50 matches
-
zori plaiul încă iernat al Măgurei dinspre miază-noapte de Rucăr. Țărani dovedind în nevoiașe lucrări de fâneață și hotar că prididesc să le facă față, cu mai puțină sprinteneală ca altădată. Prispa colibei cocoțată p-un tăpșan adună mintenaș doi moșneguți de-ai locului, ce-și rețin cu greutate patima limbariței. Îndeobște ursuzi, cu flecăreala abia pe la apusul soarelui - când n-are mărul cocean și omu-i amărăștean - îi înteții dintr-odată mierea cuvintelor și se puse așa pe șagă, cu năsălie
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara.html [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
Publicat în: Ediția nr. 803 din 13 martie 2013 Toate Articolele Autorului Urmând una din directivele liricii Anei Blandiana Părinții mei (mama în special) M-a(u) răsturnat direct din mormânt în leagăn Și astfel în copilărie semănam c-un moșneguț de treabă Jucându-se cu barba prin iarbă La porțile creației și ale iubirii Am sunat cu clopoțețlul bisericii din sat Și iată-mă acum Bărbat adevărat Așteptând să vină ambulanța Să mă ducă la maternitate Pentru parastas Doamnelor și
REALITATEA COPIAZĂ ARTA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 by http://confluente.ro/Realitatea_copiaza_arta_costel_zagan_1363236139.html [Corola-blog/BlogPost/342257_a_343586]
-
peste munți în Ardeal, după lemn de ulm pentru roți, despre întâlnirea lui cu vestiții haiduci de-ai locurilor și ascunzișurilor de sub Piatra Craiului, Fulga și Budac și multe alte aventuri care le-a petrecut în viața lui. Era un moșneguț blând, puțin adus de spate, nu prea înalt, cu părul alb ca un patriarh bătrân cum voi vedea mai târziu pe schimnicii de la mânăstiri, călugări sau ce-or fi fost, cu vorbă rezervată, tacticoasă și prevăzătoare, la locul ei cum
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_ion_dorel_enache_antreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
Publicat în: Ediția nr. 858 din 07 mai 2013 Toate Articolele Autorului Urmând una din directivele liricii Anei Blandiana Părinții mei (mama în special) M-a(u) răsturnat direct din mormânt în leagăn Și astfel în copilărie semănam c-un moșneguț de treabă Jucându-se cu barba prin iarbă La porțile creației și ale iubirii Am sunat cu clopoțețlul bisericii din sat Și iată-mă acum Bărbat adevărat Așteptând să vină ambulanța Să mă ducă la maternitate Pentru parastas Doamnelor și
REALITATEA COPIAZĂ ARTA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Realitatea_copiaza_arta_costel_zagan_1367906579.html [Corola-blog/BlogPost/353220_a_354549]
-
-De cine vorbești, măi,omule? -Ei,ăsta-i,de cine;de tată Roza Bidilică! -Si ce-ai găsit de râs? -Stai să-ți povestesc o năstrușnicie a lor,de acu'patruzeci de ani. Nea Petre și tata Roza, erau doi moșneguți, care nu și-au schimbat nicicum tradițiile, si isi duceau mai departe viața, așa cum au apucat-o de pe vremea părinților, tratând cu indiferență înnoirile sociale. Mă arefer la nea Petre, si miner și tăran.Spun asta pentru că în zona aceea
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
fi vorba. Când Teresa s-a căsătorit cu contele Guiccioli, acesta avea șaizeci de ani, ea - șaisprezece. Chiar din primele zile ale viețuirii în comun fiecare stătea pe jumătatea sa, iar ea continua să se adreseze Domnule. Contele Guiccioli - un moșneguț drăguț, deși se zvonea că și-a otrăvit nevasta și a ucis un cardinal. El se bucura de faima de intrigant și de cel mai bogat proprietar din Romagna. Dar, cu tot farmecul lui de moșneguț cult, tot era foarte
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mircea_1478647470.html [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
Domnule. Contele Guiccioli - un moșneguț drăguț, deși se zvonea că și-a otrăvit nevasta și a ucis un cardinal. El se bucura de faima de intrigant și de cel mai bogat proprietar din Romagna. Dar, cu tot farmecul lui de moșneguț cult, tot era foarte greu să-i fie pe plac tinerei femei... ,,Aici, zicea Byron, dragostea nu e un sentiment rece și calculat ca în Nord. Amorul aici e-o ocupație serioasă, o necesitate. Chiar s-a găsit cineva care
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mircea_1478647470.html [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului Când mă uit în calendar, nu-mi vine să cred: au trecut 40 ani de la absolvirea facultății. Cu siguranță, pe tineri cifra îi duce cu gândul la un moșneguț venerabil, care merge la aniversare sprijinit în baston, dacă nu cumva într-un cărucior cu rotile. Textul de față vine cumva să contrazică această imagine. În ultimii zece ani, ținând legătura pe internet cu colegii de facultate, am organizat împreună
CLANUL SICILIENILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401342720.html [Corola-blog/BlogPost/357521_a_358850]
-
nu e doar o figură de stil, vulcanul Etna, înalt de peste 3.300 metri, este vizibil din toată jumătatea de est a insulei. Este un vulcan activ, care fumegă în permanență. Când am trecut prima oară pe lângă el, părea un moșneguț cu părul alb, pufăind din pipă. Dar în prima dimineață petrecută pe insulă, ne-am convins că nu e doar un vulcan ieșit la pensie - am găsit terasa acoperită cu o pulbere de zgură fină, cenușă trimisă în timpul nopții în
CLANUL SICILIENILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401342720.html [Corola-blog/BlogPost/357521_a_358850]
-
1149 din 22 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Realitatea copiază artă - Costel Zăgan Urmând una din directivele liricii Anei Blandiana Părinții mei (mama în special) M-au răsturnat direct din mormânt în leagăn Și astfel în copilărie semănam c-un moșneguț de treaba Jucându-se cu barbă prin iarbă La porțile creației și ale iubirii Am sunat cu clopoțelul bisericii din sat Și iată-mă acum Bărbat adevărat Așteptând să vină ambulanță Să mă ducă la maternitate Pentru părăstas Doamnelor și
BILINGV de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bilingv_costel_zagan_1393086648.html [Corola-blog/BlogPost/362786_a_364115]
-
neștiute, au apărut și nepoții, legați însă toți de locul unde văzuseră lumina zilei, de misterul dragostei ce-i unea mai presus de orice. Nunțile, botezurile, cumetriile, sărbătorile și vacanțele copiilor umpleau curtea bătrânească de veselie, iar Hanți, acum un moșneguț cu ochii blânzi, trăia tinerețea celor dragi și pâcâind dintr-o pipă de spumă de mare le povestea isprăvi din război, mai ales cum fusese el salvat de draga de buni cea care făcea cozonaci și poale-n brâu cum
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
cuiva oricât de mare ar fi fost acela. Ia spre pildă viața Hristosului limbii noastre, domnul Mihai Eminescu cel pentru care cuvântul a fost creația care l-a dus în nemurirea gloriei, răpindu-i totodată și zilele. Ciudat, vorbea un moșneguț de felul său străin de pământul acesta, cam la vremea când exegeții autohtoni dădeau cu poetul de toți pereții încercând să-i zdruncine coroana de lumină, poate-poate pică vreo bucățică din ea și o înhață ei. Zadarnic! Poetului nu prea
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
a făcut nimic aicișa, în Hobița, pentru săteni”, se revoltă altcineva. „Noi n-avem nici de câștigat, nici de pierdut de pe urma lui. S-a discutat despre Cumințenia Pământului aici. Toată lumea retrasă, nici nu se gândește la așa ceva. Vecinul meu, un moșneguț, zice: Mie să-mi aducă cumințenia aia la poartă, eu nici n-aș băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro...”. „Și situația grea te îndeamnă să fii răutăcios”, consideră o femeie. „Nu-ți permiți cum își permit
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși by https://republica.ro/zmie-sa-mi-aduca-cumintenia-aia-la-poarta-eu-nici-n-as-baga-o-in-seama-sa-dai-atatea-milioane-de-euro [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]
-
de acasă ajungea mai greu, cura mea cu pepeni a compensat nevoia de hrană. Astfel că, la sfârșitul “sezonului”, m-am ales cu o burtă care aducea cu o “sarcină” deja avansată. Așa am început noul an școlar, ca un moșneguț nostim cu burtică. Spre sfârșitul anului 1947, încordarea și nesiguranța în care a trăit atâta timp familia s-a mai diminuat. Noi, copiii, urmam cursurile școlare, am mai crescut iar o maturizare ceva mai timpurie nu ne-a dăunat. Tata
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
două sute de mii de oameni? Dar cine să crează că el e geniul neamului românesc, pururea având în minte trecutul întreg și de aceea neuimindu-se de ceea ce vede acum? Ba, în mulțimea cea mare iată că se găsi un moșneguț cu fața vicleană, cu ochii bulbucați și cam cepeleag la vorbă, care începu ceartă cu omul pururea tânăr, zicînd: "Ce vorbești tu? De când sunt eu există toate câte le vezi. Înainte de mine nu erau decât boiari și rumâni. Luminează-te
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Ghicitorile exprimă istețimea sătenilor. De exemplu: Ce trece pe apă și nu se udă ? (Umbra); Patru picioare are, dar nu pleacă la plimbare (Scaunul); Am un bordei plin cu viței; Dacă nu sparg bordeiul, nu ies vițeii (Bostanul cu semințele); Moșneguțul mititel/ Face gardul frumușel (Acul); Cine merge dar tot stă pe loc? (Ceasul); Am un purcel cu râtul de oțel (Plugul); Ce nu poți întoarce din cale niciodată? (Timpul); într-o vale adâncă/ Toate ciorile s-aruncă (Strachina și lingurile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ulcicuța cu vrăji, București, 1957; De ce nu mai are puricele potcoave de argint, București,1958; Ghil-Thagár, București, 1959; Corabia de pe câmpie, București, 1961; Petrolache Făt-Frumos, București, 1962; Toc-Năpârstoc și Tița-Fetița, București, 1963; Pe Argeș în sus. Secvențe istorice, București, 1964; Moșneguțul de zăpadă, București, 1965; Câte-n lună și în soare, București, 1966; Eu și Bătrânul Lup de Stele, București, 1966; Cine va păzi clopoțeii, București, 1967; Taina Sfinxului de pe Marte, București, 1967; La braț cu ultimul zmeu, București, 1970; Vlad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
renumelui tânărului erou absent din scenă (legea 2.b.). În sfârșit, intervențiile sâcâitoare ale lui Arnolf, din scena studiată mai devreme din Școala nevestelor, care cuprind evaluări succesive rostite în aparteu, sunt, bineînțeles, destinate a arăta mai degrabă gelozia bietului moșneguț, decât să reliefeze fapte care nu s-au petrecut vreodată. Cât despre inocența (în narațiune) lui Agnès, aceasta este recunoscută și subliniată chiar de către Arnolf (v. 477-478 și 543). Trebuie să insistăm asupra unei interesante excepții din scena III, 3
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
niște economii. După cîteva zile îi transmit Ioanei mesajul. Are economii? întreabă ea și ochii se aprind, strălucind. Mda, mormăi jenat. După o săptămînă îi întîlnesc în parc. Merg la braț, veseli, rîd. Ioana este afectuoasă rău de tot cu moșneguțul ei. Ne salutăm. Oare cît l-or mai ține economiile, pentru a susține armonia româno-cubaneză? întreb pe sub mustață. Orula salvează Iașul? Actualul Primar trebuie să-mi fie recunoscător... La Iași, campania electorală din 2004 a electrizat electoratul și eu, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
descântat... Scrisoarea 40 Aș vrea să-ți povestesc tot ce nu le pot spune copiilor mei. De exemplu, cum am petrecut revelion 2008. Cei pentru care lucrez au plecat, invitați de niște prie teni, iar eu am rămas singură cu moșneguții mei. Mai târziu voi povesti despre ei, acum îți spun doar că sunt buni și drăguți și bolnavi fizic și mintal. Ei bine, moșul a început să se agite pe la 18, întrebând ce trebuie să facă dacă e Anul Nou
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
meu Raul, premiant Întâi cu cunună la Matei Ba sarab În toate clasele, doctor În Litere de la București și doctor În Drept de la Paris, era un om sfârșit când și-a terminat glo rioasa lui școlaritate, cu Înfățișarea lui de moșneguț pipernicit, glasul În surdină, privirile obosite de miop, alergând toată ziu lica prin zloată și prin tramvaie spre cele trei-patru licee unde-și avea „orele“ de profesor, blestematele ore peste cele legiuite, ca să-și poată ține familia; iar pe altul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cărți ferecate, alte sfinte odoare. Suceava se băjenește la codru. La cârciumioara "LA MOLDOVANU ȘUGUBĂȚ", cârciumarul, un bărbat în puterea vârstei, ciung de dreapta, bate în scânduri ferestrele cârciumii. Apăi, să fie cu sănătate, Culaie! îl îmbie cu butelcuța un moșneguț afumat, călcând pe două cărări. O trece și aista, cum trec toate... Niculaie lasă ciocanul și trage o dușcă: O trece, moș Melinte... Am făcut cărare la codru și tot n-am pierit, spune el și îi întoarce ploscuța. Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
numai gardul le-a despărțit. Și în viața lui, Grigorescu a tot povestit iar Dr-ul Istrati și-a tot însemnat și a avut ce scrie la moartea lui. Și ce am văzut în pavilionul marelui N. Grigorescu? Am văzut un moșneguț de statură mijlocie, blond și slab așezând tablouri. Noi nu ne-am uitat la el crezând că-i un moșneag de rând pus la treabă de cei de la expoziție. Și cine era acel moșneguț ? Era marele pictor N. Grigorescu, așeza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
marelui N. Grigorescu? Am văzut un moșneguț de statură mijlocie, blond și slab așezând tablouri. Noi nu ne-am uitat la el crezând că-i un moșneag de rând pus la treabă de cei de la expoziție. Și cine era acel moșneguț ? Era marele pictor N. Grigorescu, așeza tablourile lui. Noi nu ne-am uitat la el că am fost proști, și el nu s-a uitat la noi că a văzut că suntem proști, și am eșit. Iar când am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
uitat la el că am fost proști, și el nu s-a uitat la noi că a văzut că suntem proști, și am eșit. Iar când am văzut fotografia lui în calendarul Ziarului "Minerva" din 1908, atunci am văzut pe moșneguțul din 1906, care așeza tablouri în salonul Marelui Pictor neîntrecut Neculai Grigorescu. Nouă n-a avut cine ne spune că acela era marele pictor N. Grigorescu. Și când stam într-o zi la masă, la expoziție, a venit un tânăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]