54 matches
-
În lecții se poate include material vocal și instrumental (exemple: reproduceri de cântece și audiții) conform specificului național. OBIECTIVE CADRU *Font 9* 1. Dezvoltarea capacităților interpretative (vocale și instrumentale) CONȚINUTURI 1. Practica muzicală Practica vocală deprinderi specifice de cânt cântarea monodică și *)polifonică (cu ison, în canon pe două voci, armonică pe două voci) repertoriu de cântece*8) *8) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece. prin asterisc sunt integrate în segmentul "Curriculum la decizia școlii". *) Obiectivele de referință, activitățile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204880_a_206209]
-
genuri reprezentative: muzica populară: cântecul propriu-zis, cântecul de joc și melodia instrumentală de joc *)muzica religioasă*9) *9) Acest conținut va fi abordat sub aspect practic, prin cântări specifice. CONȚINUTURI 1. Practica muzicală Practica vocală: deprinderi specifice de cânt cântarea monodică și *)polifonică (pe două și trei voci) repertoriu de cântece*1) *1) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece. Practica instrumentală: deprinderi de tehnică instrumentală deprinderi de acompaniament repertoriu de lucrări instrumentale 2. Elemente de limbaj muzical Melodia: organizări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204880_a_206209]
-
originalitatea stilistică. 3. Poeții elegiaci: Mimnerm, Solon, Theognis ● viața și opera; ● influența epopeilor homerice asupra tematicii, stilului și metricii poeziei elegiace; ● inovații metrice și stilistice. 4. Iambografii: Arhiloh ● viața și opera; ● varietatea tematică; ● caracterul satiric; ● valoarea filosofico-etică. 5. Poeții melici monodici: Alceu, Sappho ● viața și opera; ● teme majore în poezia monodică; ● caracteristici metrice și stilistice. 6. Poezia melică corală Pindar ● viața și opera; ● filosofia religioasă și morală. Epoca clasică 7. Tragedia - istoric, caracteristici, reprezentanți, 8. Eschil ● viața și opera -; ● elemente novatoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
opera; ● influența epopeilor homerice asupra tematicii, stilului și metricii poeziei elegiace; ● inovații metrice și stilistice. 4. Iambografii: Arhiloh ● viața și opera; ● varietatea tematică; ● caracterul satiric; ● valoarea filosofico-etică. 5. Poeții melici monodici: Alceu, Sappho ● viața și opera; ● teme majore în poezia monodică; ● caracteristici metrice și stilistice. 6. Poezia melică corală Pindar ● viața și opera; ● filosofia religioasă și morală. Epoca clasică 7. Tragedia - istoric, caracteristici, reprezentanți, 8. Eschil ● viața și opera -; ● elemente novatoare în opera lui Eschil. 9. Sofocle ● viața și opera; ● inovații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 784 bis din 24 noiembrie 2008 --------- CONȚINUTURI 1. Practica muzicală Practica vocală deprinderi specifice de cânt cântarea monodică și *)polifonică (cu ison, în canon pe două voci, armonică pe două voci) repertoriu de cântece*8) *8) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece. prin asterisc sunt integrate în segmentul "Curriculum la decizia școlii". *) Obiectivele de referință, activitățile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206853_a_208182]
-
genuri reprezentative: muzica populară: cântecul propriu-zis, cântecul de joc și melodia instrumentală de joc *)muzica religioasă*9) *9) Acest conținut va fi abordat sub aspect practic, prin cântări specifice. CONȚINUTURI 1. Practica muzicală Practica vocală: deprinderi specifice de cânt cântarea monodică și *)polifonică (pe două și trei voci) repertoriu de cântece*1) *1) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece. Practica instrumentală: deprinderi de tehnică instrumentală deprinderi de acompaniament repertoriu de lucrări instrumentale 2. Elemente de limbaj muzical Melodia: organizări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206853_a_208182]
-
originalitatea stilistică. 3. Poeții elegiaci: Mimnerm, Solon, Theognis ● viața și opera; ● influența epopeilor homerice asupra tematicii, stilului și metricii poeziei elegiace; ● inovații metrice și stilistice. 4. Iambografii: Arhiloh ● viața și opera; ● varietatea tematică; ● caracterul satiric; ● valoarea filosofico-etică. 5. Poeții melici monodici: Alceu, Sappho ● viața și opera; ● teme majore în poezia monodică; ● caracteristici metrice și stilistice. 6. Poezia melică corală Pindar ● viața și opera; ● filosofia religioasă și morală. Epoca clasică 7. Tragedia - istoric, caracteristici, reprezentanți, 8. Eschil ● viața și opera -; ● elemente novatoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
opera; ● influența epopeilor homerice asupra tematicii, stilului și metricii poeziei elegiace; ● inovații metrice și stilistice. 4. Iambografii: Arhiloh ● viața și opera; ● varietatea tematică; ● caracterul satiric; ● valoarea filosofico-etică. 5. Poeții melici monodici: Alceu, Sappho ● viața și opera; ● teme majore în poezia monodică; ● caracteristici metrice și stilistice. 6. Poezia melică corală Pindar ● viața și opera; ● filosofia religioasă și morală. Epoca clasică 7. Tragedia - istoric, caracteristici, reprezentanți, 8. Eschil ● viața și opera -; ● elemente novatoare în opera lui Eschil. 9. Sofocle ● viața și opera; ● inovații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
viață folosirea de droguri și factorii de stres prenatali angajații care nu au fost dați afară au refuzat să lucreze pentru guvernul sârb a candidat de două ori pentru un loc în parlament a înnoit oda erotică transpunând tematica poeziei monodice în cântul coral din cauza dimensiunilor reduse ale corpului majoritatea organelor interne sunt amplasate sau prelungite în picioare părțile rezultate din fragmentarea norului molecular se transformă treptat în globuri mai mari întunecate numite globule cu această ocazie a întreprins primele cercetări
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Preludiul Sonatei în sol minor are la bază o monodie liberă, marcată cu jaloane armonice, ca niște acorduri ale unei lăute acompaniatoare, iar fuga este construită polifonic, implicând o deosebită virtuozitate. Vioara devine instrumentul care vorbește nu numai în limbajul monodic, ci și în cel plurivocal, armonic și polifonic, realizând efecte armonice și polifonice, specifice lăutei. I se valorifică posibilitățile melodice, vioara fiind instrumental ce se apropie cel mai mult de posibilitățile de nuanțare a vocii umane. Multe fragmente din aceste
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
în cel plurivocal, armonic și polifonic, realizând efecte armonice și polifonice, specifice lăutei. I se valorifică posibilitățile melodice, vioara fiind instrumental ce se apropie cel mai mult de posibilitățile de nuanțare a vocii umane. Multe fragmente din aceste suite sunt monodice, căci linia melodică, fiind atât de expresivă, se dispensează de armonie („Allemanda” din Partita a II-a), iar arpegiile și pasajele de virtuozitate în mișcare rapidă ne dau impresia de polifonie sau de succesiuni acordice (Preludiul din Partita a III
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Pentru dezvoltarea ulterioară a muzicii instrumentale, creația sa este nu numai încoronarea artei vechi, ci și o prefigurare a viitorului stil clasic. El este primul compozitor care utilizează clavecinul ca solist, fapt ce duce la lărgirea paletei expresive, iar instrumentele monodice, ca vioara sau flautul, se limitează la melodii cantabile și pasaje de virtuozitate. Prin atribuirea de rol solistic clavecinului, acesta va putea diversifica expresia prin resursele sale polifonice și armonice. Dacă până la Bach orchestra avea doar un rol de acompaniament
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
apreciere și pentru o culegere de madrigaluri mai serioase, în care a utilizat versurile poeților faimoși ai epocii, precum Guarini, Marino, Rinaldi, Cileni) În domeniul muzicii instrumentale, Salomone Rossi a fost unul din primii compozitori care au aplicat principiile cântecului monodic în muzica instrumentală, adică o melodie domină funcțiile secundare de acompaniament. Sonatele sale, printre primele din literatura muzicală, au contribuit la dezvoltarea tehnicii idiomatice și de virtuozitate ale cântării la vioară. Ele s-au situat la mijlocul drumului între structura omogenă
Salamone Rossi () [Corola-website/Science/331514_a_332843]
-
Italia. Astfel compozitorul spaniol Tomás Luis De Victoria (1548-1611) este cel mai important reprezentant al școlii de muzică din Roma, în timp ce italianul Andrea Gabrieli (1510-1586) conduce ""Die Münchner Hofkapelle"". Cu Giovanni Gabrieli (1553-1612) și Claudio Monteverdi (1567-1643) se dezvoltă muzica monodică și se face trecerea către genul muzicii de operă. Din Italia, Renașterea se răspândește și în alte țări din Europa apuseană. Învățați, artiști, negustori sau meseriași călătoresc în orașele italiene și se întorc în Franța, Flandra sau în zona hanseatică
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
face apel la principiile arhetipale ale muzicii intrate în conștiința sa încă de la vârsta copilăriei, pe care le dezvoltă și le prelucrează în conformitate cu cerințele epocii și cu geniul său muzical. Una dintre remarcabilele însușiri ale melodiei bizantine este caracterul ei monodic, calitate care se amplifică, dacă ținem seama de faptul că muzicienii europeni înveșmântează armonic și polifonic întreaga lor creație muzicală. La începutul secolului al XX-lea, în plin avânt al simfonismului european, Enescu aduce în atenția lumii muzicale o partitură
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
calitate care se amplifică, dacă ținem seama de faptul că muzicienii europeni înveșmântează armonic și polifonic întreaga lor creație muzicală. La începutul secolului al XX-lea, în plin avânt al simfonismului european, Enescu aduce în atenția lumii muzicale o partitură monodică de referință: Preludiul la unison din Suita I pentru orchestră, op. 9, în care autorul apelează la complexul de tradiții muzicale românești, folclorice și bizantine. Momentul definitivării acestei lucrări <footnote George Enescu - Suita I pentru orchestră, Editura muzicală, București, 1966
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
populare au pătruns în muzica creștină. Se cânta la unison în trei moduri: solo susținut de cantor, cor la unison dublat de instrumente ce răspundea la frazele cântate de cantor și cântatul coral al comunității. Modul de cântare era cel monodic iar ritmul era -parlando rubato-. Deasemeni la începuturile creștinismului acesta a fost modul de a cânta. Astfel melodiile ebraice, odată cu răspândirea creștinismului au ajuns în multe alte comunități, unde s-a realizat adaptarea cântecelor ebraice la limba greacă, asimilându-se
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
Genurile muzicale folosite erau psalmii metrizați și coralul, ele diferențiindu-se doar după valorile de note. Aceste genuri utilizau versuri măsurate, cu opriri pe fermate la sfârșit de frază, cu stilul omofonic realizat prin nota contrar notă. Reformatorii recomandă muzica monodică cântată în limba poporului, iar Luther, un alt reformator, acceptă și piesele cu text latin sugerând ca la orașe unde sunt mai mari posibilități muzicale, să se execute, ca și mai înainte, capodopere polifonice cu text latin sau german, iar
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
acceptă și piesele cu text latin sugerând ca la orașe unde sunt mai mari posibilități muzicale, să se execute, ca și mai înainte, capodopere polifonice cu text latin sau german, iar la sate și la orașe mai mici, simple corale monodice în limba germană. Odată cu reformatorii, enoriașii participă și ei la cântat alături de corul bisericii intonând melodii liturgice. Astfel coralul reprezintă melodiile simple cu ritm constant cântate de enoriași deseori acompaniate de orgă. La începutul Reformei coralul reprezenta imnul congregațional protestant
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
„Nicolae Lungu” este o formație specializată în muzică sacră. Corul poartă numele compozitorului Nicolae Lungu. Cantarea corala armonico-polifonica După ce multă vreme muzica din Biserica noastră a fost exclusiv monodică (psaltică), începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea, asistăm la apariția unui fenomen nou: cântarea corală armonico-polifonică. Demn de remarcat este faptul că această muzică polifonică a intrat în România pe ușa sfintei Biserici, primele încercări corale fiind
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
din secolul al VI-lea î.Hr. Începuturile prozei (secolele VI-V î. Hr.) Începuturile poeziei lirice Poezia lirică în secolul al VII-lea Lirica corală în secolul al VI-lea și în prima jumătate a secolului al V-lea î.Hr. Lirica monodică în secolul al VI-lea î.Hr. Secolul al V-lea î.Hr. Începuturile dramei grecești Tragedia greacă în secolul al V-lea î.Hr. Comedia veche. Trecerea spre comedia medie Proza în epoca clasică Secolul al IV-lea î.Hr. Istoriografia Elocința Filosofia
Literatura Greciei antice () [Corola-website/Science/309278_a_310607]
-
culturală care a distrus, cu sânge rece, rămășițele tuturor poeți greci canonici arhaici. Într-adevăr, așa cum s-ar aștepta de la estimații critice antice, care îi considerau pe Sappho și pe Pindar ca pe cei mai mari poeți ai poeziei lirice monodice respectiv poeziei pentru cor, mai multă poezie de a lui Sappho a supraviețuit prin citații și manuscripte decât a oricărui poet, făcând excepție de Pindar (al cui lucrări se păstrau în totalitate într-o tradiție a manuscriptelor). Chiar dacă tradiția manuscriptelor
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
plan articulația primei structuri pentatonic anhemitonice , având ca punct central sunetul . Evoluția armonică ulterioară va opera un prim transfer de centre sonore prin intermediul cadenței autentice (măsurile 6 - 7), care conduce în finalul articulației tematice la acordul de . Simplitatea enunțului inițial monodic al materialului tematic difuzează o luminozitate aproape ireală, iar aspectul repetitiv al acestuia ascunde o subtilă conotație ludică, surprinzând parcă o fredonare inconștientă ce însoțește adesea jocurile copilăriei. Conștientizarea traseului armonic parcurs de evoluția discursului reprezintă o condiție prioritară în vederea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a numeroase elemente constitutive ale limbajului: modificarea agogică (Rubato), ce imprimă tempo-ului acea avansare liberă; țesătura sonoră ce va aduce pentru prima dată rezonanțele unei scriituri acordice desfășurată pe 5 - 9 voci, marcând astfel un contrast evident cu textura monodică rarefiată a introducerii; amplificarea ambitusului evoluției sonore până la spațiul delimitat de , determinând o țesătură sonoră desfășurată pe cinci octave; triplarea liniei melodice principale prin imitația acesteia la cele două octave inferioare; prezența unui nivel de dinamică evident amplificat p cresc
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acestei implicite deplasări a unității melodicoritmice în raport cu structura metrică, discursul dobândind astfel în fluență și cursivitate (nelimitat de bara de măsură). Evitarea folosirii pedalei de rezonanță în primele trei măsuri ale discursului va asigura menținerea clarității ce o presupune aspectul monodic al expresiei introductive. Astfel, utilizarea acesteia va fi indicată, în mod exclusiv, pentru marcarea traseului cadențial al măsurilor următoare. Imaginea unei scene îndepărtate sugerată de sonoritatea predominant redusă (p - più p - pp) a discursului ce atinge în mod pasager nivelul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]