80 matches
-
simțind cum loviturile îs întărite și de meștera lăsare a greutății corpurilor! De aceea îl întrebă pe Nen-su ce s-ar întâmpla dacă el ar vedea Ielele... și-ar întoarce vindecătorii privirea și asupra lui?! Acesta, mai vârstnic și deci, mintos, luă seama, își iscodi mezinul și, pe dată pricepu ce-l mistuia. Îi vorbi de una, de alta, făcându-l pe moment să-și uite neliniștile. Dar a doua zi îi călcă bătătura Vătafului și-i desluși gândurile umbroase ce
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
boala de unul singur ținând cont că era încă tânăr, dar și-n stadiul incipient al bolii. -Vai, nu am bănuit nimic din toate astea! se miră Geraldine! Absolut nimic! -A vrut Domnul cu el, eu să fiu discretă și mintoasă, iar tu să nu-l surprinzi cum n-ar fi vrut s-apară... -Acum pricep atitudinea ta când a revenit acasă! Știai, nu? -Desigur. Monitorizasem totul. Prin cineva de la Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie Ana Aslan, l-am internat
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1471764630.html [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
adresându-mi-se. -Da’ și eu atrăgeam! Oho! punctai. Și unde mai pui c-aveam și prenumele ăsta?! Doar Mielu îmi zice! Se dădeau în vânt mielușelele după mine! -Și Adam era de toată cinstea pe-atunci! Și frumos, și mintos, bine crescut, recita sute de versuri, ne povestea tot felul de istorii cu tâlc și hazlii... Reținuse din tălmăciri biblice de unde-i venea numele și se considera primul în toate! Și chiar așa era, puse o punte Stratilat spre studiul
TAINA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1497164549.html [Corola-blog/BlogPost/376860_a_378189]
-
un Dumnezeu la șpagă ! Opoziția... Au făcut ,,guvern din umbră” ca să fie pregătiți. Însă perspectiva-i sumbră fiindcă au rămas...umbriți ! Meserie asumată Sume mari dispar bizar. Unde,cum ?! Nimeni nu știe ! Ar fi însă o teorie: Manageru-i ,,Sifonar” ! Super mintos E deștept,te dă ,,pe spate”, are minte derbedeul. Întâi face o facultate, apoi termină liceul ! Rezolvare medicală De acu-ncolo grijă n-ai că finalu-i fericit : Când din comă ai ieșit, te-ai trezit direct în Rai! Promisiuni Doar
EPIGRAME 2 de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1455890793.html [Corola-blog/BlogPost/383279_a_384608]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (15) - FĂT FRUMOS Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Făt Frumos - Fiul iepei era un flăcău chipeș, sănătos, destul de mintos și nu învață rău de loc. Ba dimpotrivă... Maica sa atât de mult îl iubea, că își rupea bucățică de la gură pentru dânsul, ca el să poată zburda în voie pe toloaca, să se hârjonească cu mânzele și să crească
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1417596785.html [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
școală din cele mai mari și mai importante, dintr-un oraș mare și important. I s-a dat o diplomă pătrată, cu o mulțime de semnături indescifrabile și dreptul să ocupe un post conform cu patalamaua respectivă. Și pentru că era și mintos, și chipeș la înfățișare, a găsit o slujbă bine plătită la o societate de elită și o perspectivă de viitor imediat nemaipomenit de promițător. Buuuun... Și cine s-a bucurat cel mai mult de succesele lui? Eu care nu-l
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1417596785.html [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
Kafka nimeni nu mai se roagă-n van, există nedreptate, pe adevăr-doi bani, există jocul artei, biluțe de mărgean, ai cap? Mai dă-l de-a dura, să vadă cine-i Stan. Nu Stanley și nici Jerry, un munte, om mintos, ne-a învățat că scară e tot ce duce-n jos, mai jos, tot mai aproape de dulci , des-amăgiri, precum Socrate , soarbe otrava din potir. Tu ai avut păcate, de-acum să nu le ai, ai peste tot un frate ce-
IMPOSTURA AUSTRALIANĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/boris_mehr_1496215455.html [Corola-blog/BlogPost/340212_a_341541]
-
amfitrioana manifestării - profesor Andra Ionescu, director al CN „Costache Negri”. Pe lângă elevii colegiului gazdă, au răspuns invitației, elevii și îndrumătorii lor de la Colegiul Național „Al. Ioan Cuza”, Liceul Tehnologic „Anghel Saligny” și cei de la Școala nr. 28 „Mihai Eminescu” Galați. „Mintoșii” de la CNCN Liceenii CN „CN” au adus în atenție patru lucrări din domenii precum fizica, biologia, chimia, ceva inginerie și, desigur, multă imaginație, intitulate: „Mișcarea implică grație”, „Reacția în lanț”, „Model de seimograf” și proiectul „Potențialul energiei eoliene”, premiat în
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” by http://uzp.org.ro/dialogurile-tineretii-2013-la-cn-costache-negri/ [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
Potențialul energiei eoliene”, premiat în primăvara lui 2013, la Concursul Internațional „Stelele Științei” Galați. Toate lucrările sunt interesante, dar din lipsă de spațiu ne oprim asupra proiectului (de viitor) „Potențialul energiei eoliene”, pregătit și prezentat de o triadă de liceeni „mintoși” de la CN „Costache Negri”, îndrumați de profesorul Dan Voiculescu. „Ideea a pornit de la faptul că județul Galați este deficitar în producerea energiei eoliene, în ciuda faptului că județul nostru are potențial eolian”, ne-a explicat prof. Dan Voiculescu. Cei trei liceeni
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” by http://uzp.org.ro/dialogurile-tineretii-2013-la-cn-costache-negri/ [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
era profesoară de educație fizică și-naltă cât el - bătea fiecare cam la 1,75. Dinspre nevastă-sa nu primise replică, mereu încredințată că tăcerea e ca mierea. Între școală și clubul sportiv unde activa, făcea menajul și creștea odraslele-cumințele, mintoase până-și luaseră zborul în viață! Emancipate devreme, creaturile uitaseră cine le fusese mamă, reținând doar aroganța paternă din care-și făcuseră un apanaj. Lixandra, de când fusese omisă, le uitase și ea. Oricum, nu-i păsa! M-avea pe mine
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1468737583.html [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
trecem? Care drum are mai puține primejdii? - Apăi, dacă te ferești de primejdii, tot mai multe vei întâlni! Dacă ai pornit pe un drum, mergi pe el, nu te mai întoarce pe altul! - Măi, Norocule, nu știam că ești și mintos și curajos! Dacă zici așa, hai înainte! Și ajunseră la porțile Palatului unde lupul Colț Fioros urla în cele patru zări, mușcând și înfulecând orice vietate ce se încumeta să treacă pe acolo. Iar când nu avea pe cine, se
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421406197.html [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
O lumină magică se prelingea din ei. P era posesorul unei inteligențe cu mult peste medie, dacă nu ar fi ratat m-aș fi hazardat să-l consider o minte strălucită. Un intelectual de provincie, puțin prăfuit, fără haz, dar mintos. Dumnezeu i-a hărăzit lui P întâmplări care nu pot fi cuprinse într-o singură viață. Se spune că trenul vieții este doar unul și se poate întâmpla ca să nu vină la peronul tău niciodată. Lui P i-au trecut
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Petre_ioan_cretu_1396950179.html [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
Gălzii. Vale Mogoșului în cursul ei mijlociu întâlnește Cheile Râmețului schimbându-și denumirea în Valea Mănăstirii iar în cursul ei inferior este cunoscută sub numele de Valea Streamțului. Aspectul morfometric al Văii Mogoșului apare ca o arie depresionară față de culmile mintoase care-l limitează, dar totuși trebuie considerat ca o arie depresionară intramontană înaltă datorită altitudinii medii ridicate (734 m). La această altitudine comuna se bucură de o așezare frumoasă, pitorească. Localitatea este așezată la 46° 16” latitudine nordică și la
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
noastră, vinul se potrivea ca nuca-n perete. Ian serviți și nu bănuiți că omul acesta al meu, de când a îmbătrânit, nu numai că s-a betejit la urechi, dar îi și oleacă, poate chiar nițel mai mult, pe cât de mintos, pe atât de cărpănos; că s-a pus dumnealui să vă facă morală, că n-aveți încă armata făcută și mai știu ce alte pricini ori nod în papură v-a găsit și v-a tot boscorodit; o fi fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se spetească prea mult, izbuteau să ducă un trai mai Îmbelșugat decât oricine. Lucrau cu mintea. Au fost primii intelectuali laici ai lumii. Au băgat de seamă, la Început, că negustorii se Înțelegeau greu unii cu alții din pricina graiurilor diferite. Mintoșii s-au apucat să Învețe cât mai multe limbi, iar acolo unde nu răzbeau, născociseră o limbă ciudată, din semne făcute cu mâna, ochii, fața, Întreg trupul, pe care o Înțelegeau și cei veniți din cine știe ce funduri de zări. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nimănui cu ce lucruri neînsemnate cumpărase zeiescul grâu, căci de râs s-ar face păgubosul vânzător. Marfa cea mai de preț, femeia, era și ea pregătită cum se cuvine. Dintr-o coropișniță păroasă, murdară și cu clăbuci În colțurile buzelor, mintoșii scoteau fiice de zeițe gata mereu de Împreunare Înfocată și de zămislit urmași viguroși. Întâi le țesălau lațele, le pictau fețele, le lungeau ochii cu o dâră subțire de funingine, le potriveau pieile de mortăciuni ce le purtau drept țoale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
punea vorba să se tocmească. Ba chiar uneori se ajungea la licitări Înverșunate, În care concurenții ofereau tot ce aduseseră, mult peste prețul cerut la Început, căci În acele clipe Înfierbântate ei nu cu scăfârliile gândeau. Pe toate le socotiseră Mintoșii. Cumpărau ieftin de la proști, apoi vindeau scump la alți fraieri; tocmeau licitatori falși, ca să crească prețul cât mai mult; tălmăceau, mijloceau, se mișcau repede. Duceau un trai Îndestulat și desfătările nu le lipseau, căci, e de la sine Înțeles, Își păstrau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și au adus cu ei minunea minunilor: zeama de struguri. A fost tămbălău grozav, căci marfa era puțină, iar doritorii o grămadă: nefiind obișnuiți, după numai două-trei guri din licoarea fermecată pășeau Într-o lume a veseliei și a fericirii. Mintoșii era cât pe-aci să scape din mână echilibrul pieței. Dacă beau prea mult, unii se prefăceau În fiare, săreau la bătaie și nu le putea nimeni intra În voie, călcau legile nescrise ale păcii și tulburau cele stabilite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aci să scape din mână echilibrul pieței. Dacă beau prea mult, unii se prefăceau În fiare, săreau la bătaie și nu le putea nimeni intra În voie, călcau legile nescrise ale păcii și tulburau cele stabilite de veacuri și milenii. Mintoșii s-au văzut nevoiți să interzică intrarea vinului În târg, precum și acelor care Îl aveau deja În cap. Pentru respectarea acestei noi reguli, Înființaseră un mic corp de armată, care avea dreptul și chiar obligația să pună la punct cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
știut să pună pe roate lumea În care Își duceau scurtul trai. Desigur, În colibele lor ascunse după Împrejmuiri ca de cetate se petreceau beții și desfrâuri măiestre, căci legile erau bune numai pentru dobitocii de rând, nu și pentru Mintoși - lucru cu care, credeți-mă, sunt foarte de acord; intelectul trebuie ocrotit, respectat și nicidecum pus În rând cu sărăcimea de minte. Dar ne-am Îndepărtat nițel de subiect - nu fără folos, firește - și de-acum ne luăm seama și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bărbat În toată puterea cuvântului. Au ajuns În Târg. S-au tocmit, au schimbat ce au avut pe ce și-au dorit. Au băut și o oală de vin de contrabandă. Au mâncat. S-au desfătat cu femei pe care Mintoșii le Închiriau În acest nobil scop. Totul mergea ca pe roate - căci se descoperise și aceasta -, iar cei doi se pregăteau să facă drumul Întors către casă. Atunci s-a Întâmplat că Fiul și-a Întâlnit privirile cu ale unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cântărindu-le și fărâmițându-le În palme, dacă vreun Urmaș al Întemeietorului le Înșirase cumva - așa cum aflaseră de la profesorul Foiște - pe mațe răsucite și uscate de oaie, dacă făcuse troc cu ele, schimbându-le pe cine știe ce alte prostii, ori dacă Mintoșii le Împodobiseră cu ele pe femeile pe care le comercializau ca să Împrospăteze sângele feluritelor triburi ce-și trimiteau reprezentanții la marele Târg de toamnă. Când vorbele porcoase și scăldate În vin ale celor patru băieți tupilați În lanul de porumb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sau să fie un veritabil Iov: răbdător, blând, supus. Falsa modestie și nuanțele ironice nu lipsesc: „Pe soață soțul cade-se s-o-mpace;/ Din doi să ierte unul, n-ai ce-i face,/ și fiindcă tot bărbatu-i mai mintos/ Îndură tu, c-așa-i cuviincios!”388 În fața unei asemenea dezlănțuiri de vitalitate, soțului nu-i rămâne decât să se resemneze, admițând că toate femeile sunt la fel. Mai înțelept ar fi să se evite căsnicia, căci femeia îi pune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
soare;/ Măcar că n-avu cine-i da povețe,/ Ea nu simțise-a cărnii-nfiorare;/ Arar din ploscă, pururi din izvoare/ Sorbea, și-n cumințenie deplină/ știa ce-i munca fără de hodină.// Deși atât de fragedă copilă,/ Adâncul feciorelnicului sân/ Un duh mintos purta și plin de milă;/ Ea îngrijea de bietul ei bătrân/ Cuviincioasă ca de un stăpân;/ Torcând mereu, păștea o turmă rară/ 781 Ibidem, p. 158. 782 „Povestirea Grizildei apare la Boccaccio; dar diacul din Oxford, care o spune, mărturisește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Ianuarie, eroul istorisirii neguțătorului, ajuns la vârsta maturității depline, șaizeci de ani, are surprinzătoarea și arzătoarea dorință de a se căsători, de a se bucura de deliciile mariajului. Felul în care este portretizat personajul denotă o ironie vădită a naratorului, „mintosul cavaler”879 este de fapt un naiv credul, un visător pe care viața nu l-a îmbogățit cu nimic, ba din contră, bătrânețea devenind la el mai mult un semn al ramolirii, al decrepitudinii și senilității, pe când, în mod normal
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]