864 matches
-
având cămașa udă de ziceai că a trecut pe sub o streașină pe timp de ploaie, se răcorea cu un pahar cu vin alb abia umplut, vânturându-și prin fața ochilor batista, cât un ștergar de popă. - Măi Ștefan, unde ai găsit muzicanții ăștia că erau să mă omoare. - Tu îți pui mintea cu ei? Sau ai vrut să-ți etalezi calitățile de dansator față de doamna Trifan? - Măi, să știi că mai aveam puțin și dădeam ortul popii pe ringul de dans. Noroc
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496420919.html [Corola-blog/BlogPost/376805_a_378134]
-
fiind un om deosebit de răbdător. Cezar Popescu a scanat, singur, 6840 de imagini care ne pun înaintea unor frânturi de viață a generației care ne-a precedat. Sunt imagini înduioșătoare. Un grup de tineri cu un mieluț. Un grup de muzicanți: ‘Muzica Jazz Slobozia 1943’. Doi soldați care par că se țin de braț. Doi bătrânei serioși, așa cum stăteau oamenii la poză înainte să fie moda zâmbetului. De 17.000.000 de ori au fost vizualizate aceste imagini pe flickr. 17
„Nu candidez la nimic. Eu fac politică în fiecare zi. Cresc copii care nu o să voteze niciodată idioţi” by https://republica.ro/znu-candidez-la-nimic-eu-fac-politica-in-fiecare-zi-cresc-copii-care-nu-o-sa-voteze-niciodata-idioti-discursul [Corola-blog/BlogPost/338193_a_339522]
-
să-i fugărească de pe mallul național, sunt, în fapt cetățeni ai Americii. O țară care i-a găzduit și le-a oferit posibilitatea de a se exprima, și artistic dar și politic (deși nu era cazul de militantism). În schimb, muzicanții unguri au îndrăznit să creadă că pot da cu piciorul unui drept constituțional al americanilor doar pentru că lor nu le place steagul un anumit steag al unei țări suverane. Câteva zile mai târziu am contactat-o pe Maria Băjeanu, s-
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
valoroase compoziții: „Liturghia Sântului Ioan Crisostom” culeasă, aleasă și întocmită pe basa melodiilor bisericești, ed. I pentru „corul școlarilor pe două voci” și ed. II pt., cor mixt; apoi Adaos (de) cântări naționale și poporale; alcătuit din bucăți alese, din muzicanți români, din Patria mamă; nu sunt uitate Hora Curcanilor (pentru cor mixt) pe versuri de V. Alecsandri și Hora Nouă (pentru cor bărbătesc) versuri și muzică de Nicolae Ștefu. Ca muzician, Nicolae Ștefu era cunoscut și apreciat de cele mai
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
scriitura simplă pe care melodica se construiește, conturează una dintre cele mai frumoase pagini din creația lăutărească", notează Elize Stan, dr. etnomuzicolog. ,, Pentru a fi un artist desăvârșit este obligatoriu să fi trecut prin etapele esențiale: să fii lăutar, apoi muzicant și în sfârșit muzician. Aceasta este marea calitate a artistului Dumitru Zamfira. Îl recomandă talentul, profesionalismul și seriozitatea.Felicitări!", semnează Mădălin Voicu, muzician. ,,Este pentru prima oară în cariera mea de compozitor, când găsesc un asemenea răspuns fin la complexitățile
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
nimeni n-o cinstește. După o pauză de suspans o copleșeau nuntașii cu bancnote mari și noi, iar cei doi în ovațiile celor din jur puteau să părăsească în sfârșit ringul de dans. -Ce facem cu banii ăștia? -Îi dăm muzicanților! -Musai? întreba Ana, i-ar fi plăcut să păstreze o parte, că doar au lucrat pentru ei pe cinste. -Nu, nu-i putem păstra, îi dăm pe toți la muzicanți, așa-i obiceiul. Restul serii l-au petrecut dansând și
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_crezi_ca_lumea_e_a_ta.html [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
ringul de dans. -Ce facem cu banii ăștia? -Îi dăm muzicanților! -Musai? întreba Ana, i-ar fi plăcut să păstreze o parte, că doar au lucrat pentru ei pe cinste. -Nu, nu-i putem păstra, îi dăm pe toți la muzicanți, așa-i obiceiul. Restul serii l-au petrecut dansând și povestind, dar de data asta dizolvați în mulțime. * -Hai să mergem la agenție să-ți cumpăr biletul de avion până acasă la tine. -Dar eu pot merge și cu trenul
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_crezi_ca_lumea_e_a_ta.html [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
la rolă, plăcinte „poale-n brâu”... Se făceau la vremea tinereții mele baluri de sărbători, iar ulițele satului forfoteau de tineret, de dimineață până târziu în noapte. La Paște și Crăciun umbla prin sat un taraf compus din cinci, șase muzicanți și numit „Vălăret”. Trecea pe la toate casele și invita pe toți gospodarii la hora ce ținea trei zile. Însurățeii, flăcăii și fetele satului însuflețeau aceste evenimente în vervă de sărbătoare. Unde sunt horele, balurile, sărbătorile de altădată?! Distracția se împletea
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
2011 Toate Articolele Autorului HORĂ-N SAT Înainte de culcare, spre zile de sărbătoare, toți flăcăii satului se adună-n vatră, matură și udă locul ring de dans să-l facă... Duminica după masă rând pe rând s-adună sa găsească muzicanți de horă sa pună. O armonică micuță, uneori o muzicuță sau chiar un acordeon se postează lâng-un fluier sau o tobă, ca într-un salon. Sosesc fete-n fuste albe, fote negre cu mărgele, ii cusute cu arnici și marame
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/A_fost_candva_.html [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
melodii și cea la care prezintă cele mai multe semne de înviorare este selectată și pe ritmul ei vor dansa călușarii. Bolnavul este întins pe pământ. Călușarii îl afumă cu tămâie, apoi dansează în cerc în jurul lui, “pe mutește” adică fără strigături.Muzicanții îi cănta o melodie pe ritm lent.Călușarii sar apoi peste bolnav atingându-l cu călcâiul. Unii, sprijinindu-se pe un picior, cu celălalt fac cercuri concentrice deasupra bolnavului apoi îl ating cu călcâiul. La sfârșit, bolnavul se ridică și
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
uscat pentru a putea fi folosite la diversele întrebuințări. Dumnealui pregătea și material pentru bărci. Primăria din Coronini avea un toboșar, care era un fel de guard comunal, ce îndeplinea diverse funcții mărunte solicitate de primărie, acesta fiind Gheorghe SÂRBU. Muzicanții satului erau Ilie BĂLOI, și Gheorghe ȚUNDREA, de la Culă, care cântau din vioară, cât și Pătru lui Olteanu. Din fluier cântau Gheorghe BĂLOI, zis Cec, și Ion ROIBAN. Am folosit pentru acest articol amintirile soției mele Ana LEONTE, născută în
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
după ce m-am sfătuit și cu părinții mei. Cununia religioasă, cu mare alai, a avut loc la biserica “Adormirea Maicii Domnului” din centrul orașului, iar masa festivă, la crama restaurantului Continental din Constanța, unde concerta renumitul taraf “Continental”, completat cu muzicanți de la orchestra teatrului de estradă “Fantasio”, pentru partea de muzică ușoară. A fost o nuntă la care renumitul vin ghiurghiuliu și tămâios al lui tata curgea din oale de lut smălțuite, ca la hanurile străvechi despre care citisem în copilărie
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422710732.html [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
de Sus, în seara de Ajun colindau feciorii, intrând la fiecare casă, dacă erau primiți. Gazdele îi așteptau cu câte-un colac împletit, cârnați și costiță de porc și uneori, le dădeau și bani. În casa în care erau fete, muzicanții ce-i însoțeau le cântau și de joc, și-aici se zăbovea mai mult. Colindele tradiționale erau Viflaimulși Irodul. Ceata de tineri se aduna în zilele Crăciunului la o casă mai mare și împreună cu fetele, mâncau și beau ce căpătaseră
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
și în cadrul Complexului), poate nici nu era nevoie să-l invite, ci pur și simplu se ducea printre dansatori și dansa singură, refulându-și astfel toți hormonii acumulați în corpul său tânăr.Dalia se mlădia în ritmul melodiei cântată de către muzicanți, ca o salcie tânără legănată de adierea unui vânt de primăvară pe malul unei eleșteu, unde cântul cucului singuratec care își tot caută partenera și nu reușește, repetă ca un ecou: cucu, cucu, cucu... (Ștefan, Ștefan, Ștefan...) Corpul subțire al
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495169422.html [Corola-blog/BlogPost/376629_a_377958]
-
care nu oricine îl poate dansa. Atenție: nu trebuie condamnate manelele atâta timp cât nu știm ce-i cu ele. Dacă-i țigan cântă manea? Nu neaparat. Un țigan poate să facă muzică de calitate. Românii nu s-au născut să fie muzicanți. Țiganii s-au născut să fie muzicanți. Între țăran și lăutar există o mare deosebire. În muzica țăranilor găsim un sentiment de dor, de jele. La lăutar nu, pentru el muzica este meserie, din asta trăiește. Lăutarul știe să improvizeze
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
nu trebuie condamnate manelele atâta timp cât nu știm ce-i cu ele. Dacă-i țigan cântă manea? Nu neaparat. Un țigan poate să facă muzică de calitate. Românii nu s-au născut să fie muzicanți. Țiganii s-au născut să fie muzicanți. Între țăran și lăutar există o mare deosebire. În muzica țăranilor găsim un sentiment de dor, de jele. La lăutar nu, pentru el muzica este meserie, din asta trăiește. Lăutarul știe să improvizeze, știe să se facă plăcut, el când
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
care va deveni tribun în mișcarea lui Avram Iancu. În urma unei vizite făcute familiei Sofiei, iubita lui Ioan, în urma decesului acesteia, Nour se îndrăgostește de Poesis, sora dispărutei, care juca la un teatru periferic, ca să-l întrețină pe bătrânul tată muzicant. Partea a II-a a romanului se referă la Revoluția din 1848 din Transilvania, când nuvela „e mai crudă și mai realistă”. Ioan își consacră viața Revoluției, considerând însingurarea ca o lașitate. Toma Nour primește o grea lovitură în dragostea
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/proza-eminesciana-i-referat-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
local și acesta începuse cu o melodie de muzică populară: Aoleu ce vânt, ce jale/ Pe la poarta dumitale! Dar indiferent cum începeau acordurile sale muzicale, acestea se terminau invariabil pe melodia: Un țigan avea o iapă, ceea ce îl făcea pe muzicant să turbeze. - Asta e altă melodie măi băiete, nu e bine așa. - Da, dar mie asta îmi place. Ce, faci ură de rasă? Și decât să-i dea cu vioara în cap, muzicantul s-a lăsat păgubaș. Într-un cuvânt
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrumiera_tigarea_si_fumul_.html [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
avea o iapă, ceea ce îl făcea pe muzicant să turbeze. - Asta e altă melodie măi băiete, nu e bine așa. - Da, dar mie asta îmi place. Ce, faci ură de rasă? Și decât să-i dea cu vioara în cap, muzicantul s-a lăsat păgubaș. Într-un cuvânt, căzuse din ascultarea părinților, carte nu mai învățase, i se pierduse urma la oraș și toată lumea spunea că o să ajungă rău. Iar acum era greu să-ți dai seama cine a dat prima
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrumiera_tigarea_si_fumul_.html [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
poate să înflorească“ - vol II, p.30. Altă rană: „La noi fiecare om cu gura mare e conducător“ - vol. II, p.185. Tinerimea maghiară: „O parte în veci nu cetește și nu învață nimic, nu numără bancnotele când le azvârle muzicanților țigani și excelează numai prin înjurături bicherești“ - vol. I, p.127. Persecuții: „Românul care cetește ziare românești, nu se poate bucura de încrederea unui Ungur“ - vol. II, p.180. Renegații la slujbe: „Mai toți dregătorii români de la comitat, dimpreună cu
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
Mill din Lawrenceville, Georgia. “Cuvinte care au caracterizat convenția”- ne împărtășește Pastorul Coordonator Teodor Luca, catalizatorul acestui frumos eveniment - “au fost: 1) CALITATE. Muzică a mers “că pe struna”. După multe ceasuri de pregătire, Duhul ne-a cercetat inimile în timp ce muzicanții proslăveau pe Domnul. Până și îmbrăcămintea lor, dominată de alb și albastru, a dat o nuanță de sărbătoare (alb pentru puritate, sfințenie necesară și albastru pentru cerul dorit). Ne-am rugat pentru predicatori și Domnul ne-a vorbit prin ei
CONVENTIA BISERICILOR PENTICOSTALE ROMANE DIN SUA SI CANADA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Conventia_bisericilor_penticostale_romane_din_sua_si_canada.html [Corola-blog/BlogPost/349588_a_350917]
-
Ne-am pornit cătă casă tόmna' cân' clopotele bisericii băteu de sfârșitu' cununiei. Ne-am întâlnit cu nuntașii la marginea satului, unde-i așteptau căruțăle, care măi de care acoperite cu covόră țăsute, și ele și caii. Mireasa pleca noră. Muzicanții cântau cu foc și s-o-ncins jocu' tόmna' acolo, în drum. Otfelii jucau ‘năintea mirilor și ne-or întins și nouă sticlele cu vinars întors, așe cum să dă la tăt drumețu' și la ăi ieșiți la porți. Ion
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
învățase după ureche. Învățase melodia din filmul cu același nume al lui Liviu Ciulei apărut pe ecrane cu aproape zece ani în urmă și proiectat de Gligoraș pe ecranul din căminul cultural. După o geampara, ca să se mai odihnească perechile, muzicanții cântau valsul lui Ivanovici. Alteori treceau la unele dintre tangourile din repertoriul maestrului Gică Petrescu sau al lui Alexandru Jula și Ionel Miron de la teatrul de estradă „Leonard” din Galați, care vizitau prin turnee și căminul cultural din comună, ocazie
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
radio și a vrut să-și impresioneze concetățenii la bal sau la horă cu acest stil de dans nou pentru săteni În lume, foxtrotul apăruse de vreo douăzeci de ani în Anglia. La terminarea dansului, tinerii i-au aplaudat pe muzicanți și i-au felicitat pentru prestația lor, chiar dacă era modestă ținând cont din ce instrumente era format taraful. În timpul tangoului următor, Mircea a atras spre el trupul tânăr și plin de nerv al Săndicăi, aceasta lăsându-se cu plăcere cuprinsă
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
Sus începeau după-amiaza, cam după ce vitele cele mari, îndată ce-și primeau tainul din miezul zilei, s-apucau de rumegat. Încet-încet, tinerimea gătită în haine de sărbătoare se aduna la semnalul cântecelor împrăștiate de vânt din scripcile ori din frigoanele muzicanților. Aceștia și flăcăii care-i tocmeau erau primii care se înfățișau la locul dinainte hotărât. Ghiță Pâslă era nezdruncinat în credința că Ion a' lu' Nică Ionașcu, fiindu-i nepot de văr, era cel mai nimerit ca să-i încredințeze grija
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]