39 matches
-
Acasa > Impact > Istorisire > ESCU „CU O”! Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1224 din 08 mai 2014 Toate Articolele Autorului Vasile Alecsandri, marele poet care ne-a lăsat nemuritoarele sale pasteluri, a creat-o pe vrednica și „inteligenta” moșiereasă Coana Chirița. Probabil că tot POPORUL în integritatea sa de 198% votanți (neincluzând morții care, în mod special, sunt deranjați din morminte să pună ștampila unde trebuie) a citit și a savurat hazoasele comedii (accentul pe o dă parcă mai
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399562281.html [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
POPORUL în integritatea sa de 198% votanți (neincluzând morții care, în mod special, sunt deranjați din morminte să pună ștampila unde trebuie) a citit și a savurat hazoasele comedii (accentul pe o dă parcă mai mare valoare comediei), cu distinsa moșiereasă. Ei bine, la moartea moșierului Bârzoi, soțul coanei Chitița, ea s-a căsătorit cu pârlitul Popescu a cărui moșii nu erau nici măcar dublul celor moștenite de la Bârzoi. Averea era totuși suficientă spre a pregăti o călătorie de nuntă tocmai la
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399562281.html [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
sunt respectate. Dar ospitalitatea se aseamănă ca aceea românească. Dacă ai trecut de zidul chinezesc al ușii de intrare nu mai ești dat afară. Cel puțin ești miluit dacă nu ți se oferă pensiune completă. Și conița Margueritte era mare moșiereasă, pe acolo se spunea baroneasă anticipând înaltul grad al politicii actuale. Baroneasa Margueritte avea un mic apartament, de vreo 300 mp la „capitală”, ca acel al pușcăriașului prezentat de televiziune întregii țări (apartamentul, nu pușcăriașul). Citind recomandarea, conița Margueritte a
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399562281.html [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
în luna mai, cu „franțuzismele” sale, pe scena Operei Comice pentru Copii. După ce de-a lungul timpului, personajul Coana Chirița a devenit sinonim cu interpretările de neuitat ale marilor actrițe Draga Olteanu - Matei sau Tamara Buciuceanu - Botez, de data aceasta moșiereasa grosolană, dar atât de simpatică prinde viață datorită interpretării memorabile a Stelei Popescu. Regia musicalului realizat după „Chirița în provincie” de Vasile Alecsandri, poartă semnătura lui Cristian Mihăilescu, iar scenografia este semnată de Viorica Petrovici. Partitura muzicală creată de compozitorul
OPERA COMICĂ PENTRU COPII A INTRAT ÎN CIRCUITUL NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR 2015 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431756520.html [Corola-blog/BlogPost/341606_a_342935]
-
plin de haz, culoare, muzică și voie bună. Duminică, 17 mai, de la ora 11, Coana Chirița, interpretată de Stela Popescu, revine pe scena Operei Comice pentru Copii, pentru a ne da ocazia să facem haz de comportamentul celei mai caraghioase moșierese cu preocupări mondene și purtări îndoielnice într-unul dintre cele mai de succes spectacole ale îndrăgitei instituții de cultură bucureștene. „Stela Popescu este omniprezentă, este percutantă și fermecătoare, trece rampa, stârnește uimirea celor mici, pe care știe să-i subjuge
OPERA COMICĂ PENTRU COPII A INTRAT ÎN CIRCUITUL NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR 2015 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431756520.html [Corola-blog/BlogPost/341606_a_342935]
-
Teatrul „Nottara” București Irina Moscu pentru scenografia spectacolului PASĂREA RETRO se lovește de bloc și cade pe asfaltul fierbinte la Teatrul Național Târgu-Mureș - Compania „Tompa Miklós” Cea mai bună actriță în rol secundar: Ana Ciontea pentru rolul Koróbocika, Nastasía Petróvna, moșiereasă din spectacolul Suflete moarte la Teatrul de Comedie București Ana Bianca Popescu pentru rolul Luka din spectacolul Soldatul de ciocolată la Teatrul Odeon București Antoaneta Zaharia pentru rolul Ecaterina din spectacolul Soldatul de ciocolată la Teatrul Odeon București Cel mai
Artiștii își susțin favoriții nominalizați la Gala Premiilor UNITER! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105597_a_106889]
-
Teatrul „Nottara” București Irina Moscu pentru scenografia spectacolului PASĂREA RETRO se lovește de bloc și cade pe asfaltul fierbinte la Teatrul Național Târgu-Mureș - Compania „Tompa Miklós” Cea mai bună actriță în rol secundar: Ana Ciontea pentru rolul Koróbocika, Nastasía Petróvna, moșiereasă din spectacolul Suflete moarte la Teatrul de Comedie București Ana Bianca Popescu pentru rolul Luka din spectacolul Soldatul de ciocolată la Teatrul Odeon București Antoaneta Zaharia pentru rolul Ecaterina din spectacolul Soldatul de ciocolată la Teatrul Odeon București Cel mai
La Gala UNITER 2017, care va avea loc la Timișoara: 10 premii, 33 de nominalizați… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105542_a_106834]
-
cer am lungi privirea și-am coborî-o cu ochii plânși, pentru că pe toate le făptuiește omul, numai ceea ce moartea devastează nu mai poate învia. Frumoasă ca un bujor sălbatic pe o câmpie cu cimbrișor, caldă și omenoasă ca o moșiereasă basarabeană bună, cu glas de liră sfințită cu umbra săruturilor nesărutate, ținute pentru când n-au să mai aibă gură, cântăreața de muzică populară, romanță, de estradă, Ana Barbu, s-a stins, cu flori de lăcrimioare și nenoroc în soartă
ANA BARBU SUFLET LUPTAT DE CRUZIMILE BOLII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1432007814.html [Corola-blog/BlogPost/362984_a_364313]
-
rolul Nozdrióv, moșier din spectacolul Suflete moarte de la Teatrul de Comedie București. Gheorghe Visu Premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar i-a fost acordat de către regizorul Bobi Pricop actriței Ana Ciontea pentru pentru rolul Koróbocika, Nastasía Petróvna, moșiereasă din spectacolul Suflete moarte la Teatrul de Comedie București. Ana Ciontea și Aura Corbeanu Premiul UNITER 2017 pentru cea mai bună regie a fost acordat lui Yuri Kordonsky pentru regia spectacolului În adâncuri la Teatrul Maghiar de Stat Cluj, acesta
Elita teatrului românesc la cea de a 25-a Gală UNITER by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105523_a_106815]
-
Natalievca la est, Glinjeni la sud. În jurul așezării se văd hârtoape împădurite, pe costișe - livezi întinse. Moșia satului e marcată cu 4 movile funerare, moștenite din adâncul tumultos al istoriei. La început siliștea purta toponimul Smărăndeni, de la numele Smaranda, o moșiereasă care venise aici de prin părțile Hotinului prin 1818 cu întreaga sa familie. Rămasa văduva, Smaranda a de-venit capul familiei si pentru a-si lucra pământurile a chemat oameni din alte părți. Curtea ei era situata în mahalaua veche
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
chemat oameni din alte părți. Curtea ei era situata în mahalaua veche de astăzi. În jurul curții au început a se construi case, a se largi suprafețele populate. După decesul Smarandei, localnicii au hotărât sa dea denumirea acestei așezări in numele moșieresei lor Smaranda, adică Smărăndeni. Cu timpul aceasta denumirea s-a modificat ajungând denumirea de astăzi Mărăndeni. Localitatea a fost menționată în scris la 8 august 1847. Primele familii care au trecut cu traiul aici au fost familiile: Banu veniți din
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
principal și eponim al unei serii de comedii scrise de Vasile Alecsandri. În aceste piese, coana Chirița este soția lui Grigore Bârzoi și mamă a trei copii: Aristița, Calipsița și Guliță. Acțiunea comediilor se concentrează în jurul protagonistei, care este o moșiereasă de la țară, incultă și grosolană, care dorește să pară o aristocrată educată, cu preocupări mondene și vorbitoare de limba franceză, pe care însă o stâlcește înfiorător. Se păstrează o fotografie pe spatele căreia scriitorul Constantin Gane a făcut următoarea însemnare
Coana Chirița () [Corola-website/Science/327604_a_328933]
-
sau Cucuieții", însumând 6000 de destine, erau la fel în stăpânirea generalului. Moșia Varvarovca este atestată pentru prima dată în listele localităților Imperiului Rus, alcătuite în 1859; având deja 85 de gospodării și 460 de locuitori (Spiski 49). În 1872 moșiereasa Starova moare, iar soții Starov neavând copii, moșia trece, printr-un nepot al lor, șabs-căpitanul Vladimir Dimitrievici Bulgarov, căsătorit cu Ana Vasile Acațatov, la fratele Anei, Victor Vasile Acațatov, nobil basarabean, și fiicele lui Bulgarov - Maria Pleșcov și Nadejda Erizan
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
în timpul unei scurte permisii a acestuia de pe front. Ofițerul fusese crescut în casa moșierei Catinca Gorăscu (Olga Tudorache) și era fiul surorii nebune a acesteia, Eleonora (Ileana Predescu). Apropierea frontului determină retragerea armatei române, iar căpitanul Stratilat pleacă fără Valentina. Moșiereasa Catinca se refugiază și ea, în timp ce palatul ei este rechiziționat. După evenimentele istorice de la 23 august 1944, Iulia își dedică timpul îngrijirii luptătorilor antifasciști, luând contact cu ideile comuniste și aderând la ele din convingere. În anii de după război, ea
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
strămoșești. Schitul se află amplasat pe o culme de deal împădurită de codri seculari și pajiști însorite. Acest cadru natural pitoresc și atrăgător predispune sufletul creștinesc la reculegere, contemplare și rugăciune adâncă către Dumnezeu. Terenul a aparținut înainte de naționalizare unei moșierese, pe care oamenii locului o numeau "DOAMNA". Ea avea aici, în această privelistște minunată, un mic paraclis, care, în timpul celui de-al război mondial a fost distrus. Existența acestui fost paraclis, ideal pentru dezvoltarea virtuților, reprezintă argumentul forte pe temeiul
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Căra la New York a înflorit cu roluri principale în propuneri de roluri în filme: "Italian Movie" cu Dennis Farina și Rita Moreno(Isabella sora Ritei Moreno), apoi "Side Streets" și "Sweet taste of Haven" regia Tony Gerber (Dna Petrescu fosta moșiereasa acum pe "welfare" în Queens) regia Tony Gerber. În 1981 Helene a produs și jucat timp de doi ani în showul TV "The Cymelia Show" pe Ch. 10 New York. Cronicile și ratingul au fost excelente. În 1979 Helene cunoscuse un
Elena Caragiu () [Corola-website/Science/319521_a_320850]
-
a Mănăstirii Clocociov. O serie de domnitori fanarioți, ca Alexandru Ipsilanti, Ioan Gheorghe Caradja, Mihail Șuțu și Alexandru Moruzi, și-au legat numele de Cutlumuș. Ultima mare danie românească către această mănăstire și, se pare, chiar către Athos, îi aparține moșieresei Marghioala Procopie Cănuși, cu ajutorul căreia Cutlumușul s-a putut reface după incendiul devastator din 1870. În , care numără în prezent 30 de călugări, se păstrează o parte din lemnul Sfintei Cruci, piciorul Sfintei Ana (moaște întregi), mâna Sf. Grigore Teologul
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]
-
ei; era un fel de boală nouă. De la început nu putuse socoti sanatoriul <<Walter>> ca pe o casă proprie, cum nici pe doctor ca pe un soț. Altădată, din fundul casei perceptorului din Mizil, se trezise ca de cînd lumea moșiereasă și domnise prin capriciu asupra tuturor; aici era strînsă în chingile unei stînjeniri permanente: <<De ce m-a luat?...Ce e cu mine?>> erau întrebări care circulau în ea nelămurit, fără a se cristaliza." Ceea ce un roman "obiectiv" ar fi lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
acestea, rămâne o anume firidă a ființei mele teatrale, plină de cristale minuțios tăinuite, în care actrița Ada Gârțoman-Suhar își are mica sa proprietate privată. Babakina, Țiganca Ioana, Marieta...Cehov, Alecsandri, Nicolae Breban...Trei spectacole, trei personaje, trei întâlniri... O moșiereasă tânără și bogată, o țigancă deșteaptă și acidă, o activistă comunistă fățarnică și cinică - trei femei de vârste diferite (ce oroare!) îngrămădite în trupul altei femei care le desăvârșește și la face identități cu carne, cu suflet, cu frământări, cu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Pe Nicolae l-am desenat deja! îi întind și portretul băiatului celui tăcut, Fă-le și celor mici! Enfants! nici o reacție la copiii, care continuă să vorbească pe limba lor, îmbulzind sub covor toate jucăriile disponibile, Enfants! glasul ei de moșiereasă, copiii tac ca prin minune, venez! îi cheamă la ea cu gesturi nerăbdătoare, copiii se supun fără cârteală, le explică ceva în franceză, ei par să înțelegă, fiindcă aruncă amândoi spre mine priviri curioase, apoi își trag fiecare scăunele joase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Soroca, își dădeau întâlnire la Madame Panina. Era vorba de inși din fostul imperiu țarist care, în limita precarei lor stări materiale, încercau să-și păstreze elegantul stil de viață inspirat de modele occidentale. Inși ca Madame Panina, o fostă moșiereasă care, cătând să și-l mențină, pentru dânsa și copiii ei, și-a tras un șorț peste rochie și a gătit un prânz pentru cunoscuți. Căci casa îi devenise loc de întâlnire pentru tovarășii de suferință cărora, în semn de
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
an,/ și unșpe luni, în satul Ilovăț (în refugiu/ după bombardamentul de Paști, american),/ pe malul unei ape cu debit mic și luciu// gălbui, în care intru cu tânărul Ioanid,/ zis Bebe (care-n apă, mi-e punctul arhimedic),/ băiatul moșieresei din satul pomenit,/ unde, lăsat la vatră de-un timp, e tata medic// de plasă, - mai �nainte să plece iar în Est/ și,-apoi, în Vest, de unde va reveni la anu'.../ Ilovățu-i o oază de liniște, în rest,/ prin care
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
avea deja dinți, avea voință, avea păr, avea tupeu și avea să scrie la 49 de ani." Murindu-i, cît de curînd, mama, rămîne să iubească o bunică tinerică, pierdută-n amintirile altei femei, care tot ea o să fie, o moșiereasă de 80 de ani, dezmierdînd bijuuri de familie (nici o legătură cu Sofia Cozianu...). Dar uite că m-apuc să povestesc o biografie care numai de-asta n-are nevoie. Jerry C. e un arpegiu (nu vă gîndiți neapărat la Fuchs
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
totuși, păguboasă: „Fluturaș, nu mai ai aripioare!”), ci și bunica, precum și alte personaje feminine... De pildă, înainte să nu mai fiu analfabet (preșcolar, știam doar buchea A!), pe la șapte ani fără o lună, când începusem pianul, concubina domnului profesor, o moșiereasă veritabilă ajunsă, peste puțin, în Bărăgan, îmi citea fragmente din Quo vadis..., pe care mi le tălmăcea ad-hoc dintr-o ediție în franceză, o carte cu muchii aurite și ilustrată în manieră secesionistă opulentă. Ș.a.m.d. L. N.: Cine
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
ierni de habar n-ai, și era foamete mare, marmeladă cât cuprinde și ea n-a făcut nici un fel e politică, a vândut haina unei cucoane al cărei bărbat era căpitan de grăniceri și pac, dușman al poporului, speculantă, exploatatoare, moșiereasă, proprietăreasă, chestii d-astea; păi casa asta, ce vină avea ea că era proprietăreasă, a primit casa de la unchiul, ăla da, avere, mamă, mamă, câte măsline a vândut el, vapoare, da’ ce, numai măsline, de toate, domnule, a vândut. Vapoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]