1,282 matches
-
bucata de pâine. De asemenea, e foarte prezent și vântul, care-mi zgâlțâie somnul și ușa când o uit deschisă (ieri era gata, gata să o rupă) Dimineața când mă scol amușinez aerul, ce-mi aduce mirosuri necunoscute, mie ca muntean. Ceva tot îmi este familiar: mirosul primăverii, același peste tot, și care în curând va schimba fața lucrurilor. Dar gata, am terminat cu sentimentalismele. Vreau, maestre, în continuare, să vă anunț că am făcut și eu pasul cel mare. Ajutat
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Românilor. Despre conștiința unității de Neam sub aura sacralității creștine grăiește și marele boier-cronicar Grigore Ureche: „Moldova și Țara Românească au fost tot un loc și o țară și noi aflăm că Moldova s-a descălecat mai pe urmă, iar Muntenii mai dentâi, măcar că s-au tras de la un izvor.” (Grigore Ureche-Letopisețul Țării Moldovei. Ed. Științifică, București, 1967,p. 72) În această unitate de gând, cuvânt și faptă, de credință, de religie și cultură a românilor din toate Principatele Valahe, de
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
mari. Vin astfel la rând grecii, rușii, sârbii, bulgarii. Românii nu vin niciodată la conducere din cauza delăsării românilor: nimeni nu s-a interesat ca cel puțin unul din schituri să fie recunoscut ca mare lavră cu toate că atât moldovenii, cât și muntenii, e foarte bine cunoscut, au contribuit cu mare dărnicie de-a lungul timpului la înzestrarea așezămintelor de la Athos încă din secolul XV; avem numai schituri, cel mai cunoscut fiind schitul Prodromu, mare și frumos, întemeiat în 1820 în vremea păstoririi
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
toți ne trăgeam. A trebuit mulți ani să treacă Peste norod, peste popor. Conștiința lor să se trezească Într-un popor cutezător. În plin avânt revoluționar Au profitat de conjunctură. Renaște conștiința iar, Făcând o mare cotitură. Și moldovenii și muntenii Din cele două Principate Ales-au toți același Domn Pentru Unire și Dreptate. Românii toți s-au prins în joc Și au dat mână cu mână. Din Adunările ad-hoc Născutu-s-a nația română. Unirea Principatelor surori Se făcu dară sub deviza
MICA UNIRE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1421760591.html [Corola-blog/BlogPost/349907_a_351236]
-
mai ales ostașii cei răpuși și aduși la locurile de veci înștiințau că Țara era în război. Și trenurile doldora de combatanți și de fierăria lor ucigătoare, care zdruncinau șinele de cale ferată și scrâșneau din roți înspre Bulboaca și Munteni. Și lumea multă și străină, oameni oropsiți, femei, copii și bătrâni umblând în pribegie ca să-și scape viața. Un neam mereu călcat de străini: tătarii, otomanii, semințiile cele mari de prin vecinătăți. Acum, nemții ... Și în vreme de razboi, ca
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
încă din primele decenii ale secolului al XIV-lea, strămoșii noștri care vor fi luptat la Posada (marele istoric Nicolae Iorga localizând Posada independenței noastre aici) vor fi avut imaginea unui document scris scris în pergamentul-scrisoare pe care solul voievodului muntean Basarab l-a înmânat regelui ungur angevin, document prezentat în miniatură în "Cronicus Pictum". Imaginea încropirii unui proces organizat de învățământ poate fi relevată nu departe de Rucăr, la Curtea de Argeș, pe zidurile bisericii Sf. Nicolae domnesc, unde, un zugrav anonim
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
din ale cărei stânci rupe, uneori cu înverșunare, fâșii însângerate în lupta cu piatra, spre a răzbate victorios spre șes. Ca pradă de război el oferă, generos, bologanilor nisipul cu reziduuri aurifere, prețul pâinii de zi cu zi a celor mai mulți munteni, nevoiași. În acest areal de legendă, un spațiu ocrotitor, apare casa părintească unde imaginea mamei umple sufletul copilului de admirație, de uimire, de bucurie și mai ales de liniște ca în povestea „Puiul mamei” sau „Barza”. Burcuș, câinele, tovarășul său
MIRCEA GORDAN – FĂRĂ VOIA MEA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/antonia_bodea_1459143195.html [Corola-blog/BlogPost/366107_a_367436]
-
se strângeau în creț printr-un brâu de piele (șerpar) încărcat cu bumbi. Opincile erau legate după datina romană, cu curele roșii, șerpuite peste pulpe până la genunchi și cu zurgălăi de argint, în contrast cu cioarecii albi de postav. Vătavul era un muntean pe nume Florian, cel mai renumit călușar al timpului. Odată ce Principele și Doamna Munteniei au sosit, la un semn al lui Florian a început muzica și cei o sută de călușari din jurul stâlpilor au pornit să joace, recitând strofele jocului
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul by http://uzp.org.ro/calusarii-de-la-jocul-tracic-al-sabiilor-de-pe-vremea-lui-xenofon-pana-la-dansul-ritualic-cu-bate-baba-novac-calusarul/ [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
bronz frumos. - Ce bine este aici! Nu-mi vine să cred că ne complacem în aerul mizerabil din oraș! Ce crezi, avem o altă variantă? — Mi-ar place să locuiesc la munte! — Delia, ai o șansă, mărită-te cu un muntean. — În starea în care sunt acum nu am chef de aventuri. De altfel, nici tu nu stai mai bine din acest punct de vedere. — Delia, gândeam la ce mi-ai spus despre acei trandafiri sacrificați, brr parcă mi-e teamă
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1447518164.html [Corola-blog/BlogPost/377497_a_378826]
-
și Aurelian) am „absorbit cultura romană” de-am devenit din Daci - Latini, fără binecuvântarea unei zâne. Nu avem nici un motiv să ne răzbunăm pe restul lumii. Mai avem un mare avantaj. Poporul nostru este compus din numai 4 subgrupe: OLTENI, MUNteni, Moldoveni și transilvăneni. Potrivit dialecticei și a drepturilor omului fiecare are DREPTUL (nu stângul) la păreri. În consecință adevărul răsare evident din cele 4 păreri mai ales dacă se aplică a cincia, cea mai favorabilă pentru unii, nu toți. Țara
PĂMÂNTUL VULTURULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1460307460.html [Corola-blog/BlogPost/381938_a_383267]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > ÎNDĂRĂTNICIE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului și s-a luptat îngerul cu mine ca un muntean cu nebunia catârului el sus eu pe loc el mai repede eu spre prăpastie el în dreapta eu aiurea s-a luptat îngerul cu mine mii de zile mii de pași mii de oftaturi până ce într-o clipă mirosul nopții ca
ÎNDĂRĂTNICIE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1418634584.html [Corola-blog/BlogPost/367879_a_369208]
-
limbă și religie a ”rumânilor” din Ardeal, Moldova și Muntenia: ”Ca să rămână devotați, ei dețin, cu îngăduința regelui Ungariei, câteva cetăți în Transilvania. În vremea noastră, această provincie o conduce Petru‑Vodă. Moldovenii au aceeași limbă, rit [și] religie ca muntenii; pe alocuri, se deosebesc parțial în port. Ei socotesc că sunt și de viță mai aleasă și mai harnici și mai buni călăreți decât muntenii. Se îndepărtează mai des de regele Ungariei; se războiesc mai des cu regele Poloniei. Se
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449591099.html [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
noastră, această provincie o conduce Petru‑Vodă. Moldovenii au aceeași limbă, rit [și] religie ca muntenii; pe alocuri, se deosebesc parțial în port. Ei socotesc că sunt și de viță mai aleasă și mai harnici și mai buni călăreți decât muntenii. Se îndepărtează mai des de regele Ungariei; se războiesc mai des cu regele Poloniei. Se spune că pot chema la arme mai bine de patruzeci de mii de oșteni. Graiul lor și al celorlalți valahi a fost cândva latin, ca
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449591099.html [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
Vasile al III-lea, marele cneaz al Moscovei pentru a își susține politica de independență față de turci, unguri și polonezi. Petru Rareș își impne protectoratul asupra altor orașe ardelene Sighișoara și Mediaș și își mărită una din fiice cu domnul muntean Vlad Înecatul, pe la 1530, încercând să includă și Țara Românească în sfera de influență a Moldovei. Ioan Zápolya și-a dat seama că această campanie a lui Petru Rareș în Ardeal urmărea extinderea posesiunilor acestuia și nu sprijinul pe care
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449591099.html [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
Mărită - Chiuzbaia, Maramureș 18. ILIE Ionel - București 19. JANIK Gabriela Ligia - Aldingen, Germania 20. LEONTE Mihai - Moldova Veche, Caras Severin 21. MARIN Ionel - Focșani, Vrancea 22. MERTICARU Mihai - Piatra-Neamț, Neamț 23. MIHALACHE Alexandra - Slobozia, Ialomița 24. MOCANU Geta - Galați 25. MUNTEAN Monica Andreea - Timișoara 26. PÂL FRANCISC - Toronto, Canada 27. PÂRVU Cristina Maria - Spania 28. PODEANU Silvia Lucia - Novaci, Gorj (ÎN MEMORIAM) 29. POPESCU Adrian Nicolae - Rădăuți, Suceava 30. POPESCU Constantă - Răzvad, Dâmbovița 31. POPESCU M. Daniela - Madrid, Spania 32. PRESADĂ
ACTORI PRINTRE ASTRE (POEZIE) ȘI ACTORI PRINTRE VISE (PROZĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1458722539.html [Corola-blog/BlogPost/348619_a_349948]
-
Mării până în Postul Crăciunului. Dacă m-ați vedea, sunt numai piele și os...Parcă n-ar fi fost de-ajuns...Criza! Ca să vezi, dom’le, ce răni colaterale poate produce democrația...mioritică (să mă ierte „cel moldovean” și cu „cel muntean”! Că „cel ungurean”...are el nevoie de iertare!). Să ne-ntâlnim sănătoși și fără cucuie în...noiembrie! C-atunci va fi loc și de...sânge, Doamne ferește!, de vreme ce n-au confirmat acum bobii d-nei Macovei. Referință Bibliografică: TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA
TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA LA REFERENDUM) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Tableta_de_alegator_addenda_la_refere_gheorghe_parlea_1346157771.html [Corola-blog/BlogPost/355289_a_356618]
-
nega dreptul istoric al românilor asupra pământurilor unde ei locuiau. - De asemenea, este lipsită de temei științific opinia expusă de unii istorici sovietici cum că pe baza populației romanizate, în urma contactelor ei cu slavii, s-au format două popoare separate: muntenii, datorită contactelor cu slavii de sud, și moldovenii - cu slavii de răsărit. Această pretinsă divizare etnică ar fi servit drept bază pentru constituirea a două limbi separate: română și moldovenească. Susținute în scopuri politice, aceste viziuni nu-și găsesc o
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
divizare etnică ar fi servit drept bază pentru constituirea a două limbi separate: română și moldovenească. Susținute în scopuri politice, aceste viziuni nu-și găsesc o argumentare științifică în izvoarele istorice, care îi divizează pe români după provincii istorice (moldoveni, munteni, bucovineni, olteni etc.), și nu după apartenența lor la diferite etnii. Dimpotrivă, izvoarele demonstrează că, indiferent de denumirea locală, ei toți formează un neam - neamul românesc. Izvoarele istorice nu confirmă o diferențiere strictă a influenței slave în Moldova și Țara
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
să-i stoarcă de apa râului. În loc de sutien foloseau maieul sau câte o bluză. Cum acestea de obicei erau chinăzării subțiri, dacă le priveai cu mai mult interes, descopereai lucruri noi și necunoscute țâncilor din gașcă. Numai că puii de munteni nu prea erau interesați pe la vârsta lor ce ascund fetițele sub chiloți și maieuri. La scăldat nu se prea foloseau costume de baie de către săteni. Doar pe la turiști mai vedeai câte unul - două, când se aventurau să se răcorească în
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelenta Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986. Printre ipotezele formulate până acum se numără și cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și istorie, B., 1975). Părerea noastră a fost menționată de universitarii ieșeni A. Vraciu în „Cronica“ (5-09-1975) și Limba daco-geților, Timișoara, 1980, p. 45 și 162-164 și Ion
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
istorice, I, B., 1971, p. 64). Cu prea multă ușurință s-a trecut și peste afirmația lui N. Densușianu că în vechime dacii mai erau numiți Dai sau Davi (Strabo, Plaut Terențiu, Horațiu) și erau considerați ca un popor de munteni: astfel că Davi nu însemna altceva decât „munteni“. (Dacia preistorică, passim). Suntem în măsură să venim cu câteva precizări. Astfel, în domeniul indo-european întâlnim cuvântul sanscrit da „munte“ (Emile Burnouf, Dictionnaire classique sanscrit-français, Paris, 1866, p. 308), iar corespondentul vedic
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
get și de het, la fel cum în greaca veche getikos are semnificația „care conduce, conducător“ (Kynigetikos „care conduce câinii“, MDE, 218 ne face să ne gândim la celebra lucrare a lui Alex. Odobescu). Așadar noi insistăm asupra etimologiilor: dac „muntean“ și get „câmpinean, râurean, locuitor de la șes“ fiind denumiri diferite pentru același popor, vorbind o singură limbă, cum au afirmat contemporanii lor greci ori romani. Aceasta a fost situația la un moment dat în perioada istorică, anume atunci când faptele strămoșilor
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
clar. (...) 4. Problema «guvernelor centrale», asupra căreia am promis să revenim, este foarte importantă! Cei care cunosc istoria românească interbelică știu foarte bine că Transilvania nu a avut atunci de suferit decât de pe urma guvernelor și grupărilor politice transilvănene. În vreme ce moldovenii, muntenii și oltenii priveau cu venerație către Pământul Sfânt al Transilvaniei și către suferințele de veacuri ale Românilor ardeleni, grupările politice transilvane erau în mare parte dominate de oameni cu alte idei și interese. Cele mai mari suferințe ale Transilvaniei interbelice
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1390285854.html [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
nu doar atunci! Căci, dacă aspectele interbelice sunt secundare astăzi și țin de un trecut prea îndepărtat, să vedem situația recentă! Putem observa că, între decembrie 1989 și 9 februarie 2012, avem 7 prim-miniștri din care trei transilvăneni, unul muntean, unul basarabean și doi proveniți din structurile sovietice de ocupație din România comunistă (unul autopretins transilvănean). După religie, trei dintre prim-miniștri sunt catolici, unul de religie incertă (autodeclarat ortodox, dar dovedit de mai mulți martori ca penticostal și favorizator
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1390285854.html [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
pustii, că în acest fapt de seară cine tremura pe-afară ? Răniți, așa cum erau la telefoane sunau ... Apeluri fără răspuns de la cei aleși, puși sus. Ba, mai mult se încurcau, ordinele le-ncălcau, până când de-mprejurare au aflat moții, localnici, munteni de ispravă, vajnici, care nativi și isteți au mai salvat doar cinci vieți. Le puteau salva pe toate, dacă ... resposabilii mai mari nu își dădeau peste coate pentru avansări și bani. Oricum, pentru români, pentru noi ei rămân. Rămân eroi
PENTRU EROI ŞI PENTRU MOŢI, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Pentru_eroi_si_pentru_moti_al_florin_tene_1392312484.html [Corola-blog/BlogPost/364103_a_365432]