458 matches
-
Postmodernismul a avut o relevanță mai mică pentru poezie și o influență limitată asupra dramei (aplicată numai la teatrul absurd, Ionescu, Beckett), în schimb a avut un impact enorm asupra ficțiunii narative, în special asupra romanului. Proza postmodernistă propune o narativitate diferită, fragmentară, ambiguă, în care personajele devin simboluri, se recurge la metanarațiune, modalitate de relatare în care faptele se derulează într-o ordine aleatorie. Ihab Hasan, în lucrarea Dezmembrarea lui Orfeu, observă și alte trăsături ale prozei postmoderniste: decanonizarea, lipsa
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
G. Mosari, într-o cafenea la Praga. Reporterul este nu numai un excelent povestitor, ci și un stilist desăvârșit, care știe să transforme relatarea în veritabil poem, cum face în „Yaffo. O zi. Cu soare”, în care se îndepărtează de narativitate, în favoarea expresiilor nominale. El procedează aici urmând parcă îndemnul lui Gottfried Benn ce recomanda poeților să renunțe la verbe și să comaseze totul în jurul unui substantiv. Indiscutabil, așa cum remarca un fin comentator, Zoltan Terner, Roni Căciularu e un reporter din
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_1404382362.html [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
ci discontinuu, ea se încheagă retrospectiv, înțesată de flashbackuri, ce par aidoma pieselor unui imens puzzle, prin potrivirea cărora cititorul este chemat să refacă aproximativ întregul. Proza Mirelei-Ioana Borchin se aliniază în multe privințe tendințelor postmodernismului, care propune o nouă narativitate, discontinuă, fragmentară, imprecisă, ambiguă”. (Dan Florița Seracin) „Mirela-Ioana Borchin, în cuvinte puține și încărcate de energie, ne transmite povestea femeii moderne în căutarea fericirii de început. Cartea sa Apa, apărută la Timișoara: Editura Mirton, 2016, este o carte în care
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
sensotv.ro/arte/Clipa-de-arta-5311/atelierul-artistului-marius-burhan „Marius Burhan - pictor al generației lansate în primul deceniu al noului secol - reactualizează, în contextul unei foarte actuale presiuni a noilor figurativisme, pentru care discursul pictural (ca și cel analogic sau digital) slujesc iluzionismul și narativitatea, acea tradiție a modernismului care a pulverizat sistemele reprezentării mimetice și a denarativizat nu doar artele vizuale, ci și artele definitoriu narative”. (Alexandra Titu - critic de artă ). Eduard Duldner este licențiat în arte plastice si decorative al Universității de Artă
GALERIA SENSO ŞI CONTEMPORARY ART RUHR, PEREGRINÂND ARTELE VIZUALE ÎN UNIVERSUL SUFLETESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1413878536.html [Corola-blog/BlogPost/342571_a_343900]
-
lecturilor de proză scurtă, urmate de discuții informale cu scriitorii. Timp de trei zile, prin intermediul dialogului cu cititorii și al lecturilor de proză scurtă, punem în discuție ideea literaturii care creează în primul rînd o comunitate de cititori, în care narativitatea, interpretarea și regimul ficțional apar ca dimensiuni esențiale ale vieții cotidiene. În cea de-a treia zi a festivalului, va avea loc o dezbatere cu editorii care, prin activitatea lor, au încurajat proza scurtă, fie prin publicarea acesteia în volum
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI LECTURĂ – BISTRIŢA 2016 de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ecaterina_cimpean_1473942478.html [Corola-blog/BlogPost/375097_a_376426]
-
Saul și ...Pavel, scriitura narativă anticipează oarecum evenimentele epice, în scrierile ulterioare structura și compoziția se complică, iar centrul de interes se mută încet dinspre o narațiune heterodigetică, cu un povestitor extradiegetic, înspre o narațiune homodiegetică. De la focalizare zero la narativitate interioară, intrinsecă, nu e decât un pas. Naratorul devine erou și martor, asumându-și funcțiile comunicării în planul epicului. El își asumă un dublu rol, atât de eu-actant sau narant cât și de actant sau erou al evenimentelor, luând rolul
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Maria_Daniela_P%C4%83n%C4%83zan.html [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
scris/citit. Fiecare își găsește universul în creația fiecărei creații, deoarece în cuvântul visat sălășluiește ființa doritoare să iasă la lumină și să retrăiască în cuvântul propriu care se întrupează în metaforă. Poeziile lui Vasile BURLUI se remarcă prin substanța narativității și prin expresia concentrată a discursului, în fie, printr-un ermetism al imaginilor bine dozat, provenit din condensarea la maximum a sintaxei. Poemele sunt dense, omogene, comunicând o tensiune egală, fără monotonie totuși. Profesează un lirism mesianic, oracular în sensul
LA VASILE BURLUI SCRISUL VINE CA O FORMA DE MANIFESTARE A INTERIORULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1399331469.html [Corola-blog/BlogPost/347001_a_348330]
-
ci discontinuu, ea se încheagă retrospectiv, înțesată de flashbackuri, ce par aidoma pieselor unui imens puzzle, prin potrivirea cărora cititorul este chemat să refacă aproximativ întregul. Proza Mirelei-Ioana Borchin se aliniază în multe privințe tendințelor postmodernismului, care propune o nouă narativitate, discontinuă, fragmentară, imprecisă, ambiguă, dacă ne referim mai ales la strania poveste de iubire a protagonistei. Acțiunea romanului este purtată pe două planuri, unul al realității fanice, ca să folosim un termen blagian, evocată fiind, așa cum se arată tuturor, fără să
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
necum al vulturului carpatin. Rugăciunile noastre, aruncate în văzduh, sunt pietre care, grele de pofte, cad la pământ. Nu ajungi la Dumnezeu cerând pâinea cea de toate zilele, ci renunțând la hambarele lui A AVEA pentru cristalinitatea lui A FI .Narativitatea și lirismul nu sunt poteci spre Dumnezeu.Nici pățaniile filosofiei nu sunt drumeaguri de urmat. La Dumezeu ajungi prin înghețare instantanee, prin fulgerație nonverbală, prin scurt-circuit de memorie, prin uitarea bruscă a posesiei. Se spune că Sfântul Augustin s-a
CRISTALINITATE de JANET NICĂ în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cristalinitate.html [Corola-blog/BlogPost/351132_a_352461]
-
euforie - disforie Reabilitează micimea poeților noștri Somn - mental Dormit - corporal - vis al co.. - qualia Este Ioan Es. Pop - citește înainte formule existențiale Instrumente de situare - senzorială percepție - reprezenta - jud. raț. noț jud raț - et. si, et. logic investigare organon „prezentar” - narativitate ura luminoasă - sentiment negativ - fără răutate Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
germană în limba română de Mircea M. Pop. Placheta de versuri ne dezvăluie un poet al sunetului original în care descoperim imaginea unui spectacol despre lume și suflet construit din cuvinte.Poeziile lui Mircea M.Pop se remarcă prin absența narativității, prin expresia concentrată a discursului, printr-un ermetism al imaginilor, provenit din condesarea la maximum a sintaxei: “Cum și când/ți se va înfățișa/depinde în primul rând/ de starea ta sufletească “.(Ipoteză ).Aceste versuri îmi aduc aminte de ce spunea
MIRCEA M.POP SAU O MÂNĂ DE CUVINTE PENTRU ALTERNATIVE POSIBILE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Mircea_mpop_sau_o_mana_de_cuvinte_al_florin_tene_1350205914.html [Corola-blog/BlogPost/345046_a_346375]
-
coerent fantastic, care reunește, altfel, lumi foarte personale și unice, adesea pline de umor și de poezie. Un element aparte în interiorul acestui tip de gravură îl reprezintă interesul pentru insolit și bizar, de multe ori însoțit de o notă de narativitate.(...) Deși gravorii apelează la tehnici tradiționale (în cazul expoziției de față: intaglio și litografie) și cu toate că fac trimitere la mituri, la literatură sau la opera vechilor maeștri (uneori prin parafrazări), arta aceasta este ancorată puternic în contemporaneitate. Ea nu poate
Jocuri de culori și forme by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104422_a_105714]
-
101-117 .Vanhese G. , "Ulysse sau traversarea poeziei". Péristyles, 2000, pp. 4-15. Vanhese G. , " Despre "Scène indoustane" de Aloysius Bertrand. Prolegomene la o ediție critică a "Gaspard de la Nuit"". Berenice, 2000, pp. 127-147. Vanhese G. , O scriitura din vreurile noastre. Narațiune, narativitate și narator în opera științifică.". L' analisi linguistica e letteraria, 1999, pp. 101-126. Vanhese G. , Traducerea: abordări și teorii (ed.). Cap. 4, " Traducerea între o métafizică a reflexiei și o ontologie a imaginii", Saint-Joseph: Université Saint-Joseph. 1999. pp. 333-342. Vanhese
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
în timp ce prozatorii, grupați în jurul profesorului Ovid S. Crohmălniceanu au continuat să frecventeze Cenaclul Junimea. Grupurile acestea au debutat în câteva volume colective, apoi s-au afirmat în volume colective. Între trăsăturile cele mai evidente s-ar putea aminti amestecul de narativitate și lirism în poezie, oralitatea expresiei, pastișa, parodia, colajul, jocurile de limbaj. În fond, tipologia postmodernă s-ar putea defini tocmai prin lipsa unei tipologii riguroase, prin extremă mobilitate și amestec voit al genurilor. Este greu, dacă nu imposibil, de
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
concursurilor de frumusețe (a se vedea explozia pornografiei, a publicității sexiste și a mass-media comerciale beneficiare ale instrumentalizării orpului feminin). În ceea ce privește receptarea conținutului mediatic în funcție de gen, tendințele de lectură și vizionare au putut evidenția preferințe tematice (opțiunea pentru acțiune și narativitatea cu puncte forte și frcventerăsturnări de situații în cazul bărbaților fața de narativitatea ciclică, emoțională, ‘conversațională” în cazul femeilor), stiluri diferite de vizionare (neîntreruptă de alte activități pentru bărbați, întreruptă, policronă pentru femei). Cercetări calitative au reflectat pe de o
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
mass-media comerciale beneficiare ale instrumentalizării orpului feminin). În ceea ce privește receptarea conținutului mediatic în funcție de gen, tendințele de lectură și vizionare au putut evidenția preferințe tematice (opțiunea pentru acțiune și narativitatea cu puncte forte și frcventerăsturnări de situații în cazul bărbaților fața de narativitatea ciclică, emoțională, ‘conversațională” în cazul femeilor), stiluri diferite de vizionare (neîntreruptă de alte activități pentru bărbați, întreruptă, policronă pentru femei). Cercetări calitative au reflectat pe de o parte frustrarea femeilor față de reprezentările sexiste sau stereotipe pe care le oferă mai
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
accesibil decât infinitul...” (...)Departe de a exprima sciziunea tragică cu lumea sau cu sine, departe de orice fel de tragism, pictura lui Corneliu Vasilescu e plină de o vitalitate pozitivă... Alexandra Titu Valorific aportul picturii abstracte prin elaborarea semnului de narativitate și mimetism, renunțând deliberat la abilitățile figurative care pot contribui la o personalizare a stilului, dar raportându-l, ca un fapt secund, la realitatea exterioară. De aceea, consider semnul abstract cel mai autoritar, cel mai definitor al stilului...[2] Corneliu
Corneliu Vasilescu () [Corola-website/Science/324338_a_325667]
-
spadă și cel de aventuri, cu striațiuni parodice de tipul «Armata lui Brancaleone», al lui Monicelli, împletind cu meșteșug clișeele de succes sigur, o anumită duioșie nostalgică și o solidă interpretare actoricească. Sergiu Nicolaescu, ca regizor, dă frâu liber unei narativități fluide, sprințare chiar, bogată în notații psiho - etno - folclorice, ca și în accente de umorism popular, realizând ceea ce se numește un foarte bun și trainic produs cultural mediu și depășindu-și cu autoritate competitorii”. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
În așa-zisa epocă postmodernă, cuvântul de ordine pare a fi impuritatea, după cunoscuta formulă a lui Guy Scarpetta. În acest spațiu al hibridizării, al eclectismului nelimitat, unde formele istoricizate ale trecutului intră în combinații surprinzătoare și neașteptate, înclinația către narativitate - sesizabilă inclusiv în „regatul” poeziei, până nu demult izolat în atmosfera rarefiată a esențelor atemporale - demonstrează că, într-un fel sau altul, perioada pe care Octavio Paz o numea, cu o sintagmă devenită la vremea sa celebră, „tradiția rupturii” s-
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
excepția. De aceea, selectarea câtorva repere ale poeziei metatranzitive de peste Ocean este o operațiune dificilă, inevitabil simplificatoare. Radiografiile lui Edgar Lee Masters asupra vieții închise de provincie, intimismul cotidianist al lui William Carlos Williams, citadinismul agresiv al beatnicilor, recursul la narativitate ca alternativă la „impasul liricului” în cazul unor poeți ca Ezra Pound sau Wallace Stevens (cărora li s-ar putea adăuga și T.S. Eliot, autor pe care și-l dispută, după cum știm, două literaturi, cea britanică și cea americană) pot
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în epoca permeabilității și permisivității postmoderne, să se impună deopotrivă în poezie și ca și în teorie. În acest sens - poate numai în acest sens! - putem vorbi despre o reîntoarcere a „realului” în literatura ultimelor decenii, o literatură dominată de narativitate și atrăgând permanent atenția asupra propriei condiții și propriei sale înclinații de a juca, în permanență, dublu: deși are pretenția că ar celebra realul, nu de puține ori îl subminează cu discreție. Din acest unghi de vedere, putem demonstra cu
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu precădere asupra strategiilor de corporalizare a inefabilului, ignorând adesea evidența că poezia aceasta nu conține aproape nimic înalt, obscur sau oracular 348; autorii generației optzeci, la rândul lor, au stăruit asupra înclinației lui Mircea Ivănescu spre (auto)ironie și narativitate, revendicându-și-l drept precursor 349 și neglijând în mod deliberat împrejurarea că, la autorul nostru tocmai ironia este cea care conduce adeseori, și în mod paradoxal, la intuirea unui straniu sens al fragilității, la „o muzicală evanescență, o rece
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
așadar), al flăcărilor din sobă: atinsă de „egreta” focului, scara de lemn „trosnea”. Oricum ar fi - chiar dacă admitem că am avea de-a face, în fond, cu un tip particular de récits inachevés, în care ponderea este deținută nu de narativitatea evenimențială determinată, ci de schițarea „cadrului” (să fi făcut parte dintr-un roman sau o povestire propriu-zisă propozițiile lui Mircea Ivănescu s-ar fi constituit într-un fel de moment pregătitor pentru o întâmplare ulterioară) -, rămâne totuși de nătăgăduit faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
apoi evident faptul că o asemenea deplasare este însoțită de o desolemnizare a lirismului, ba chiar de o glisare dinspre liric spre epic (la acest capitol, praxisul confirmă, în mod evident, teoria). Forma poemelor lui Mircea Cărtărescu devine preponderent epică, narativitatea nu mai este exclusă din câmpul poeziei, dimpotrivă ea oferă o soluție de ieșire din impasul liricului și marchează totodată o destindere a tensiunilor dintre „lumea scrisă” și cea „nescrisă”. Este drept că elemente narative existau și în poezia modernistă
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
astfel, o procedură simplificatoare ce reduce cât se poate de drastic obscuritatea sau subtilitatea greu absorbabile ale unui pasaj sonor. Un pasaj, evident, de sorginte narativă. Iar dacă, ținând cont de taza lui Frank Kermode, după care „orice tip de narativitate implică o anumită componentă de opacitate” ( The Genesis of Secrecy , Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 1989, p. 25), considerăm că o partitură emană în doze diferite atât transparență cât și echivoc, atunci există, iată, mai multe tipologii ale partiturii muzicale
Partitura ?ntre conspirare ?i deconspirare by Liviu D?NCEANU [Corola-journal/Journalistic/83951_a_85276]