi taleri din argint, emisiune Provinciile Unite, anii 1597 și 1655; -un tezaur
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]