226 matches
-
de la înălțime îl va zări pe Pătru undeva pe coline, la liziera pădurii. Din depărtări un punct se apropia vijelios de sat. Bucuroasă bătu din palme ca o fetiță: - El este, iubitul meu soț! Dar nu termină vorba că o musculiță îi pătrunse în ochi. O scoase cu colțul de la șorț și privi din nou în zare. Spre dezamăgirea sa realizează că din atâta concentrare, acel punct ce se apropiase vijelios, nu fusese decât sărmana musculiță. Amărâtă și ca vai de
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
nu termină vorba că o musculiță îi pătrunse în ochi. O scoase cu colțul de la șorț și privi din nou în zare. Spre dezamăgirea sa realizează că din atâta concentrare, acel punct ce se apropiase vijelios, nu fusese decât sărmana musculiță. Amărâtă și ca vai de ea o apucă amețeala și în stomac simți un leșin. Se afundă pe spate în fân, ca să nu cadă din fânar, și cu privirea spre bolta cerului ațipi... Pătru descalecă la poartă și pătrunse în
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
este scris din perspectivă istorică pentru că vedem derulându-se prin fața ochilor noștri mai multe generații de oameni, cu slăbiciunile și cu frumusețea lor omenească. Și din această perspectivă oamenii și viețile lor, atât de repede trecătoare, ni se par niște musculițe efemere... Iată un adevăr ar spune Alterică... sau o iluzie, și-ar răspunde singur... Între iluzie și adevăr pendulează viețile noastre, fericirea noastră, ne spune autorul în cărțile lui. La finalul cronici noastre literare spunem că ne găsim în fața celui
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457439007.html [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
în Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015. O ZI DE VARĂ Stropi de roua-n zori de zi Se preling ușor,pe frunze, Strecurandu-se în vii, Vin perechi de buburuze. Soarele în jos trimite Raze calde de lumină. Musculițe mii,dar uite! Vine-n zbor și o albină. Zumzet,zgomote și triluri Umplu aerul în jur, Păsările trec în șiruri Și un nour,ca un fur. La amiaz' se lasă focul Raspindit la toti și toate, La tot pasul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
fanteziste. Amintesc câteva titluri: Codul bunelor maniere pentru șoricei, Vizita unei cârtițe la oftalmolog, Povestea unui melc ce dorea să se mute de acasă, Mesaj într-o sticlă, O zi a mea la bătrânețe, Sfaturi pentru copilul meu, Gândurile unei musculițe din clasa X (o numeam pe a lor) etc. Apoi, voluntar sau involuntar, aproape fiecare profesor are ”refrenul” lui. Este o anumită vorbă pe care o spune des, o anumită acțiune repetitivă. Dacă ar fi să facă un scheci (la
Tipul profesorului ideal, din perspectiva unui profesor by https://republica.ro/tipul-profesorului-ideal-din-perspectiva-unui-profesor [Corola-blog/BlogPost/338331_a_339660]
-
1767 din 02 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului O ZI DE VARĂ Stropi de roua-n zori de zi Se preling ușor,pe frunze, Strecurandu-se în vii, Vin perechi de buburuze. Soarele în jos trimite Raze calde de lumină. Musculițe mii,dar uite! Vine-n zbor și o albină. Zumzet,zgomote și triluri Umplu aerul în jur, Păsările trec în șiruri Și un nour,ca un fur. La amiaz' se lasă focul Raspindit la toti și toate, La tot pasul
O ZI DE VARA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1446454484.html [Corola-blog/BlogPost/342817_a_344146]
-
își scoase fluierul de aur, se apropie de babă, iar când aceasta deschise gura pentru a-și spune blestemul, i-l aruncă în gât. Vrăjitoarea începu să se zvârcolească pe jos, făcându-se din ce în ce mai mică, până se transformă într-o musculiță care își luă zborul de-a lungul coridorului. Un răcnet cumplit sparse apoi liniștea care se lăsase de-a lungul coridoarelor și scărilor. - Cine a cutezat să intre în castelul meu? - Udor, îi șopti Sânziana lui Ionuț, ce ne facem
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1435288265.html [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
târât. Un lucru atrage după sine un altul și-apoi nu mai știi unde ajungi. Andre Gide - Toți ne pricepem să dojenim, dar nu ne dăm seama când greșim noi înșine. Menandru - Legile sunt ca pânzele de păianjen care prind musculițele și lasă să treacă viespile. Joathan Swift Referință Bibliografică: Citate memorabile (109) / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1160, Anul IV, 05 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CITATE MEMORABILE (109) de ION UNTARU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_109_ion_untaru_1393997777.html [Corola-blog/BlogPost/383461_a_384790]
-
în fața celei mai mari uzine hidroenergetice de pe râurile interioare alimentată de la lacul Vidra, străjuit de un baraj din anrocamente și materiale naturale. Pe aici curge Latorița, un râu furios și zgomotos din care uneori se zăresc cum sar păstrăvii după musculițe. Undeva sus, se află curmătura Oltețului și drumul coboară pe versantul sudic prin spectaculoasele sale chei în ținuturile gorjene. La ieșirea din Cheile Oltețului, în peretele stâng al versantului, se ascunde peștera Polovragi, apoi Mănăstirea Polovragi. De aici se poate
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Un_plai_de_vis_din_nordul_olte_ion_nalbitoru_1370942491.html [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
proteină ce joacă un rol important în controlarea metabolismului celulelor. Mai mulți oameni de știință consideră că sirtuina are un rol cheie în procesul de extindere a longevității observat în experimentele de restricție calorică. Experimente efectuate pe viermi și pe musculițe de oțet au arătat că exemplarele modificate genetic pentru a produce mai multă sirtuină au trăit mai mult. Aceste rezultate dau speranțe oamenilor de știință, care speră să obțină efecte similare și în cazul oamenilor. Recent, mai multe companii farmaceutice
Care este secretul longevității? Locurile unde oamenii trăiesc cel mai mult () [Corola-website/Journalistic/105174_a_106466]
-
iar o buburuză stătea tolănită la soare pe o frunză de lăptucă. Soarele se unduia pe bolta senină și-și trimitea pe pământ razele strălucitoare. Sub cireș ghemotoace de beteală aurie cu cioculețe micuțe și ochișorii ca două mărgele ciuguleau musculițe în glia înierbată alături de mama lor moțata cloșcă roșcată. Printre crăpăturile gardului se aude un scrâșnet. Un bot de blană încerca să intre printre ulucile scorojite. Un cățeluș micuț, ca de pluș alb, cu o ureche maronie și alta albă
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401306917.html [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
cerul era superb, se auzea zumzetul albinelor zburând în văzduh, plecând și sosind din preajma stupilor îngrijiți de bunicul - vesele, pline de vioiciune. Soarele se înălța și mai mult pe cerul albastru, făcând ca în livadă și în grădină, mii de musculițe, albine și fluturi, să guste marea bucurie a miezului de vară. Livada avea multe soiuri de pomi, mere, pere, prune și vreo doi cireși. Nu erau cine știe ce mere de soi acolo. Merele se coceau aici, la munte, cam prin august
CUIBUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1488736501.html [Corola-blog/BlogPost/379960_a_381289]
-
nu cumva suntem prizonieri pe un pământ disfuncțional și dezumanizat. Până și animalele sălbatice lasă ceea ce le prisosește pentru alte animale mai puțin agere decât ele, mai vin coioții după lei și vulturii după coioți, mai vin păsări, viermișori și musculițe, noi în schimb, aruncăm la gunoi ce este excedentar, și când spun noi, suntem câteva miliarde, suficiente că toți să fie plini de celulită în toate colțurile lumii. Profundă societate umană ucide din plăcere, de frică, pentru supremație și din
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE VIII de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1461146449.html [Corola-blog/BlogPost/381735_a_383064]
-
din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului LUNA Luna pe un horn clocește Două ouă vechi de cioară; Mică-i cât un solz de pește, Albă e ca o fecioară. Într-un beci plesnește-o doagă Speriind stropii de rouă, Musculițe-n cor se roagă Să nu plouă, să nu plouă. Brotăcei băgați sub brusturi Își improvizează corul, Pe la becuri, firavi fluturi Trec așa cum trece dorul. Luna peste dealuri zboară, Cuibul l-a lăsat în zare, Iar din el doi pui
LUNA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1422594620.html [Corola-blog/BlogPost/374283_a_375612]
-
clasa profesorilor: Florica Steriade, Ion Braneamțu, Szitar Iosif, creează o diversitate de mărțișoare lucrate pe etamină, ceramică sau din flori naturale. Pe mărțișoarele cusute de dumneaei pot fi admirate: flori, buburuze, cocoșei de Horezu, puișori, motive naționale lucrate în cruciulițe, musculițe și flori din zona Alimpești, județul Gorj, motive naționale preluate de pe costume populare din zona Horezu și Recea de Costești, județul Argeș, motive geometrice existente pe prosoape, ștergare, fețe de pernă. Mărțișoarele din argilă polimerică sunt lucrate manual, coapte la
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
o mie de minciuni la fel zac în mine ca-ntr-o pușcărie plină de tîlhari cu-n singur țel și de milă n-am nevoie și de silă sufletul în gît îmi stă ca-n colivie pasărea colibri ciugulind musculițe 'n viață încă-o zi să fie stau și totuși gîndurile-mi țes chipul ei frumos ca o icoană zugrăvind credința în biserici eminesciană zicere ce-mi toarnă chipu'n ceară ce se arde-ncet într-o crîșmă la o margine
Norduri by Gellu Dorian [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
și vă uitați unul la altul, în fiecare fiind cel care va trăda de cum se va ridica de la masă fără a-și privi după aceea trupul atîrnat de o creangă la marginea orașului, în timp ce în iulie și august roiuri de musculițe îi vor reface nimbul uitat într-o garderobă din cer, se va simți în sîngele fierbinte septembrie, ca umbra unui chinez pregătit să plece în alte milioane de umbre împrăștiate prin lume, și abia în octombrie te naști, moartea îi
Pustia by Gellu Dorian [Corola-website/Imaginative/4366_a_5691]
-
de doi-trei oameni și care nu au nici răcoare nici întuneric mai degrabă un soi de sfîrșeală în astfel de nopți somnul e o mare, o foarte mare măgărie căci într-un astfel de somn apare oboseala și dintr-o musculiță albastră se transformă într-un cîine mort pe care oricît l-ai împinge nu se mai clintește din mijlocul frunții și noi de mai bine de un an n-am mai prins decît astfel de nopți nopți mici care abia-abia
Poezie by Dan Coman [Corola-website/Imaginative/7929_a_9254]
-
amintește de un lucru: ieșisem cu un băiat la plimbare altadata și o luasem prin parc. Era o seară minunată (ca asta) și o mulțime de gâze umpleau aerul. El purta o bluză galbenă, ceva tricotat foarte fin și câteva musculițe îl urmăreau pas cu pas enervându-l... “PE ALEXANDRU ÎL VĂD ȘI ACUM în bluza galbena ca de de polen, cu lănțișorul de aur sclipind în jurul gâtului, mă văd și pe mine, foind bucuroasă în jurul lui. Îmi strângea prea tare
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Culoarea_cea_mai_frumoas.html [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
decenii bune! Par prozaic, dar nu pot trece peste uimirea educatului narator! Oricum, veșnic călătorul este avid de noutăți, de lucruri și obiceiuri noi, care îi creează stări catharsiene ! „Nu sunt singura ființă care trăiește în căsuța asta, pe lângă țânțari, musculițe și fluturi de toate felurile... mai sunt și niște șopârlițe care aleargă pe pereți și pe tavan, pentru a mă apăra pe mine de insecte - evident! „Nu-i așa că e fantastic? Urmează drumul spre Lumbini, locul nașterii lui Buddha (Gautama
TABLETA DE WEEKEND (100+10): PIERDUT ÎN NEPAL... de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1429007592.html [Corola-blog/BlogPost/367527_a_368856]
-
-i Încă, ghioceilor. Soldățeilor de iarbă Abia de le dau tulei Pe la subsuori și barbă, Prea sunt cruzi, prea tinerei... Ici și colo, săltând clisa Prinsă între chingi adânci, Ies lăstari cărora li s-a Rupt buricul ca la țânci. Musculițe parcă bete Zbor spre soarele firav, Din pământ iese-un orbete Ce, la ochi, pare bolnav. Vrăbiuțele fac larmă Și-și iau zborul ciorile: Ies ostași dintr-o cazarmă Și stârnesc furorile: Trece-o fată mai sprințară Îmbrăcată cam sumar
PARCĂ-L VĂD PE TOPÂRCEANU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1487836471.html [Corola-blog/BlogPost/373211_a_374540]
-
de fire multiple și otravă. Sunt tot felul de păianjeni; unii-s mai deschiși, alții de o culoare mai brună, unii-s mai otrăvitori, dar toți parcă-s azvârliți pe pământ să aducă groază în lume. Și mai ales pentru musculițele mici și neînsemnate, pe care, pândindu-le, le ucid fără milă. Oamenii se duc, dar păianjenii rămân să sperie și să continue să prindă în plasele lor prada... Păianjenii formează cercuri închise și vânează ocazia oarbă... Mi-e groază de
DOAMNE, CE MINUNE SA FII OM! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Doamne_ce_minune_sa_fii_om_.html [Corola-blog/BlogPost/342500_a_343829]
-
libelulă clatină firul ierbii - nicio umbră ploaie de vară - vârful bărcii despică curcubeul nori negri-n apus - vechiul povârniș cu fragi parcă mai abrupt din primul cules pomană-n ulcea nouă - candelă luna culesul în toi - coșurile vechi pline cu musculițe miros de reavăn - boii înjugați la plug aburind brazda pâclă peste deal - ecoul tălăngilor ritmând liniștea răcoarea serii - în palma strânsă căldura castanei Cer plin de stele - sub tei șoaptele mătesc tainele nopții luna în beznă- pepenii luminează calea hoțului
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, DOINA BOGDAN WURM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Autori_romani_de_haiku_doina_bogdan_wurm.html [Corola-blog/BlogPost/348123_a_349452]
-
prea mai pot povesti ce se întâmplă efectiv, fără să stric surpriza. Și nici prin cap nu-mi trece să o fac. Mai zic doar că e o carte cu un twist și că mi-aș dori să fiu o musculiță pe un perete când veți descoperi twistul ca să văd ce reacție aveți. Pot doar să vă spun că o să vă placă și o să vă însenineze ziua (oh, wait, se vede și pe geam ceva cer senin azi). „SPOILER ALERT: dragostea
ABSOLUT TOT by http://www.zilesinopti.ro/articole/14036/absolut-tot [Corola-blog/BlogPost/96768_a_98060]
-
în paginile de care mă ocupam. Așa se explică dedicația de pe prima pagină a cărții, cu care Agop ne-a luat prin surprindere: În încheiere, vă las cu un fragment despre “perla coroanei”, Nichita: “Cu toate că roiau femeile în jurul lui precum musculițele bețive în jurul unui pahar de vin uitat peste noapte pe masă, Nichita nu era, de fapt, ceea ce se cheamă un afemeiat. Îi plăcea să cucerească orice femeie, indiferent de vârstă și numărul de kilograme pe care aceasta le căra prin
Amintirile savuroase ale unui scriitor prea sincer by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18442_a_19767]