328 matches
-
de a întrebuința revolverul „Makarov de 7,62”, nu e dus până la capăt. Singura rezistență la care e supus protagonistul o reprezintă monotonia propriei empirii. Și celelalte povestiri: Nebuna din Chaillot, Enigma Soniei și Plecarea Generalului se caracterizează printr-o narație atractivă. Constantin Mateescu aduce la suprafață zbuciumul unor vremuri apuse care au coincis cu anii lui cei mai frumoși. De aceea, felul în care evocă e sincer și fără echivoc. Cartea se citește cu plăcere și curiozitate pentru ce a
Constantin Mateescu: Altfel de proză*. Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-mateescu-altfel-de-proza-cronica-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339365_a_340694]
-
simbolismul, ca o reacție antiparnasiană, contestând vidarea poeziei de sentiment, de lirism, de emoție. Simbolismul restituie poeziei sensibilitatea, emoția, de aceea a fost numit și neoromantism, însă nu la modul direct, ca romanticii de odinioară, prin enunțuri de idei, descrieri, narație, ci recurgând la aluzie, analogie, sugestie, simbol. Numele curentului a fost dat de poetul Jean Moréas, care în 1886 a publicat un celebru articol-manifest, Le Symbolisme. În același an s-a constituit gruparea care s-a autointitulat simbolistă, în fruntea
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
ale antichității să amprenteze, să influențeze și să abunde de nume (scrieri) valoroase. Enumerate sintetic de către autoare, sunt puse în evidență și trăsăturile esențiale ale romanului grec, în comparație cu alte scrieri ale antichității. Apare astfel, ca evidentă, joncțiunea elegiei erotice cu narația de călătorie, în alcătuirea scrierilor romanești ale Greciei antice. Meritul acestor scrieri, deosebit de valoroase, este inserția în derularea firului epic, a unor date geografice și istorice unice, inedite. Aceste date au constituit - de multe ori - puncte de plecare în cercetările
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Dorina_sisu_incursiune_in_romanul_greco_latin.html [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
complicat de iubăreț...! Nu cântă orice! Ar putea cânta orice, ca gen muzical, dar de netăgăduit că numai piese de valoare. Repertoriul său adună multe cântece populare de valoare folclorică iar ceea ce le identifică este varietatea tematică și calitățile de narație. Predominarea aparține cântecelor de dragoste și de aceea, ele nu se cercetează, ele se ascultă. Precum nici dragostea cea mare nu se încearcă, nu se depozitează ci se trăiește pe loc! Epicul haiducesc, eroic, epicul satiric, despre trândăvie, beție, prostie
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1399176811.html [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
prozei și poeziei din cartea „ Căutând iubirea”. Corina Chiriac nu a alcătuit o epică din care să inducă falsul. Corina Chiriac nu ne-a amăgit niciodată! Cartea scrisă de ea, făptuită fizic de Editura „Orizonturi” e un dar de francă narație livrească, iar dacă o închizi după citirea câte unei pagini și te scufunzi în meditație, auzi murmure, simți mângâieri, asculți și simți feericul câte unui cântec! Toate cuvintele din carte au în ele iubire, îmbrățișare, recitare, melodie, rugă! Sunt însuflețite
CORINA CHIRIAC. „CĂUTÂND IUBIREA”, O CARTE ÎN PRELUNGIREA. CÂNTECULUI DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448283707.html [Corola-blog/BlogPost/342879_a_344208]
-
apostolic, oarecum. După 1989, având studii teologice baptiste, a fost profesoară de religie în învățământul hunedorean. „Nemeritat de ingrata a fost soarta” literară a Ligiei Semăn, mai ales anii adolescenței. Românul „ Funiile dragostei”, debut orădean, cuprinde 300 de pagini de narație modernă, înțesata de citate biblice, într-o epica structuralista moralizatoare- didactica. Cartea evocă memorabil și dramatic anchete securistice în rândul studențimii unui oraș din vestul țării și consecințele asupra unor destine. Personajele sunt concis creionate, tensiunea stărilor deseori explozivă. Catarsic
UN ITINERAR AL VIETII SI CARTII CRESTINE de EUGEN EVU, ACADEMICIAN, MEMBRU AL USR DIN ROMANIA în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Marturii_si_marturisiri_ligia_seman_un_itinerar_al_vietii_si_cartii_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/344928_a_346257]
-
retorică.Paginile sunt presărate cu prolegomene narative, inclusiv cu ceremonialuri introductive, având o valoare de documentare cu prelungire în desfășurarea epică. Proza e un reflex al memorialisticii cu rădăcinile înfipte în monografie, discurs închegat, caleidoscopic, prin mai multe planuri ale narației, prin amplificări cazuistice ale analizei. În fapt cartea autoarei are și caracterul unui roman polivalent, de extracție istorico-memorialistic-monografic și se aseamănă tangențial cu unele piese ale lui Ibsen, aceea a reactivării trecutului, a aducerii lui în scenă pentru a-l
ELENA BUICÂ-ÎNTOARCEREA SPRE OBÂRŞII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_intoarcerea_spre_obarsii_al_florin_tene_1349855874.html [Corola-blog/BlogPost/343593_a_344922]
-
două războaie mondiale în opera căruia descoperim motivul copilului și al copilăriei este Ion Barbu, profesorul universitar de matematică Ion Barbilian. Originalitatea în poezia barbiană o dă și atmosfera baslcanică, pe care o descoperim și în Selim- care este o narație poetică de atmosferă., al cărui erou principal este turcul Selim.Schița portretului acestui personaj- asociat cu amintirile copilăriei- este realizat în tonuri mucalite de esență antonpannească. Deținător al unor mărfuri menite de a excita papilele gustativ- senzoriale ale copilului- își
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Trei_oglinzi_paralele.html [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
bine, veți descoperi în aceste pagini o cronică de excepție, semnată de doamna Livia Ciupercă: „Nunta cuvintelor, smerenia cuvântului angelic - mistuire celestă”. Lecturând-o cu atenție veți pătrunde în adâncul și înțelesul creației negulesciene. Veți realiza de ce, la poetul vizionar, „narația pare străpunsă de un dor mistuitor, ca o revărsare în trepte sonore, voință, raționament inductiv, pe linia cronogenetică dintre virtualitate și realitate”. În susținerea aceleiași idei - și nu numai - face scurte, dar clare precizări, doamna Eliza Roha, adresându-i-se
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vazduhul_semnelor_marian_malciu_1378846334.html [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]
-
Floarea Cărbune și-a valorificat originalitatea, dezvoltând cele mai diverse genuri și specii, scriind atât jurnal de călătorie, cât și roman, poezie ori poveste. În poveștile sale, împrumută puritatea copilăriei, intră într-un univers fabulos, explodând de culori și trăiri. Narația curge fluent, compact, impresionant. Valorificând experiențe populare, poeta-prozatoare se avântă spre o autentică aventură a cunoașterii. Simbolistica este nouă, scriitoarea preluând mituri, semnificații, legende și de la alte popoare, fiind atrasă în mod special de cele orientale, de care se simte
CARMEN CĂTUNESCU DESPRE SCRIITOAREA FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1411018372.html [Corola-blog/BlogPost/349953_a_351282]
-
aspirație (în)spre-acel „nimb” al nemuririi (Mihai Eminescu), al Divinului. „Când deschid piatra /cu flacăra privirilor / Pământul-mi spune alergând: / < Până și în aceste /mari depărtări /de culoarea amurgului /sufletul tău exilat /miroase-a stele!>(Sufletul exilat) În vizionarul negulescian, narația pare străpunsă de un dor mistuitor, ca o revărsare în trepte sonore („să dăm”, „să scoatem”, „să vedem”), voință, raționament inductiv, pe linia cronogenetică dintre virtualitate și realitate: „Să dăm la o parte /suflete / vălurile nopții / coborâte pe funii / de
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_smerenia_cuv_marian_malciu_1376404583.html [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
e comun tuturor edițiilor celor "O mie și Una de Nopți" este istoria inițială a formei narative: personajele regele Shahryar sau Shahryăr (din persană شهريار, însemnând "rege", "conducător") și soția sa Șeherezada (din persană شهرزاده, însemnând "de origine nobilă") și narația, un deviz incorporând poveștile în sine. Poveștile provin din povestea originală; unele sunt incorporate în alte povești, în timp ce altele încep și se termină independente unele de altele. Unele ediții conțin doar câteva sute de "nopți", în timp ce altele includ 1001 sau
O mie și una de nopți () [Corola-website/Science/312800_a_314129]
-
erau probabil în circulație înainte să fie colectate și unificate într-o singură colecție. Această lucrare a fost formată mai departe de scribi, povestitori și literați și a fost dezvoltată și transformată într-o colecție de trei distincte capitole de narație în secolul al XV-lea: Folclorul indian este reprezentat de anumite povestiri despre și cu animale ce reflectă influențele fabulelor din vechea limbă sanscrită. Influențele colecției de povestiri și legende indiene "Baital Pachisi" sunt notabile, de asemenea. Jataka e o
O mie și una de nopți () [Corola-website/Science/312800_a_314129]
-
Bonte”, o nuvelă compusă din colaje de imagini secvențiale realizată de pictorul suprarealist Max Ernst. În Europa tradiția de a colecționa benzi cunoscute cum ar fi “Aventurile lui Tintin” și “Asterix” au permis construirea unui sistem ce publica lucrări ca narații de lungă durată, dar pre-publicate ca seriale. În anii 70 acest lucru a permis artiștilor să își susțină vânzările pe propriul lor nume. În 1969 John Updike a venit cu ideea de a susține acest mediu de exprimare, susținând că
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
context politic? George Geacăr nu are în vedere valoarea estetică a prozei lui Preda, pe care diferitele momente, contexte, epoci nu o pot afecta. El se referă, în fond, la o ideologie (cu relevanță morală) care să ghideze naratorii și narația operelor respective. Există însă o asemenea ideologie pe care orice context politic o acceptă și o servește? O ideologie nu numai supratextuală, ci și, așa zicând, supracontextuală? Admițând că liberalismul este ideologia cu maximă toleranță, putem trage concluzia că el
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
căci logofătul nu făcea altceva decât să consemneze. Ține mai curând de modul în care el reflectează prin propria subiectivitate, prin prisma propriei sale imagini asupra valorii morale păstrate sau, dimpotrivă, respinse de relația dintre cei doi membri ai cuplului - narația la care este parte, parte activă, nu și indiferentă. Cătălin Avramescu: Familiile despre care discutăm aici sunt în general familii românești? Există un specific, prin urmare, al familiei, o putem disocia, deosebi, de alte tipuri de familie sau sunt și
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
cel care citește doar epica unui text poetic, doar anecdotica lui, sau, dimpotrivă, pentru acela care nu vede în poezie decît jocuri de umbre, aerosoli și precipitații atmosferice difuze. Însă și cel care caută doar aburi lăptoși sau, viceversa, exclusiv narații baladești, ar găsi în lumea lui Șerban Foarță material pentru bucurii estetice enorme. Dacă poezia lui este, la prima vedere, o construcție în epură, o invocație de tip mallarméan sau barbian, adică oricum din zona pe care a încercat s-
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
limbă existentă a fost sugerată, până când Michael Ventris a descifrat silabarul în 1952 și a dovedit incontestabil că limba este o formă mai veche a greacăi. Textele de pe tablete sunt, în mare parte, liste și inventare. Nu a supraviețuit nici o narație în proză, cu atât mai puțin mituri sau poezii. Însă, se pot cunoaște multe lucruri din aceste inscripții despre oamenii care le-au produs și despre Perioada miceniană în ajunul așa-zisei Epoci grecești întunecate. Spre deosebire de varietățile mai târzii de
Limba miceniană () [Corola-website/Science/307310_a_308639]
-
pictura de o foarte bună calitate, cu accente realiste și umoristice. Pe bolta naosului „Sf.Treime”, „Maria”, „Constantin și Elena”, cei patru evangheliști la colțuri, „Sf. Ilie”, „Înălțarea”, serafimi și heruvimi; cupola din altar nu are pictură figurativă; la iconostas narația este mai amplă decât la alte biserici de lemn: „Hristos”, „Maria”, „Sf.Nicolae”, „Sf.Gheorghe”, proroci și apostoli, „Iisus tronând”, iar sus nelipsita scenă a „Răstignirii” lui Hristos. Pe pereții naosului se înșiră scenele legate de viața lui Iisus: „Trădarea
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
de a pronunța o apărare a tatălui ei (versurile 558 - 609Ă, într-un lung discurs construit cu multă abilitate. În exordiu (versurile 558 - 562Ă, Electra răstoarnă teza mamei, opunându-i josnicia adulterului. Partea centrală a discursului (versurile 563 - 594 amestecă narația și argumentația. Pentru a combate acuzația împotriva lui Agamemnon, Electra dă o nouă versiune episodului din Aulis: tatăl a fost constrâns de Artemis să săvârșească sacrificiul, împotriva voinței sale, nu ca să-i facă plăcere lui Menelau. Electra trece apoi la
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
de a-și analiza propriile sentimente și atitudinea autorului față de experiențele lor. Simplitatea aparentă a romanului se datorează în primul rând modalității discursive pe care autorul își sprijină conținutul propriu-zis. Esențializarea conflictului se armonizează cu îndreptarea excursului analitic pe făgașul narației retrospective. Confesiunea este modalitatea prin care personajele se descoperă pe ele însele, dezvăluindu-se mereu în fața unui ,,celălalt”. Ea presupune, spre deosebire de monologul interior care predomina în Întoarcerea din rai, presupune, pe lângă o coerență a ideilor, și o unitate a formei
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
bucură de niște libertăți pe care, în aparență, memorialistica nu le are. Funcția inventivă are un rol incomparabil mai vădit în ficțiune. Dar ea nu lipsește cu totul nici din memorialistică, atât în ce privește încadrarea și economia ansamblului, cât și în privința narației, adică a faptelor, a planului anecdotic și dramatic. Memorialistul e presupus a relata fapte veridice, pe când autorul de ficțiune, fapte inventate. Dar de câte ori cantitatea de invenție nu se întâmplă să fie poate mai redusă în mari opere de ficțiune decât
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
prin simbolul sfericității, lângă o fântână, depozitară, 159 Ibidem, p. 25. 160 Ibidem. 65 în plan metaforic, a unei înțelepciuni străvechi. Rolul acestor povestiri este de a salva o lume prin cuvânt, verbul a spune înglobează în el nu doar narația în sine, ci și convenția, codul, atmosfera și ritualul, cunoașterea vieții (acel savoir-vivre), arta conversației. Povestirile vor deveni o spovedanie despre o lume care își mărturisește cu o oarecare libertate carențele, le recunoaște, dar nu manifestă nicio dorință de penitență
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
educativ. Scrie laborios și publică, la Editura Tineretului, apoi, constant, la editurile Ion Creangă și Sport-Turism, culegeri de povești, legende, basme, intitulate sugestiv: Orologiul împăratului (1957), Vârful cu dor (1973), Grădina înțelepților (1975), Piatra Craiului (1978), Fata din dafin (1982), narații ample cu pretext istoric - se întrevede un proiect destinat eposului vitejesc, în Banul Mărăcine (I-II, 1967), Inelul lui Dragoș-Vodă (1968), Taina lui Mircea-Voievod (1970), Spătarul Coman de Suceava (1977), Mărețul rege Burebista (1980) -, unde accentul cade îndeobște pe latura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
pregnanță tiparul structural al repetiției, a cărei fenomenologie o înscenează somptuos viitorul roman. În ciclul de proze Masa cu oglinzi, sub semnul revenirii stă mirajul numit de cineva „apa celor fără de viață”. Iar în Ploaia și biserica pe roate, toată narația se rezumă la repetarea unui text pe care nu numai povestitorul (Popescu), ci și ascultătorul său (ceasornicarul Schwartz) îl știu deja pe de rost. Opera lui B. este construită pe principiul reiterării, al repetiției, al circulației și al prefacerii, alcătuind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]