38 matches
-
Radetzkystr. 3. 276. Wester Hildegard Elsa, născută la 1 octombrie 1950 în localitatea Dacia, județul Brașov, România, fiica lui Petru și Elsa-Katharina, cu domiciliul actual în Germania, Augsburg, Radetzkystr. 3. 277. Papanaga Rodica, născută la 27 septembrie 1942 în localitatea Mănăstioara, județul Suceava, România, fiica lui Gheorghe și Veronica, cu domiciliul actual în Germania, Freiburg, Langemarckstr. 106. 278. Stolz Anna, născută la 27 octombrie 1954 în localitatea Vladimirescu, județul Arad, România, fiica lui Mathias și Barbara, cu domiciliul actual în Germania
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
Sate: Baia, Bogata Comuna Bunești Sate: Bunești, Petia, Podeni, Șes, Uncești Comuna Fântânele Sate: Fântânele, Bănești, Cotu Dobei, Slobozia, Stamate Comuna Hârtop Sat: Hârtop Comuna Preutești Sate: Preutești, Arghira, Bahna Arin, Basarabi, Huși, Leucușești Comuna Udești Sate: Udești, Chilișeni, Luncușoara, Mănăstioara, Plăvălari, Poieni-Suceava, Racova, Reuseni, Rușii-Mănăstioara, Securiceni, Știrbăț Comuna Verești Sate: Verești, Bursuceni, Corocăiești, Hancea Comuna Vulturești Sate: Pleșești, Giurgești, Hreațca, Jacota, Merești, Osoi, Valea Glodului, Vulturești Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Orașul DOLHASCA Localitate componentă: Dolhasca Sate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Sat: Straja Comuna Sucevița Sate: Sucevița, Voievodeasa Comuna Ulma Sate: Ulma, Costileva, Lupcina, Măgura, Nisipitu Comuna Vicovu de Jos Sat: Vicovu de Jos Comuna Voitinel Sat: Voitinel Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 8 Orașul SIRET Localități componente: Siret, Mănăstioara, Pădureni Comuna Bălcăuți Sate: Bălcăuți, Gropeni, Negostina Comuna Calafindești Sate: Calafindești, Botoșanița Mare Comuna Dornești Sate: Dornești, Iaz Comuna Dumbrăveni Sate: Dumbrăveni, Sălăgeni Comuna Frătăuții Noi Sate: Frătăuții Noi, Costișa Comuna Grămești Sate: Grămești, Botoșanița Mică, Bălinești, Rudești, Verbia Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Bogheștii de Sus, Chițcani, Iugani, Pleșești, Plăcințeni, Prisecani, Tăbucești Comuna Câmpuri Sate: Câmpuri, Fetești, Gura Văii, Rotileștii Mari, Rotileștii Mici Comuna Corbița Sate: Șerbănești, Buda, Corbița, Izvoarele, Lărgășeni, Ocheșești, Rădăcinești, Tutu, Vâlcelele Comuna Fitionești Sate: Fitionești, Ciolan ești, Ghimicești, Holbănești, Mănăstioara Comuna Homocea Sate: Homocea, Costișa, Lespezi Comuna Păunești Sate: Păunești, Viișoara Comuna Ploscuțeni Sate: Ploscuțeni, Argea Comuna Răcoasa Sate: Răcoasa, Gogoiu, Mărăști, Varnița, Verdea Comuna Ruginești Sate: Ruginești, Anghelești, Copăcești, Văleni Comuna Soveja Sate: Dragosloveni, Rucăreni Comuna Străoane Sate: Străoane
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Orbeasca și feciorii lui vor să zidească o "mănăstire". Într-o carte de întărire a lui Șerban Cantacuzino Voievod, din 1687, se spune însă, "schitul" de la Vîlcana, iar în hrisoavele domnești de acordare de milă, începând cu cel din 1693, "mănăstioara" dar, mai departe predomină numele de schit. Ctitorul acestui schit este Bunea Gradișteanu, care fugind de frica turcilor veniți să-l ajute pe Constantin Basarab, varul lui Matei Basarab, sa ia domnia, s-a retras în aceste locuri. Făgăduind că
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
pentru anul 1883. Biserica era construită din lemn de stejar, în formă de navă, cu altar și naos și acoperită cu șindrilă. Existența schitului este confirmată de prezența unor resturi de temelie, dar și denumirii toponimice dată acelui loc de ”Mănăstioara”, situată în sud-vestul pădurii Mihoveni, la o distanță de 3 km de actuala vatră a satului. Pe locul unde s-a aflat altarul s-a găsit un morman de pietre și cărămizi. Schitul era înconjurat de vișini, nuci și frasini
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
prin metoda dendrocronologică din primii ani ai secolului al XV-lea, se păstrează la Putna, în județul Suceava. E posibil să existe și alte biserici de lemn medievale încă păstrate dar trebuie să așteptăm progresul cercetărilor. În județul Suceava, la Mănăstioara, se află o biserică de lemn pe care tradiția o împinge mai mult de jumătate de mileniu în urmă, cândva după anul 1451. În județul Alba există o biserică de lemn, a fostei mănăstiri Lupșa, ce se crede a fi
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
poarte steaua galbenă și a reușit să-și interneze soacra, pe Lina Farkas, în spitalul unui prieten de-al lui din Cluj, pentru a o salva de deportare. Dosar 2580. Avocatul dr. Traian Popovici (n. 17 octombrie 1892, satul Rușii Mănăstioarei, pe atunci în Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria; d. 4 iunie 1946, satul Colacu, com. Fundu Moldovei, județul Suceava) a fost primar al orașului Cernăuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A salvat de la deportare 20.000 de evrei din Bucovina
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
96,55%). Pentru 2,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Uliești făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și era formată din 10 sate (Coada Izvorului, Stavropoleos, Jugureni, Olteni, Fundurile, Mănăstioara, Zinca, Dogari, Uliești și Bărăceni) cu 1979 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală. În 1925, comuna făcea parte din plasa Găești a aceluiași județ, dar din ea se desprinsese comuna Jugureni. Comuna Uliești a rămas cu
Comuna Uliești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301192_a_302521]
-
(n. 17 octombrie 1892, satul Rușii Mănăstioarei, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria - d. 4 iunie 1946, satul Colacu, comuna Fundu Moldovei, județul Suceava) a fost un avocat român și primar al orașului Cernăuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cunoscut pentru că a oprit deportarea a 20.000 de
Traian Popovici () [Corola-website/Science/302989_a_304318]
-
s-a refugiat în pădurea vecină, ascunzându-se într-un stejar, de frica lui Petru Aron, care voia să-l omoare. Tradiția spune că din acest stejar s-a făcut o bisericuță de lemn care există astăzi în micul sat Mănăstioara, sat care are 20 de case, făcându-se slujbe de două ori pe an: la Schimbarea la Față (când se adună multă lume) și la Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Dar nici Petru Aron nu s-a bucurat prea mult timp
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
rugăciune, ajungând un duhovnic vestit în Ținutul Botoșanilor. În anul 1729, văzând că se adună frații în jurul lui, pustnicul Agafton "„au mers în codrul ce este pe locul domnăsc la ocolul Botășenilor și au curățat pădure și și-au făcut mănăstioară cu chilii și și-au pus pomeți pe lîngă chilii"" (după cum scrie domnitorul Grigore al II-lea Ghica într-un hrisov din 1 octombrie 1729). Într-o poieniță din mijlocul pădurii, pustnicul Agafton (de la numele căruia provine și denumirea mănăstirii
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
Udești (în trecut și Uidești) este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Chilișeni, Luncușoara, Mănăstioara, Plăvălari, Poieni-Suceava, Racova, Reuseni, Rușii-Mănăstioara, Securiceni, Știrbăț și Udești (reședința). Cea mai mare parte a comunei este localizată în Bucovina, excepție făcând doar satele Mănăstioara, Racova și Știrbăț. Localitatea Udești, centrul comunei, este una dintre cele mai vechi așezări românești
Comuna Udești, Suceava () [Corola-website/Science/302006_a_303335]
-
și Uidești) este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Chilișeni, Luncușoara, Mănăstioara, Plăvălari, Poieni-Suceava, Racova, Reuseni, Rușii-Mănăstioara, Securiceni, Știrbăț și Udești (reședința). Cea mai mare parte a comunei este localizată în Bucovina, excepție făcând doar satele Mănăstioara, Racova și Știrbăț. Localitatea Udești, centrul comunei, este una dintre cele mai vechi așezări românești (protoromâne) de la răsărit de Carpații Orientali, aici fiind descoperită o așezare romanică din secolul al V-lea. În localitate se află "Casa memorială Eusebiu Camilar
Comuna Udești, Suceava () [Corola-website/Science/302006_a_303335]
-
rugăciune, ajungând un duhovnic vestit în Ținutul Botoșanilor. În anul 1729, văzând că se adună frații în jurul lui, pustnicul Agafton "„au mers în codrul ce este pe locul domnăsc la ocolul Botășenilor și au curățat pădure și și-au făcut mănăstioară cu chilii și și-au pus pomeți pe lîngă chilii"" (după cum scrie domnitorul Grigore al II-lea Ghica într-un hrisov din 1 octombrie 1729). Acest lucru este menționat și din "Cartea Domnească" din 13 octombrie 7262 (1753) din vremea
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
din 13 octombrie 7262 (1753) din vremea lui voievodului Matei Ghica, citată în lucrarea lui Al. H. Simionescu, spunându-se acolo că Agafton "„cu a sa silință și muncă a făcut curățitură în pădure(a) Merei de ș-au făcut mănăstioară cu chilii și ș-au pus și pomeți”". După o altă legendă relatată de stareța Ambrozia Hrițuc, sihastrul Agafton s-a rezemat într-o zi de un stejar falnic din pădurea Baisa și din interiorul său a auzit glasuri îngerești
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Mănăstirii Agapia. Unele case sunt monumente de arhitectură valoroase, realizate cu mijloace tradiționale, de către meșteri din zonele de proveniență ale maicilor. Primele case au fost construite în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, când sihastrul Agafton si-a „făcut mănăstioară cu chilii”. Cele mai vechi case sunt cele grupate în jurul bisericii de lemn sau amplasate pe culmea dealului. În jurul bisericii de lemn sunt șase case călugărești amplasate la numai 10 m mai spre deal, formând un careu cu deschiderea către
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Mănăstioara, cunoscută și ca Schitul Mănăstioara, este un lăcaș de cult ortodox construit în secolul al XVIII-lea în satul Mănăstioara din comuna Udești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Intrarea Maicii
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Mănăstioara, cunoscută și ca Schitul Mănăstioara, este un lăcaș de cult ortodox construit în secolul al XVIII-lea în satul Mănăstioara din comuna Udești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Intrarea Maicii Domnului în Biserică", sărbătorit la
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Mănăstioara, cunoscută și ca Schitul Mănăstioara, este un lăcaș de cult ortodox construit în secolul al XVIII-lea în satul Mănăstioara din comuna Udești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Intrarea Maicii Domnului în Biserică", sărbătorit la data de 21 noiembrie. Accesul către biserică este anevoios, realizându-se pe o potecă prin
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
și are hramul "Intrarea Maicii Domnului în Biserică", sărbătorit la data de 21 noiembrie. Accesul către biserică este anevoios, realizându-se pe o potecă prin pădurea Plăvălari, până pe dealul din vecinătatea satului, unde se găsește lăcașul. Biserica de lemn din Mănăstioara a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 287, având codul de clasificare . La 15 octombrie 1451, voievodul Bogdan al II-lea (1449-1451), tatăl lui Ștefan cel Mare, se afla la o nuntă
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
ipoteza că actuala biserică de lemn a fost construită de Ștefan cel Mare. În afară de tradiție, nu există nici un izvor care să documenteze existența aici a unui lăcaș monahal decât unele toponime din zonă: „Poiana Călugărului”, „Moara Călugărilor” sau numele localității - „Mănăstioara”. Ioan Zugrav crede că monahii au părăsit schitul imediat după 1775, fugind în Moldova neocupată, el afirmând că în jurul bisericii se vedeau pe la 1926 urme de chilii. Specialiștii datează construcția bisericii la începutul secolului al XVIII-lea. Documente vechi atestă
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
un turn clopotniță atașat bisericii. Edificiul a fost supraînălțat și i s-a construit o turlă deasupra naosului. Această operațiune este pomenită într-o inscripție pictată cu litere chirilice în alb pe o scândură la absida laterală: "„Această biserică la Mănăstioara s-ar răpăluit (reparat) la anul 1848 august la 13 s-au început lucrul și s-au săvârșit noiembrie la 20 prin chiverniseala oamenilor Vasile Co(s)ma, Gavril Botnar, Nica Bolohan, Georgi Bolohan Carturarh (?)”". Conform tradiției orale, până la înălțarea
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
în 1974. Ca urmare a faptului că satul este foarte izolat și are în jur de numai 20 de case, biserica era deschisă numai de sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului (6 august). În prezent, în biserica de lemn din Mănăstioara se slujește de patru ori pe an (în sâmbăta a patra din Postul Mare, de Sânziene, de Schimbarea la Față și de hramul bisericii, Intrarea Maicii Domnului în Biserică) de către parohul din satul Plăvălari. În curtea bisericii se află o cruce veche
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
Domnului în Biserică) de către parohul din satul Plăvălari. În curtea bisericii se află o cruce veche de piatră cu o inscripție cu caractere chiriclice din care se distinge numai: "„Aciestă S. Cruce sau făcutu de Toader...”". Biserica de lemn din Mănăstioara este construită din bârne de stejar și acoperită cu tablă. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea cărămizie. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]