26 matches
-
puțin șase luni înainte de adoptarea unei decizii. Articolul 7 Curtea de Conturi transmite raportul său anual parlamentelor naționale, cu titlu informativ, simultan cu transmiterea acestuia Parlamentului European și Consiliului. Articolul 8 În cazul în care sistemul parlamentar național nu este monocameral, dispozițiile articolelor 1-7 se aplică camerelor din care acesta este format. Titlul II COOPERAREA INTERPARLAMENTARĂ Articolul 9 Parlamentul European și parlamentele naționale definesc împreună organizarea și promovarea unei cooperări interparlamentare eficiente și periodice în cadrul Uniunii. Articolul 10 O conferință a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195088_a_196417]
-
astfel de decizii europene. ARTICOLUL 7 Curtea de Conturi transmite raportul său anual parlamentelor naționale, cu titlu informativ, în același timp în care îl transmite Parlamentului European și Consiliului. ARTICOLUL 8 În cazul în care sistemul parlamentar național nu este monocameral, dispozițiile articolelor 1 - 7 se aplică camerelor care formează sistemul parlamentar în cauză. TITLUL II COOPERAREA INTERPARLAMENTARĂ ARTICOLUL 9 Parlamentul European și parlamentele naționale stabilesc de comun acord modul de organizare și promovare a unei cooperări interparlamentare eficiente și periodice
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
astfel de decizii europene. Articolul 7 Curtea de Conturi transmite raportul său anual parlamentelor naționale, cu titlu informativ, în același timp în care îl transmite Parlamentului European și Consiliului. Articolul 8 În cazul în care sistemul parlamentar național nu este monocameral, dispozițiile articolelor 1 - 7 se aplică camerelor care formează sistemul parlamentar în cauză. Titlul ÎI COOPERAREA INTERPARLAMENTARA Articolul 9 Parlamentul European și parlamentele naționale stabilesc de comun acord modul de organizare și promovare a unei cooperări interparlamentare eficiente și periodice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
este, de obicei, șeful partidului său al coaliției majoritare din parlament, numit fiind de președinte. Restul guvernului este numit de către președinte la recomandarea primului ministru. Puterea legislativă este constituită de Consiliul Național al Republicii Slovace (Národná Râdă Slovenskej Republiky), parlament monocameral format din 150 de membri. Parlamentarii sunt delegați pentru un mandat de patru ani proporțional cu voturile obținute. Puterea judecătorească este reprezentată de către Curtea Constituțională (Ústavný súd), care decide chestiunile constituționale. Cei 13 membri ai săi sunt numiți de președinte
Slovacia () [Corola-website/Science/297289_a_298618]
-
de prefecturi "obișnuite" (県 "ken"). În japoneză, toate prefecturile sunt curent denumite . Prefecturile sunt structuri ale guvernului local mai mari decât municipiile, orașele și . Șeful executivului fiecărei prefecturi este ales direct, fiind un . Ordonanțele și bugetele sunt emise de un monocameral, ale cărui membri sunt aleși pe termene de patru ani. Conform actualei "legi de autonomie locală", fiecare prefectură este divizată în continuare în municipii (市 "shi") și districte (郡 "gun"). Fiecare district este apoi divizat mai departe în orașe (町
Prefecturile Japoniei () [Corola-website/Science/314718_a_316047]
-
dublată de interesele financiare ale noii guvernări, a făcut ca problema centrală - corupția - să părăsească treptat poziția de centralitate, alte probleme fiind avansate în poziție centrală: lupta de schimbare a președinților Camerei Deputaților și Senatului, înlocuirea sistemului bicameral cu unul monocameral etc. Teorema 6. Pe fondul unui deficit de cunoaștere a cauzelor problemelor-stare, formularea problemelor-cauză poate deveni instrument al manipulării de către actorii sociali, un instrument de luptă politică, dar și un mecanism de absorbție a incertitudinii în jurul profundelor frustrări și temeri
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
opune credibil efortului de comunizare a României - limitată sever. Două instrumente juridice au reglementat organizarea alegerilor, fixate de regimul Groza pentru 19 noiembrie 1946. Este vorba, În primul rând, de decretul-lege dedicat exercițiului puterii legislative de către Adunarea Deputaților, noul parlament monocameral al României. Promulgat la 13 iulie 1946, el elimina, În contradicție cu regulile constituționale, camera superioară a parlamentului, Senatul, menținând, În aceeași linie a strategiei de monopolizare graduală a puterii, articulațiile unui regim parlamentar 8. Complementar legii evocate anterior, Decretul-lege
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
tranziția politică postcomunistă într-una perpetuă. Oricare dintre instituțiile actualului sistem politic este contestată cel puțin de o parte a clasei politice și măcar de un grup de presiune din societate. Este contestat Parlamentul bicameral de către susținătorii ideii de Parlament monocameral; este contestată instituția președintelui ales direct de electorat și având atribuții executive de către susținătorii proiectului unei instituții prezidențiale cu un rol strict reprezentativ și ales de către Parlament etc. În aceste condiții, în care oricare dintre caracteristicile dobândite deja de tranziția
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
admnistrației publice în timp ce Senatul urma să fie compus din notabilitățile marcante ale țării 58. Proiecția mediului politic românesc asupra sistemului parlamentar era însă alta. Divanul ad-hoc de la București, dar și cel de la Iași își exprimau preferința pentru un regim parlamentar monocameral, existența unui Senat, fapt sugerat în cadrul amintitei reuniuni europene, fiind văzută ca o modalitate prin care devenea posibilă perpetuarea vechilor privilegii. Contradicțiile continuau și în această direcție astfel, deși gruparea progresistă în Muntenia susținea îndepărtarea Senatului din considerentele amintite; opoziția
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
suprauman și absolut legea istorică a succesiunii ineluctabile a epocilor bazate pe principiul luptei de clasă. Cu toate acestea, în perioada comunistă, statul român a funcționat în baza a trei constituții succesive. Prima a fost votată de Parlament (o adunare monocamerală cu statut de constituantă, aleasă în martie 1948) pe 13 aprilie 1948, cu unanimitatea celor 401 deputați, fără dezbateri, dar după ce cu o zi înainte oficiosul comunist "Scânteia" îi publicase textul forjat în laboratoarele ideologice moscovite. Era vorba de un
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
admnistrației publice în timp ce Senatul urma să fie compus din notabilitățile marcante ale țării 58. Proiecția mediului politic românesc asupra sistemului parlamentar era însă alta. Divanul ad-hoc de la București, dar și cel de la Iași își exprimau preferința pentru un regim parlamentar monocameral, existența unui Senat, fapt sugerat în cadrul amintitei reuniuni europene, fiind văzută ca o modalitate prin care devenea posibilă perpetuarea vechilor privilegii. Contradicțiile continuau și în această direcție astfel, deși gruparea progresistă în Muntenia susținea îndepărtarea Senatului din considerentele amintite; opoziția
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
al doilea clasat și în 1989 chiar pe al treilea [Shugart și Carey 1995, 121138]. O situație asemănătoare a avut loc la alegerile prezidențiale din Estonia în 1992. Nici unul dintre cei patru candidați nu a obținut majoritatea absolută și parlamentul monocameral eston l-a ales pe al doilea clasat [a se vedea expunerea cercetătorului în științe politice care s-a clasat al treilea: Taagepera 1993]. În Statele Unite învinge cine obține majoritatea, chiar și numai relativă, într-un număr suficient de state
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
-guvern. 2. STRUCTURILE Monocameralismul și bicameralismul Într-o analiză structurală, primul pas constă în sublinierea diferenței între parlamentele care au o singură cameră și cele care au două (în mod excepțional, parlamentul iugoslav avea cinci). Acum există nu puține sisteme monocamerale. Pentru a le sublinia doar pe cele mai importante, în Europa occidentală le putem numi pe cele din Danemarca, Finlanda, Grecia, Portugalia și Suedia. În Europa Centrală și de Est, tot fără pretenția de a le enumera pe toate, sînt
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Pentru a le sublinia doar pe cele mai importante, în Europa occidentală le putem numi pe cele din Danemarca, Finlanda, Grecia, Portugalia și Suedia. În Europa Centrală și de Est, tot fără pretenția de a le enumera pe toate, sînt monocamerale, de exemplu, parlamentele din Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria. În schimb, sînt bicamerale parlamentele rus și polonez. Așadar, există parlamente monocamerale atît în democrațiile consolidate scandinave, cît și în relativ recentele democrații ale Europei de Sud [se poate consulta culegerea de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Grecia, Portugalia și Suedia. În Europa Centrală și de Est, tot fără pretenția de a le enumera pe toate, sînt monocamerale, de exemplu, parlamentele din Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria. În schimb, sînt bicamerale parlamentele rus și polonez. Așadar, există parlamente monocamerale atît în democrațiile consolidate scandinave, cît și în relativ recentele democrații ale Europei de Sud [se poate consulta culegerea de analize originale, îngrijită de Liebert și Cotta 1990] și în cele mai noi, din Europa Centrală și de Est [Agh
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
suveran, iar orice proiect de modificare nu se poate reduce la părerea unei singure persoane, fie ea și președintele României. Sunt niște puncte de vedere. Se creează o comisie care să analizeze. Știu că președintele Traian Băsescu vrea neapărat Parlament monocameral. Am avut înainte de 1989 Parlament monocameral. (...) De unde până unde această idee năstrușnică? Lucrurile trebuie dezbătute de către specialiști, de către oameni cu experiență", a afirmat, vineri, Ion Iliescu, înaintea unei conferințe organizată de Ministerul Mediului cu ocazia Zilei Mondiale a Apei și
Iliescu: Revenirea la un Parlament unicameral, o idee năstrușnică by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38675_a_40000]
-
nu se poate reduce la părerea unei singure persoane, fie ea și președintele României. Sunt niște puncte de vedere. Se creează o comisie care să analizeze. Știu că președintele Traian Băsescu vrea neapărat Parlament monocameral. Am avut înainte de 1989 Parlament monocameral. (...) De unde până unde această idee năstrușnică? Lucrurile trebuie dezbătute de către specialiști, de către oameni cu experiență", a afirmat, vineri, Ion Iliescu, înaintea unei conferințe organizată de Ministerul Mediului cu ocazia Zilei Mondiale a Apei și Zilei Mondiale a Meteorologiei. Întrebat despre
Iliescu: Revenirea la un Parlament unicameral, o idee năstrușnică by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38675_a_40000]
-
limitat pot deveni proprietari cu jumătate din acest preț. În mod firesc, cele mai accesibile locuințe sunt garsonierele situate în blocuri vechi, de regulă confort 2 sau 3, însă, pe alocuri, în această marjă de preț se încadrează și apartamente monocamerale confort 1. Pe primul loc în topul orașelor cu cele mai scumpe garsoniere se află Bucureștiul. Prețul mediu pentru o garsonieră în luna noiembrie se situează la 41.292 de euro (pentru o suprafață utilă medie de 36 de metri
Locuințe-chilipir în marile orașe: sub 15 000 de euro o garsonieră by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80731_a_82056]
-
apartament cu o cameră amplasat la mansarda unui imobil construit în 1940 poate fi achiziționat cu 15.000 de euro. Locuința dispune de o suprafață utilă de 33 de metri pătrați și are nevoie de renovare. În Cluj, un apartament monocameral costă, în medie, 33.730 de euro (pentru o suprafață de 36 de metri pătrați utili), dar cumpărătorii pot găsi și prețuri mult mai mici. În zona Gheorgheni, o garsonieră confort 3 de 11 metri pătrați utili este scoasă la
Locuințe-chilipir în marile orașe: sub 15 000 de euro o garsonieră by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80731_a_82056]
-
corect lucru este să las Parlamentului liberatea de a accepta sau nu atât propunerile Consiliului Legislativ, cât și solicitările Curții Constituționale.”, a spus șeful statului. Sunt motive pentru schimbarea structurii Parlamentului, pentru că cele două camere se comportă ca un sistem monocameral prin acceptarea tacită a legilor.”, a zis Băsescu În ceea ce privește reglementarea răspunderii judecătorilor și procurorilor, președintele a spus: ”Am propus că reglementarea răspunderii judecătorilor și procurorilor să se realizeze prin lege organică. Deja avem mult prea multe decizii la CEDO care
Traian Băsescu: Prezenţa mea astăzi în Parlament este legată strict de propunerea de revizuire a Constituţiei () [Corola-journal/Journalistic/48203_a_49528]
-
să vă spun că îmi este foarte teamă că, într-un fel sau altul, se va ajunge la un blocaj. Vă dau un singur exemplu. Dacă, de pildă, nu se organizează un alt referendum înainte de modificarea Constituției pe tema Parlament monocameral versus bicameral și dacă răspunsul unui asemenea referendum nu va fi vrem bicameral, atunci cei care pregătesc în acest moment revizuirea trebuie să știe că trebuie să introducă în proiectul pe care-l vor prezenta trecerea de la bicameralism la monocameralism
Preda: Este posibil să avem un blocaj la revizuirea Constituţiei by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37983_a_39308]
-
regina va trebui în curând să-și semneze propria condamnare la moarte dacă parlamentul suveran continuă se existe în forma sa actuală. B. Franța. Parlamentul, în sensul modern al termenului, a apărut în Franța odată cu Revoluția franceză, iar forma sa (monocamerală, bicamerală sau pluricamerală), numele și atribuțiile sale definite de diferite constituții, au luat forme diferite după regimurile care s-au succedat: * în 1791, în baza primei Constituții franceze, a fost înființată Adunarea Națională; * în 1793 a fost adoptată Constituția anului
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
au constituții scrise, unele dinte ele foarte vechi, cum e cea norvegiană care datează din 1814, deși succesiv actualizată, dar nici una dintre ele nu deține o Curte Constituțională. Toate au următoarele trei trăsături caracteristice: 1. Tendința de monocameralism: parlamentele sunt monocamerale; în Danemarca monocameralimul a fost introdus prin Constituția din 1953, care a abolit bicameralismul, în timp ce în Norvegia și Islanda Parlamentul, ales în mod unitar, se divide succesiv în două camere (Islanda are Parlamentul cel mai vechi, instituit în anul 1930
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ales în mod unitar, se divide succesiv în două camere (Islanda are Parlamentul cel mai vechi, instituit în anul 1930). Și în Suedia, Riksdag (Parlamentul) a trecut printr-o reformă constituțională în 1969 și s-a transformat într-un organism monocameral. Toate parlamentele scandinave prezintă puteri legislative exclusive și pot demite guvernul. Singura excepție e constituită de Finlanda, unde președintele posedă puteri semnificative în confruntarea cu Parlamentul. 2. Ombudsman: toate statele scandinave prezintă instituția unui "Ombudsman", adică un împuternicit special, numit
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
constituțiile scandinave prevăd instituția referendumului, ca formă de participare populară la viața politică a țării. În ceea ce privește structurile parlamentare vom evidenția câteva din trăsăturile definitorii ale acestora. Danemarca a devenit monarhie parlamentară în anul 190151. Parlamentul (Folketing) este o adunare legislativă monocamerală, putând legifera cu privire la orice materie și nefiind legată de deciziile predecesorilor. Deși monarhul este șeful statului și posedă teoretic toate puterile executive, în realitate, ca în toate monarhiile constituționale, adevăratul șef al guvernului este primul-ministru. Guvernul răspunde pentru propriile acțiuni
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]