KorAP: Find »[drukola/base=moldovenesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...361 >

9,008 matches

Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335

lor țară cele românești sunt interzise. 6.Declararea în scris, în mod obligatoriu, sub sancțiuni severe, a identitații naționale a fiecărui funcționar public în românește, de la președintele țării pînă la consilierii din cea mai mică localitate de pe teritoriu românesc și moldovenesc. 7. examenele pentru dobîndirea cetățeniei române trebuie să fie mai severe, astfel ca demnitatea limbii române să fie menținută în concertul mondial de valori identitare. Ne exprimăm speranța și convingerea că, pentru afirmarea, menținerea și consolidarea statutului de limbă națională

MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692

cu actorii de la Bălți. A fost prima mea întâlnire cu scena casei noastre de cultură ospitaliere, prima mea întâlnire cu Limba cea română și cu inspirația, creația, frumosul veritabil. Iacob Burghiu a fost unul din actorii primei echipe a trupei moldovenești în Teatrului Dramatic Moldovenesc , pe atunci, întemeiat încă în 1957; povestea despre greutățile, prin care treceau actorii, care fuseseră angajați în trupa moldovenească. Amintirile sale evocau numeroasele deplasări în satele din nordul republicii, “în caroseria de metal a unui camion

ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
A fost prima mea întâlnire cu scena casei noastre de cultură ospitaliere, prima mea întâlnire cu Limba cea română și cu inspirația, creația, frumosul veritabil. Iacob Burghiu a fost unul din actorii primei echipe a trupei moldovenești în Teatrului Dramatic Moldovenesc , pe atunci, întemeiat încă în 1957; povestea despre greutățile, prin care treceau actorii, care fuseseră angajați în trupa moldovenească. Amintirile sale evocau numeroasele deplasări în satele din nordul republicii, “în caroseria de metal a unui camion de război, în care

ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
și cu inspirația, creația, frumosul veritabil. Iacob Burghiu a fost unul din actorii primei echipe a trupei moldovenești în Teatrului Dramatic Moldovenesc , pe atunci, întemeiat încă în 1957; povestea despre greutățile, prin care treceau actorii, care fuseseră angajați în trupa moldovenească. Amintirile sale evocau numeroasele deplasări în satele din nordul republicii, “în caroseria de metal a unui camion de război, în care actorii înghețau de frig pe timp de iarnă... Anume atunci a început să crească autoritatea Teatrului din Bălți, în

ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
răsfăț, un balsam și un miraj benefic pentru spectatori. În anii 70, în viața teatrală a republicii, pe parcursul deceniului al optulea, precum menționa și scriitorul Anatol Ciocanu în povestirea ” A căuta nu înseamnă numai încercare” (Rampa, 1973/1974, Editura Cartea Moldovenească, Chișinău, 1976, la capitolul dramaturgiei originale contemporane, s-au înscris două spectacole de success: “Păsările tinereții noastre”, montat pe scena Teatrului Moldovenesc Academic “A.S.Pușkin” și “ Luceafărul”, și al doilea spectacol “Cel mai bun om” de Gheorghe Malarciuc, pe scena

ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
menționa și scriitorul Anatol Ciocanu în povestirea ” A căuta nu înseamnă numai încercare” (Rampa, 1973/1974, Editura Cartea Moldovenească, Chișinău, 1976, la capitolul dramaturgiei originale contemporane, s-au înscris două spectacole de success: “Păsările tinereții noastre”, montat pe scena Teatrului Moldovenesc Academic “A.S.Pușkin” și “ Luceafărul”, și al doilea spectacol “Cel mai bun om” de Gheorghe Malarciuc, pe scena bălțeană în 1974, având la bază piesa “Vivat Cuțulea”, montată în regia lui Anatol Pînzaru, find menționată cu un premiu special al

ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
Cultura municipiului, județului. Teatrul rămânea a fi parte din viața ei, familia și sprijinul ei, de fapt. Or, regizorul Anatol Pînzaru, care era soțul Dumneaei, continua să -și realizeze visurile în trupa bălțeană. Anatol Pînzaru a fost întemeietorul Teatrului Dramatic Moldovenesc din Bălți, venind de la Soroca în 1957, pentru a participa la concursul de admitere în trupa moldovenească în componența Teatrului Dramatic Rus-Moldovenesc din Bălți, înființat în 1947 și lansat la 7 noiembrie prin spectacolul sub castanii din Praga de Constantin

ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
Or, regizorul Anatol Pînzaru, care era soțul Dumneaei, continua să -și realizeze visurile în trupa bălțeană. Anatol Pînzaru a fost întemeietorul Teatrului Dramatic Moldovenesc din Bălți, venind de la Soroca în 1957, pentru a participa la concursul de admitere în trupa moldovenească în componența Teatrului Dramatic Rus-Moldovenesc din Bălți, înființat în 1947 și lansat la 7 noiembrie prin spectacolul sub castanii din Praga de Constantin Simonov. Or, înființarea unei trupe moldovenești constituia un pas important în reînvierea spiritualității naționale în acest spațiu

ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
în 1957, pentru a participa la concursul de admitere în trupa moldovenească în componența Teatrului Dramatic Rus-Moldovenesc din Bălți, înființat în 1947 și lansat la 7 noiembrie prin spectacolul sub castanii din Praga de Constantin Simonov. Or, înființarea unei trupe moldovenești constituia un pas important în reînvierea spiritualității naționale în acest spațiu bălțean, dar și pentru întreaga republică. Scria Antuan de S.-Exupery, că un zeu, odată creat, se dăruiește tuturor, fără a descrește prin aceasta. Lidia Noroc- Pînzaru se naște

ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
este un model de urmat pentru întreg neamul. in Biobibliografie: 1.Lidia Noroc-Pînzaru, Biblioteca Municipală “Eugen Coșeriu”, Bălți, 2007( alcătuită de Zinaida Dolință și Inga Cojocaru) a doua biobliografie 2. Nicolae Bătrânu, Măsura talentului, Chișinău, Literatura artistică, 1979 3. Teatrul Moldovenesc muzical-dramatic “Vasile Alecsandri” din Bălți, 4. Ion Gheorghe Șvitchi, Un veac în luminile rampei,Chișinău, Literatura artistică, 1982 și alte ziare și cronici biobibliografice. Autor: Lilia Manole Referință Bibliografică: Artista Emerită a Republicii Moldova, Doamna Lidia Noroc-Pînzaru, Muză a unei dinastii

ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383

AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > EMILIA ȚUȚUIANU: PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017 Toate Articolele Autorului - La Văratec, în casa maicii Ripsimia și Dionisia, a scris o parte din cărțile pe care le-a încredințat tiparului mai târziu. Liniștea și

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
de cunoaștere aprofundată a acelei epoci. Așa a ajuns Sorin Ullea medievist. Și, incitat de concluziile predecesorilor săi și cu precădere de afirmația categorică a marelui specialist André Grabar că nu se poate distinge o continuitate, o evoluție, o școală moldovenească de pictură în această epocă pictura fiind dominată de forțe „statice” și nu de „cele câteva urme de evoluție pe care, din obișnuință, credem a le recunoaște”, Sorin Ullea a hotărât să constate „cu ochii mei”, spune el, dacă înaintașii

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
cercetări exhaustive, a ieșit la iveală cronologia picturii moldave din epoca de aur (sec.XV-XVI), dovedind totodată că pictura, atât cea interioară cât și cea exterioară, nu a aparținut meșterilor străini, cum se afirmase până la el, ci unei mari școli moldovenești de pictură al cărei efortul novator s-a sprijinit întotdeauna pe tradiția anterioară, iar cei opt pictori, ale căror semnături le-a descoperit, au fost toți români. Treptat, începând din anul 1959, a consacrat câte un articol datării fiecărui monument

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
Dar „revelația” că pictura exterioară care îmbracă complet monumentele de la turlă până la soclu „ascunde” un mesaj a avut-o abia în 1959. „... a fost începutul noii mele metode de cercetare prin exegeza teologică a întregului program iconografic al picturii exterioare moldovenești, - metodă ce mărturisesc că nu știam la ce mă va duce”. Însă „revelația” a fost posibilă „numai după ce am ajuns să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu a urmărit problema datărilor, adică nu a cercetat toate

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu a urmărit problema datărilor, adică nu a cercetat toate ansamblurile de pictură murală, căpătând din această cauză o imagine foarte neclară și plină de contradicții cu privire la evoluția picturii medievale moldovenești. E de reținut că pictura murală din sec.XV-XVI, împreună cu pictura exterioară, reprezintă „cea mai vastă întindere de suprafață murală pictată din câte se cunosc în lumea ortodoxă.” Și, astfel, de-a lungul a peste două decenii (1959-1984) Sorin Ullea

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
întindere de suprafață murală pictată din câte se cunosc în lumea ortodoxă.” Și, astfel, de-a lungul a peste două decenii (1959-1984) Sorin Ullea a dedicat o mare parte a activității sale cercetării iconografiei acestei picturii, demonstrând că pictura exterioară moldovenească reprezintă o „Mare Rugăciune” pentru victoria militară împotriva turcilor imaginată de Petru Rareș în numele poporului Moldovei, exprimată într-o vastă și erudită gândire teologică de episcopul Macarie: „o ectenie, și anume ectenia a șasea, exclusiv militară din Marea ectenie cu

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
de reținut: punctul de plecare al ideii lui Rareș a fost actualitatea politică și militară reflectată în pictura interioară a vremii lui Ștefan cel Mare, adică legătura cu trecutul. Această legătură cu trecutul, cu tradiția, o caracteristică importantă a societății moldovenești din secolele XV și XVI, o va evidenția Sorin Ullea cu mare grijă în lucrările sale, până la Sucevița și Dragomirna, ultimele mari monumente ale epocii de aur a picturii moldovenești. Dar stabilirea cronologiei picturii murale, evoluția ei, precum și constatarea scrierii

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
legătură cu trecutul, cu tradiția, o caracteristică importantă a societății moldovenești din secolele XV și XVI, o va evidenția Sorin Ullea cu mare grijă în lucrările sale, până la Sucevița și Dragomirna, ultimele mari monumente ale epocii de aur a picturii moldovenești. Dar stabilirea cronologiei picturii murale, evoluția ei, precum și constatarea scrierii foarte unitare stilistic din această pictură, inevitabil, l-au făcut să privească în urmă, să studieze manifestările artistice ce au precedat epoca lui Ștefan cel Mare. Și, în 1964, a

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
analizarea din punct de vedere estetic nici a celor patru imagini ale evangheliștilor, pomenite doar prin simple descrieri iconografice sau aprecieri stilistice cu caracter general, și nici punerea în pagină a textului. Nu a fost inclus nici în istoria picturii moldovenești ci menționat doar în capitole secundare. În realitate acest Tetraevanghel, demonstrează Sorin Ullea, „constituie introducerea firească și necesară în istoria picturii medievale moldovenești”, căci Uric nu a făcut operă de copist, „procesul de românizare” fiind prezent și „în interpretarea liniei

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
caracter general, și nici punerea în pagină a textului. Nu a fost inclus nici în istoria picturii moldovenești ci menționat doar în capitole secundare. În realitate acest Tetraevanghel, demonstrează Sorin Ullea, „constituie introducerea firească și necesară în istoria picturii medievale moldovenești”, căci Uric nu a făcut operă de copist, „procesul de românizare” fiind prezent și „în interpretarea liniei și a conturului ondulând lin și armonios... de o mare eleganță formală... interpretare ce va constitui una din trăsăturile stilistice specifice secolelor XV-XVI

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
cu mici inovații; eleganța liniilor curbe și ductul lor specific; toate acestea sunt dovezi de cerebralitate care dovedesc cu hotărâre vechime: nou nu era poporul, el avea un lung recul la 1400, nouă era statalitatea. Din Uric se trage școala moldovenească de artă a cărții cu scrierea moldovenească - unanim recunoscută de specialiști încă din secolul XIX. Imaginile evangheliștilor vor fi reluate cu fidelitate în arta cărții până la Petru Rareș și, lucru neștiut până la Sorin Ullea, reproduși și în pictura bisericilor, tot

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
ductul lor specific; toate acestea sunt dovezi de cerebralitate care dovedesc cu hotărâre vechime: nou nu era poporul, el avea un lung recul la 1400, nouă era statalitatea. Din Uric se trage școala moldovenească de artă a cărții cu scrierea moldovenească - unanim recunoscută de specialiști încă din secolul XIX. Imaginile evangheliștilor vor fi reluate cu fidelitate în arta cărții până la Petru Rareș și, lucru neștiut până la Sorin Ullea, reproduși și în pictura bisericilor, tot până la Petru Rareș, iar scrierea lui Uric

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
ierarh român după semilegendarul Iosif, mitropolitul de la 1400”; pentru „elaborarea iconografică a picturii exterioare” domnul Moldovei „a ales pe cel mai vestit teolog” iar savanta compunere a vastului program iconografic i-a adus drept răsplată starețului de Neamț, întemeietorul isihasmului moldovenesc, ridicarea sa de către Rareș la rangul de episcop al Romanului. Căci nu pictorii au fost alcătuitorii ansamblurilor de pictură, așa cum se crezuse până la Sorin Ullea, ei au fost doar buni executanți și cunoscători ai scenelor iconografice, ci teologii cu mare

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
a episcopului isihast Macarie avea să se extindă, mai târziu, prin călugărul Ioanichie Movilă, fostul mare logofăt Ioan Movilă, până în simbolistica picturii Suceviței, impunătoarea ctitorie a Movileștilor (1601) a cărei pictură face parte din a doua fază, ultima, a picturii moldovenești din secolele XV-XVI, fază începută în 1535 la Homor și care va merge până la Varlaam și Vasile Lupu. Este vremea în care zugravii pierd treptat viziunea monumentală adică legătura cu monumentul - trăsătura principală a primei faze, și apare tot mai

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
Este vremea în care zugravii pierd treptat viziunea monumentală adică legătura cu monumentul - trăsătura principală a primei faze, și apare tot mai evidentă diminuarea progresivă a viziunii monumentale pentru a atinge la Sucevița cele mai mici dimensiuni din întreaga pictură moldovenească a acestei a doua faze. Dimensiunile mici au înlesnit însă exprimarea în pictura Suceviței, interioară și exterioară, a unui număr impresionant de scene cu „tâlc” legate între ele „prin fire nevăzute ... cel mai complex program iconografic din întreaga ortodoxie medievală

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]