7,832 matches
-
o pauză pentru maturizarea și dezvoltarea forțelor binelui, după care acestea își revin și restabilesc cursul normal al istoriei. Mihai Știrbu se dovedește un autentic continuator al idealurilor generației tatălui său - actorul central al lucrării - dar și un foarte bun narator, care dă cititorului un important punct de sprijin în înțelegerea acelor evenimente traumatizante și pentru contemporaneitate. Ca scriitor cu experiență, îmbină în mod fericit în acțiunea narativă descrierea, dialogul, interogația, povestirea, proverbele, faptele istorice, judecățile de valoare și adecvate figuri
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
dintr-o perspectivă narativă subiectivă de către două personaje care își narează fapte, întâmplări, evenimente petrecute de-a lungul vieții, fie înainte de evenimentele din 1989, fie după acest moment esențial din istoria națională. Un prim plan este al protagonistului, cel dintâi narator al propriei vieți trăite în cele două regimuri totalitare, de extremă dreaptă (legionarismul) sau de extremă stângă (comunismul), care i-au marcat existența. Este vorba despre Babeel Bubuuia, geolog genial cu doctorat în Germania, „consilier în două guverne, secretar de
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
moștenire” simbolică, reprezentată de „Jurnalul unui fost Țucălar teoretic și nițel politic”, cum își intitulase, inițial, memoriile. Nepotul, numit de unchiul Babeel drept „mesager și Cicerone voluntaro-patriotic în realitatea cotidiană de moment”, confidentul și lectorul memoriilor acestuia, devine al doilea narator în planul secund, întrucât își va povesti momentele grele prin care a trecut aflându-se permanent în atenția securității înainte de Revoluția, numită, în zeflemea, „Revo(c)luție”, Re-in-voluție”, „Neozavera-89”, deoarece, cu toate sacrificiile umane, consecințele acesteia sunt departe de așteptările
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
atenția securității înainte de Revoluția, numită, în zeflemea, „Revo(c)luție”, Re-in-voluție”, „Neozavera-89”, deoarece, cu toate sacrificiile umane, consecințele acesteia sunt departe de așteptările poporului. Evenimentele narate de nepot reprezintă cel de al doilea plan narativ, ceea ce înseamnă că cei doi naratori prezintă momente diferite, ca timp de desfășurare, din evoluția „brațului înarmat al partidului” care avea ca obiectiv „apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului aflat pe drumul construirii celei mai drepte orânduiri” din istoria poporului român, definire lozincardă a societății comuniste, caracterizată
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
chiar dacă nu erau prezenți sau nu aveau nicio vină în acest sens. Mai mult, fiecare profesor simțea pe propria pile consecințele delațiunilor de orice fel, obtuzitatea și autoritarismul șefilor de partid sau de serviciu obedienți regimului. Amintirile acestui al doilea narator merg până în perioada copilăriei, când fusese „tovarăș de văcărie” cu unchiul Babeel, „statuia” rămasă pentru totdeauna în sufletul său de copil, unchi care nu numai că-l apără de răutatea unor adolescenți puși pe rele, dar îi și povestește „despre
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
care deja ne-a obișnuit, minuțios gândite, umorul neaoș dar specific scrierii unei astfel de cărți: „- Dacă vrăjmașii noștri sunt atât de gustoși, serviți-i cu plăcere în fiecare noapte! - îl întărâtă Arnăutu.” În capitolele care urmează până la sfârșitul romanului, naratorul oscilează între omnisciența tradițională, statutul de martor al celor prezentate și de „însoțitor” al personajelor. Și... mă opresc aici cu dezvăluirea poveștii, pentru a nu priva cititorul de trăirile palpitante întâlnite pe tot parcursul cărții, asigurandu-i că nu vor
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
colorat, presărat cu regionalisme și cu specificul moldovenesc al zonei. Istoria familiei Corban se derulează sub ochii noștri. Filmul amintirilor continuă cu alte scene din localitatea unde părinții se stabilesc, în casa din Negroponte, apoi cea din Ghica Vodă. Arta naratorului este uluitoare, în pofida vălului greu al anilor scurși, de la acea perioadă, sau poate de aceea sunt atât de pregnante. Se vede că unele lucruri ți se întipăresc definitiv în minte, în cel mai mic amănunt. Un amănunt insolit este cel
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
sunt antologice, scrise alert, dezinvolt, cu aplomb și oarecare îngăduință înduioșătoare pentru familia de la țară, ieșită la muncă la vie, la vremea culesului poamei. Familia, unită, se bucura cu aceste prilejuri să fie cu toții și să retrăiască împreună trecutul. Arta naratorului, mai ales în notațiile de jurnal, referitoare la vacanțele la țară este desăvârșită. Scriitorul se apleacă atent asupra amănuntelor, dar și asupra dialogurilor între bunică și unchii lui Ionel. Hazul ia uneori proporții homerice, mai ales când e vorba de
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
Stratagema, de cele mai multe ori, dă rezultat. Dar aici, situația este destul de transparentă. Tot pe seama altor personaje, autorul pune și slobozenia la gură, vorba cu tâlc și nuanțe subtile. Dialogul permanent cu cititorul - alt element stilistic, dă un ritm dinamic acțiunii. Naratorul îl ia martor pe cititor, îl interpelează, îi cere părerea, îi cere o decizie, se târguiește cu el și chiar îl provoacă să-i răspundă la unele întrebări, provocând situații amuzante: „Nu spune oare românul că dacă ai călcat într-
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
-n pagină. Autorul ne ia martori la periplul său bolognez, descris amănunțit, în unele locuri ne cere părerea ca și cum am fi prezenți și noi acolo cu expresii precum: „după cum vedeți...”; „acum, vedeți dumneavoastră...o să descoperiți...” ș.a. Da, vedem cu ochii naratorului și ne minunăm de frumusețea orașului cărămiziu, cu cea mai veche universitate, unde s-au perindat marile personalități: Dante, Petrarca, Boccaccio, Thomas Becket și mulți alții care și-au desăvârșit studiile aici. Romanul are și acțiune și suspans, ca episodul
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
de libertate încă păstrate în sufletele oamenilor. “Lumea din carte” este una totalitară care speră: “Eu sunt fiecare din voi ce nu ați părăsit speranța în libertate”. Sarcasmul și umorul sunt forme de manifestare ale aceleiași libertăți în van înăbușite. Naratorul și personajul principal, textualmente, vorbind este Axie care se definește ca un om timorat, temător ce își exprimă esența liberă prin Esop: „Esop este Omul Liber iar Axie sunt eu, timoratul din tine, Omule”. Avem așadar de-a face și
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_chirita_1488869248.html [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
redivivus nu ne bucuram de “un regim constituțional” ci “dăm și autografe pe deasupra”. Al doilea text „Noile legende ale Olimpului - Zeii (după Alexandru Mitru)” e una din fabulele totalitare ce strălucește prin imaginea unei lumi cu reguli diferite pe care naratorul o descrie pilduitor “în vederea luminării răbdătorului cititor” și cu un scop precis: „fie ca din noile legende tu să pleci cu ceea ce trebuie să pleci”. Aventurile unui Kakanez în Pokerania, amintește de Urmuz sau de Jarry, autorul lui “Ubu - rege
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_chirita_1488869248.html [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
memora lecțiile în vederea ascultării pentru notă, ci din impulsul spontan de-a surprinde și de-a păstra idei, formulări, asocieri insolite, neobișnuite, dar al căror adevăr profund se impune și se tezaurizează imediat. Incipitul vorbește despre legătura specială dintre eul narator și mici ființe „din lumea celor care nu cuvântă”, dar care știu să se exprime și să comunice în chip suprinzător și înduioșător cu acești oameni care, spre deosebire de majoritatea semenilor lor, au timp, disponibilitate, atenție și afecțiune pentru aceste făpturi
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/lucia_olaru_nenati_1459419406.html [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
Rostogan, fie un „Dascăl prost”, precum Pricupescu, profesor de istorie care nu se lasă mituit, fie Ioneștii și Popeștii, susținători ai politicienilor de doi bani ca Nae Cațavencu. Foarte interesantă în eseul lui Gheorghe Filip este preocuparea sa pentru personajul narator, pentru „nenea Iancu”, cel cu poftă de vorbă, deși cumva reținut, luându-l pe cititor ca martor și chiar părtaș la acțiune și care își exprimă „admirația” față de eroii săi („numai că laudele sale sunt întotdeauna suspecte”) și dacă, până la
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
lumii referențiale și artistice care îl preocupă pe autor. După măsura ei este analizată contingența, după rigorile ei se realizează selecția referinței ce devine semn. Restul gravitează pe alte orbite, undeva departe, interferând, disforic, la răstimpuri, cu traseul protagonistului (autor - narator - personaj). Concomitent, și fatal, toate componentele - conflict, fabulă, tipologii, ba chiar și ambianța - se constituie și acționează în același orizont al necruțării axiologice. O lume restrânsă, o elită de ordin moral și spiritual, rânduită și funcționând conform cu imperativele asumate de
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1464722133.html [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
noi care s-au fixat în memoria colectivă. O sumă de narațiuni suple și antrenante, scrise cu un condei agil, cu toate mijloacele de stil existente dar și cu un spor de imaginație care ține de măiestria scriitorului. Talentul de narator al autorului este remarcabil. Zanfir Ilie a ales Dunărea (sau Dunărea l-a ales pe el?) - pentru că este reperul fundamental, nu numai pentru urbea din dreptul Milei 80, dar pentru multe alte orașe riverane, semnificant major și leagăn de poveste
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Strajer_la_portile_fluviului_cezarina_adamescu_1391006750.html [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
monument de arhitectură în stil neoromânesc. Un alt popas emoționant (pentru că autorul, prin evocările lui, știe să creeze efecte emoționante, scoțând în evidență și chiar subliniind elementul esențial din orice împrejurare sau stare - și într-aceasta constă adevăratul talent al naratorului) - este cel din vechiul cartier al gălățenilor și anume, „Biserica Pescarilor” cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, nu întâmplător ales, cel doi Apostoli fiind ei înșiși pescari, iar apoi deveniți pescari de oameni. Un capitol cu adevărat remarcabil este
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Strajer_la_portile_fluviului_cezarina_adamescu_1391006750.html [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
când defapt trecuse mai mult de jumătate din ea. Nu-mi rămâne decât să mă bucur că m-am trezit într-un final din iluzia filmului meu. Nu vreau să port minciuna și în alte locuri. Deja, parcă aud vocea naratorului cum ar încheia una din ultimele ierni ale unor personaje ca mine, poate și ca tine: Se simțea atât de vinovat și umil față de ochi nevăzuți și suflete plecate, încât trăia din amintiri inventate. Dorea să ofere un zâmbet, un
IARNA TRECUTA de ALEXANDRU BUZOIANU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_buzoianu_1411993027.html [Corola-blog/BlogPost/353094_a_354423]
-
sunt realiste, bazate pe aspecte ale vieții contemporante, pe reflectarea veridică a acesteia și pe aducerea în prim plan a psihologiei personajelor. Dacă în romanele lui Liviu Rebreanu și Felix Aderca narațiunea este una heterodiegetică, la persoana a treia, un narator obiectiv relatând despre Apostol Bologa și Costache Ursu și frământările lor, în ceea ce privește romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război acesta este unul subiectiv, cu narațiune homodiegetică, unde naratorul devine personaj. Acesta este un roman realist-psihologic, de analiză a
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_adrian_diac_1494094599.html [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
Aderca narațiunea este una heterodiegetică, la persoana a treia, un narator obiectiv relatând despre Apostol Bologa și Costache Ursu și frământările lor, în ceea ce privește romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război acesta este unul subiectiv, cu narațiune homodiegetică, unde naratorul devine personaj. Acesta este un roman realist-psihologic, de analiză a vieții interioare, bazat pe o focalizare internă, după model proustian, spre deosebire de 1916, unde elementele de analiză trec pe plan secund, concentrarea fiind pe derularea evenimentelor. Deși toate cele trei romane
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_adrian_diac_1494094599.html [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
o oferă condiția de tânăr alege ipostazele care-l conduc la experiențe de înțelegere superioară a vieții. Observațiile din lumea înconjurătoare sunt surprinse într-un limbaj adecvat statutului grupului bântuit de teribilismele specifice vârstei ( ,, ba”, ,,mă”, ,,gagici” etc.). Nici personajul - narator nu refuză căderea în limbajul grupului ( chiar dacă mărturisește că detesta acest limbaj ). În afara grupului se detașează net prin meditația profundă, prin posibilitatea de a recepta cu o deosebită finețe și sensibilitate cercurile lăuntrice ale realității, dar și de a le
MIRCEA SCARLAT ,,UN ROMANTIC INTARZIAT de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Mircea_scarlat_un_romantic_intarziat_.html [Corola-blog/BlogPost/360109_a_361438]
-
Acuitatea senzorială de cele mai multe ori este transpusa în limbajul grupului. Dacă ceilalți membri ai grupului sunt dispuși în permanență să relateze întâmplări la care au participat de multe ori sau și le-au imaginat în genul ,, povestire în povestire”, personajul narator, din această perspectivă, nu se poate integra grupului. Îi rămân indiferente lucrurile exterioare care, spiritual, nu-i provoacă nici cea mai ușoară atingere. Dacă pentru ceilalți cuvintele sunt un mijloc de a ieși din anumite tipare ale limbajului comun, pentru
MIRCEA SCARLAT ,,UN ROMANTIC INTARZIAT de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Mircea_scarlat_un_romantic_intarziat_.html [Corola-blog/BlogPost/360109_a_361438]
-
această perspectivă, nu se poate integra grupului. Îi rămân indiferente lucrurile exterioare care, spiritual, nu-i provoacă nici cea mai ușoară atingere. Dacă pentru ceilalți cuvintele sunt un mijloc de a ieși din anumite tipare ale limbajului comun, pentru personajul - narator cuvântul dobândește conotații afective speciale. Alunecarea limbajului dintr-un registru în altul nu face decât să monteze și să demonteze într-un act de transpoziție anumite comportamente. Ceea ce-l deosebește structural de ceilalți din grup este faptul ca slujește unor
MIRCEA SCARLAT ,,UN ROMANTIC INTARZIAT de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Mircea_scarlat_un_romantic_intarziat_.html [Corola-blog/BlogPost/360109_a_361438]
-
însuși, realizează un periplu ce-l conduce la a se întreba asupra locului său în această etapă a vieții - bătrânețea -, și spre ce anume se îndreaptă. La fel cum a procedat în el camino hacia tenerife, Eugen Dorcescu adoptă soluția naratorului la persoana a treia, spre a ne relata clipe, momente, din viața Bătrânului, pentru a creiona personaje, într-o operă ce configurează, prin încordată reflecție, un întreg ansamblu de idei, privitoare la insul ce se află față-n față cu
CORIOLANO GONZÁLEZ MONTAÑEZ, POEZIA METAFIZICĂ A LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_metafizica_a_lui_eugen_dorcescu_eugen_dorcescu_1334941633.html [Corola-blog/BlogPost/362073_a_363402]
-
dă pas cu pas arama pe față. Portretul capătă tenebre neanticipate. Ultimul țăran chiabur, cel care a rezistat cu eforturi imense manipulării - și nu e greu pentru cititor să identifice acest țăran ca adevăratul alter ego al lui Pena, opus naratorului entuziast și naiv - are șansa de a descoperi adevărata față a dictatorului neiertător și cinic. Și să moară cu această imagine dezumanizantă în ochi. Un destin pe care, putem spune, l-a împărțit cu autorul său. Moneda fantazienilor nu e
DESTINUL UNUI AUTOR DUBLU CENZURAT DE LORENA LUPU de ION PENA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_pena_1472733351.html [Corola-blog/BlogPost/370169_a_371498]