120 matches
-
Regia: Mircea Daneliuc de Liviu Florian Jianu Privesc filmul “Glissando” și dincolo de povestea vieții lui Teodorescu, mă gândesc că lumea este un ospiciu. Fie că societatea se numește moșiereasca, burgheza, fascista, comunistă, capitalista sau alt nume sub care își va escamota delirul. Cazinoul, cu mese de ruletă sau cărți, la parter, si nebuni care asistă la etaj, este mecanismul ei central: locul unde se fac jocurile și se distribuie
“GLISSANDO” : CRONICĂ DE FILM by http://revistaderecenzii.ro/glissando-cronica-de-film/ [Corola-blog/BlogPost/339348_a_340677]
-
făcute. Am fost un copil crescut în comunism. Despre regele Mihai auzeam mereu că a plecat din țară cu 16 vagoane pline cu averea lui, de fapt, a poporului. Că era exponentul cel mai de seamă al vechii orânduiri burghezo- moșierești și că a abdicat sub presiunea maselor populare. Din actul de la 23 august 1944, regele era aproape exclus, ca și partidele istorice, ni se spunea că Partidul Comunist a făcut totul. Dar nu am auzit niciodată, nici măcar în perioada de
Propaganda murdară – de la Pravda, la Adevărul by https://republica.ro/propaganda-murdara-de-la-pravda-la-adevarul [Corola-blog/BlogPost/339039_a_340368]
-
dezicere față de istoria noastră și la exerciții de admirație pentru a lor. Se interzicea jumătate din opera lui Eminescu, toată opera lui Rebreanu, Blaga sau Ion Barbu, dar Lermontov și Cehov și Maiakovski apăreau în ediții complete; se respingea atmosfera moșierească din romanele lui Duiliu Zamfirescu sau Ionel Teodoreanu, dar aceleași ediții complete tipăreau un mare tiraj Turghenief; era acuzată de debusolare și pesimism lirica noastră, dar Esenin circula cu totala sa neatenție la realitățile sovietice; Tolstoi apărea masiv cu toată
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358292591.html [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
planului de însămînțări și a producției agricole; Pentru a asigura dezvoltarea agriculturii în Republică Populară Română, Se completează legea Nr. 187 din 1945 *) cu următoarele dispozițiuni: ---------------- Articolul 2 Trec în proprietatea Statului, ca bunuri ale întregului popor: a) Exploatările agricole moșierești care au făcut obiectul exproprierii, potrivit legii Nr. 187 din 1945 și fermele model, constituite prin efectul aceleiași legi, cu întreg inventarul viu, mort și clădiri, aparținînd sau afectate acestor exploatări, indiferent de locul unde se află; ... b) Instalațiile agricole
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106108_a_107437]
-
cu întreg inventarul viu, mort și clădiri, aparținînd sau afectate acestor exploatări, indiferent de locul unde se află; ... b) Instalațiile agricole și semi-industriale, bunurile și materialele destinate exploatării agricole, produsele agricole destinate valorificării, oriunde s-ar găsi depozitate, aparținînd exploatării moșierești expropriate; ... c) Toate creanțele, titlurile, precum și participările și drepturile cuvenite decurgînd din activitatea exploatărilor moșierești expropriate. ... Articolul 3 Nu intră în prevederile decretului de față obiectele de uz personal și casnic, aparținînd proprietarilor exploatării expropriate conform art. 1, prepușilor acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106108_a_107437]
-
unde se află; ... b) Instalațiile agricole și semi-industriale, bunurile și materialele destinate exploatării agricole, produsele agricole destinate valorificării, oriunde s-ar găsi depozitate, aparținînd exploatării moșierești expropriate; ... c) Toate creanțele, titlurile, precum și participările și drepturile cuvenite decurgînd din activitatea exploatărilor moșierești expropriate. ... Articolul 3 Nu intră în prevederile decretului de față obiectele de uz personal și casnic, aparținînd proprietarilor exploatării expropriate conform art. 1, prepușilor acestora, precum și familiilor lor, alimentele din depozitele acestor exploatări, necesare consumului propriu, stabilite prin instrucțiunile Ministerului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106108_a_107437]
-
multe altele). În fiecare an dintre 1870-1875 a bântuit ciuma dobitoacelor, numărul cailor și al bovinelor descrește astfel că nivelul economic al localității scade. Prin reforma agrară, conform Regulamentului din 14 iulie 1868 pentru Basarabia, basarabenii primesc în folosință pământ moșieresc. În ciuda acestui fapt, țăranii continuă să ducă o viață grea, fiind nevoiți să solicite împrumut de pâine de la zemstava județeană, până a junge la roada nouă. Viața grea, subnutriția, epidemiile și alți factori sociali nefavorabili influențau creșterea mortalității. În anul
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
pîrăului Kamencuțamerge pana la pămînturile răzeșilor satului Cucueți. Suprafață totală de pămînt bun care a intrat în posesia țăranilor este de 228 deseatine. În afară de această suprafață a mai intrat și pămîntul sub biserică, cimitir, casele preotului, diaconului, palamariului, două case moșierești, o cîrciuma în total 10 deseatine 150 sajini. Sub drumuri și străză 4 deseatine 356 sajini, sub albia rîulețelor 5 deseatine 487 sajini. III Locuitorii satului Cucueți se folosesc pentru adăpatul vitelor, oilor animalelor domestice de rîul Camencuța și de
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Nicolae Rădescu, în capitală având loc o întrunire la Sala Aro, iar în județul Muscel fiind înlocuit abuziv prefectul. La 10 februarie, Frontul Plugarilor a emis un apel către țărani, prin care li se cerea să treacă la împărțirea pământurilor moșierești, chemându-i de asemenea la lupta pentru formarea unui guvern FND. Despre metodele de persuasiune, Deletant scria că: „[m]embrii Frontului îi amenințau pe muncitorii de la principalele fabrici din București și din alte localități cu arestarea de către armata sovietică, în
Frontul Național Democrat () [Corola-website/Science/331308_a_332637]
-
erau total lipsite de pământ, circa 420.000 de familii aveau între ½ -3 ha de pământ, iar 360.000 de familii între 3 și 5 ha de pământ. Situația este asemănătoare și în Transilvania, aici cele 6.126 de gospodării moșierești de peste 100 de iugăre reprezentau 0,72% din totalul exploatărilor, dar stăpâneau 35,74% din terenul cultivabil, iar cele de peste 1.000 de iugăre, 25,13% din suprafața totală. În Transilvania, 598.132 de proprietăți aveau până la 10 iugăre, adică
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
manifestului-program, liberalii se pronunță împotriva realizării unei ample reforme agrare, idee susținută în special de cercurile „poporaniste”, avându-l în frunte pe Constantin Stere. La fel ca și liberalii, doar o parte din membrii Partidului Conservator susțin menținerea actualului sistem moșieresc. Constantin Garofild propune primul plan de împroprietărire, prin exproprierea a 500.000 de ha teren agricol aparținând moșierilor și 500.000 ha aparținând statului. Reducerea proprietăților moșierești prin arendare sau vânzare către țărani, dezvoltând astfel economia capitalistă, era susținută și
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
și liberalii, doar o parte din membrii Partidului Conservator susțin menținerea actualului sistem moșieresc. Constantin Garofild propune primul plan de împroprietărire, prin exproprierea a 500.000 de ha teren agricol aparținând moșierilor și 500.000 ha aparținând statului. Reducerea proprietăților moșierești prin arendare sau vânzare către țărani, dezvoltând astfel economia capitalistă, era susținută și de Partidul Conservator-Democrat, condus de Take Ionescu. La 21 februarie/5 martie 1908 se înființează de către stat, în colaborare cu capitalul privat, Casa Rurală care avea ca
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
de vînt. În 1910 la moara lui Licinschi, pe lîngă cele două pietre, comisia județească din Orhei a descoperit că sînt instalate două valțuri. La 4 noiembrie 1917 ziarul „Свободная Бессарабия” scrie că Alcedarului nu numai că au împărțit pămîntul moșieresc, dar și o parte din pămînturile răzășești. De fapt aсelași ziar la 28 octombrie scria un anunț despre ocuparea pămînturilor moșierești de către conducătorii G. Grosu și G. Olaru, membrii comitetului de voloște. După reforma lui Stolîpin din 1907 - 1910 o
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
instalate două valțuri. La 4 noiembrie 1917 ziarul „Свободная Бессарабия” scrie că Alcedarului nu numai că au împărțit pămîntul moșieresc, dar și o parte din pămînturile răzășești. De fapt aсelași ziar la 28 octombrie scria un anunț despre ocuparea pămînturilor moșierești de către conducătorii G. Grosu și G. Olaru, membrii comitetului de voloște. După reforma lui Stolîpin din 1907 - 1910 o parte din țăranii satului Podoima și Podoimița, ce aveau sume mari de bani au cumpărat pămînturile și moara lui Licinschi, ridicînd
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
de Sus; Obislavul - comună rurală compusă din satele Obislavul, Diaconești; 128 fam.) ,Plasa Oltețul de Sus; Satele Străchinești și Dobricea țineau de comuna Tereuja. ( Enciclopedia județului Anul 1874 aduce o nouă organizare administrativă prin care se urmărea subordonarea comunelor autorităților moșierești. Astfel satele Băești, Diaconești, Dobricea, Grădiștea, Obislavul, Străchinești și Turburea ajung sub administrația comunei Tina; Autoritățile nu au ținut cont de avizul negativ dat de Consiliile Comunale ale comunelor Băești, Grădiștea și Obislavul față de această lege. ( Ibidem ). 1892. Comuna Băești
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
ameliorări de ordine stilistică, precum și restabiliri ale unor inadvertențe istorice sau sociale. Chiar dacă nu a luptat în război, Cezar Petrescu (1892-1961) are multe asemănări cu personajul Radu Comșa. Scriitorul avea o dublă obârșie: atât țărănească (pe linie paternă), cât și moșierească (pe linie maternă). Căsătoria părinților săi seamănă cu unirea conjugală proiectată între Radu Comșa și Luminița Vardaru. Tatăl scriitorului, Dimitrie D. Petrescu (1860-1907), era fiul unui clăcaș oltean ce plecase desculț în lume pentru a învăța carte. Acesta a absolvit
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
amenajat pentru creșterea peștilor. Țăranilor le revinea 648 de desetine de pământ. Pe moșia satului existau vii și livezi. După unirea Basarabiei cu România, datorită reformei agrare din 1922, 155 de țărani au fost împroprietăriți cu 641 ha de pământ moșieresc. După Primul Război Mondial și până la cedarea Basarabiei în 1940 (conform Recensământului din 1930) Iezărenii Vechi (sub denumirea de "Ezerenii-Vechi") erau incluși în Plasa Slobozia Bălți, județul Bălți iar după desființarea Plasei Slabozia Bălți se găsește în Plasa Sângerei . În
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
Mai multe localități de pe Dunăre și din apropiere (Alexandria, Turnu Severin, Turnu Măgurele etc.) au devenit importante centre urbane. Și în această perioadă, agricultura a rămas principala ramură a economiei. Au crescut considerabil suprafețele însămânțate cu grâu și secară. Gospodăriile moșierești, care dețineau cea mai mare parte a teritoriilor agricole, erau principalii furnizori de produse agricole pe piață, însă productivitatea acestor gospodării era scăzută: randamentul mediu la hectar era, de exemplu, de două ori mai mic decât în Franța. Creșterea producției
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Calcan. Nu știu de ce era ea veselă, fiindcă eu mă indignam. Auzisem îndată după naționalizare că niște comisii de inventariere a bunurilor moșierilor de prin conace socotiseră de pildă cărțile acestora drept ceva dăunător, din moment ce le găsiseră într-un conac moșieresc, le aruncaseră în curte și seara țăranii făceau cu ele un foc pașnic, tăifăsuind la lumina lor fizică, în timp ce strămoșii lor culturali le scriseseră pentru lumina lor spirituală. Desigur, imaginația mea mergea departe, exagera. Cine știe ce ediții de valoare pieriseră, poate
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
precizie și de aceea sunt mai ușor de folosit la treierat, arat, muls și cosit”. Punând energia la Îndemâna Întregului popor, statul putea elimina ceea ce Marx numea „idioțenia vieții rurale”. Pentru Lenin, electrificarea era soluția ce ar fi permis distrugerea sistemului moșieresc și, prin urmare, singurul mod de a „smulge din rădăcini capitalismul” rural, care era „temelia, baza dușmanului din interior”. Inamicul „depinde de producția la scară mică și există un singur mijloc de a o submina: plasarea economiei țării, inclusiv a
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
În timpul crizei economice mondiale, a fost o Încercare extrem de evidentă de a susține marile proprietăți,aflate În declin, prin limitarea producției de cauciuc a micilor proprietari. Fără astfel de măsuri, majoritatea plantațiilor ar fi dat faliment. Faptul că, protejând sectorul moșieresc, colonizatorii apărau deopotrivă interesele concetățenilor lor și pe cele ale investitorilor din țara lor de origine nu este decât o explicație În plus a strategiei lor. Dacă acesta ar fi fost principalul motiv, ne-am fi putut aștepta la un
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
pe țăran cu cât putea mai mult. „Astăzi - continua el - sunt introduse învoielile uzuare și zilele de clacă, la fel ca în 1907“31. Soluția redresării agriculturii rezida - potrivit opiniei lui Musceleanu - în măsura necesară a exproprierii radicale a pământurilor moșierești și, paralel, în inițierea unor acțiuni care să consolideze proprietatea țărănească. Totodată, el recomanda ca P.N.Ț. să vină cu legi care, prin sancțiuni severe, să pună capăt exploatării neomenești a țăranilor, încurajând prin toate mijloacele solidaritatea 1969, p. 226
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
după încheierea polemicii dintre Mihalache și Garoflid, o serie de reviste cu profil economic și social, prin excelență „Pagini agrare și sociale“, au consacrat, cu începere din iulie 1938 până în 1944 inclusiv, un număr relativ însemnat de articole unor exploatări moșierești dintre cele mai reprezentative, în care erau prezentate înzestrarea lor tehnică, sistemul de cultură practicat, soiurile de plante cultivate și rezultatele obținute, aceste articole urmărind, în mod deliberat, să scoată în relief funcția educativă a marii proprietăți 43. Paralel, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au respins de plano ideea oricărui compromis cu ele, iar cerbicia lor poate fi demonstrată atât prin felul în care au susținut problema în comisie, cât și prin îndemnurile ce le aduceau prin presă țărănimii de a ocupa ilegal pământurile moșierești 69. Interesele divergente ale partidelor și organizațiilor reprezentate în comisie au apărut în cursul celei de-a doua ședințe, din 19 decembrie 1944. Delegatul național-țărănist, prof. Gh. Zane, a apreciat că partidul care îl nominalizase dorea „să lucreze în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o lungă perioadă de timp, pe care, însă, comuniștii nu o doreau. De altfel, subsecretarul de stat la Agricultură și Domenii, Romulus Zăroni, declarase la o adunare ținută la Caracal, la 13 noiembrie 1944, că, potrivit programului Frontului plugarilor, pământurile moșierești urmau a fi împărțite la țărani înainte de venirea primăverii 74. În ședințele următoare s-au purtat discuții sterile în contradictoriu pe marginea unor propuneri făcute de diferiți reprezentanți acreditați ai partidelor și organizațiilor care compuneau comisia, în special între liberali
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]