103 matches
-
Urmașii lui Descartes Schulmetaphysik în secolul al XVIII-lea III. ARGUMENTE PENTRU UNITATEA METAFIZICII Subjectum metaphysicae Constituția onto-teologică a metafizicii Constituția istorică a metafizicii Conceptul formal al „metafizicii clasice” IV. METAFIZICA SUB ZODIA CRITICII Scenarii ale criticii metafizicii 1. Critica naturalistă 2. Critica empiristă 3. Critica pozitivistă 4. Critica logico-nominalistă 5. Critica lingvistică 6. Critica analitică Kant: metafizică și critică Hegel: metafizică și fenomenologie 1. Avantajele unei simple sistematizări: împărțirea cvadruplă a metafizicii 2. Hegel și critica metafizicii 3. Și totuși
LECTURĂ DE PAŞTI- AUTOR GEORGE BONDOR de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428484825.html [Corola-blog/BlogPost/374864_a_376193]
-
Almeida Garrett și doctrina romantică. O nouă formă romanescă: Viagens na Minha Terra. Reînnoirea teatrului: Frei Luis de Sousa. 5. Generația 70. As Conferencias do Casino. Antero de Quental: Causas da decadencia dos povospeninsulares. Realismul. Eșa de Queiros: estetica realistă/naturalistă. Ofrancesismo. Opera romanescă. 6. Modernismul: de la Orpheu la Presenga. Fernando Pessoa ��i "Compania heteronimică" Mensagem: lectură în palimpsest a Lusiadei. 7. Jose Saramago. De la romanul postistoric la parabola postmodernă. Bibliografie 1. CASTRO, Anibal Pinto de, Retârica e Teorizaggo Literăria em
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
crea o impresie sau iluzie de forma și spațiu, si, de obicei, pentru a crea un accent în narațiunea portretizata. Artă figurativa, însăși se bazează pe o înțelegere tacită de forme abstractizate: figură sculpturii din Grecia antică nu a fost naturalista, deoarece formele sale au fost geometrice și idealizate. Ernst Gombrich să referit la strictețile a acestei imagini schematice, aderarea la ceea ce era deja cunoscut, mai degrabă decât ceea ce este văzut, ca "metodă egipteană", o aluzie la claritatea bazată pe de
Artă figurativă () [Corola-website/Science/326007_a_327336]
-
după care rupe relația. Amândouă folosesc Cluburi pentru a arăta interacțiunile societății, și amândouă arată personalitatea unui personaj în funcție de preferințele rasiale. Orwell însuși a scris în eseul "Why I Write" (1946) următoarea afirmație: "Am vrut să scriu romane enorm de naturaliste, cu finaluri nefericite, pline de descrieri detaliate și zâmbete impresionante. Și, de fapt, prima mea carte, "Zile birmaneze"... este genul acela de carte." Flory consideră imperialismul doar o metodă de a face bani, spunând că singurul motiv pentru care vrea
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
George Baselton, se îndreaptă spre insula Sorna, sperând să poată fura ouă de dinozaur pentru propria companie (trebuie menționat că, în primul roman, Dodgson a încercat, ajutat de Dennis Nedry, să fure embrioni de dinozaur din InGen). Sarah Harding, o naturalistă care avusese o relație cu Malcolm, îi însoțește în călătoria spre insulă. Dodgson o aruncă pe Sarah peste bord, crezând că se va îneca, și își continuă planurile. Lewis Dodgson, Howard King și George Baselton pornesc să fure ouă. Odată
Lumea pierdută (roman de Michael Crichton) () [Corola-website/Science/322902_a_324231]
-
Această temă este de origine nordică, populară la vremea respectivă în Franța, însă nu și în Italia. Interpretarea dată de Michelangelo lui "Pietà" este unică. Este o lucrare de o deosebită importantă întrucât împletește idealurile de frumusețe renascentiste cu cele naturaliste. Pentru prima dată, "Pietà" a fost găzduită la capelă Santa Petronilla, un mausoleu român aflat lângă transeptul sudic al bazilicii Sfanțul Petru, pe care cardinalul o alesese drept capelă unde vor avea loc funerariile sale. Capelă a fost demolată de către
Pietà (Michelangelo) () [Corola-website/Science/317701_a_319030]
-
secolul al XVIII-lea, se folosește de asemenea în vocabularul științific pentru a desemna caracterul natural al unui fenomen. Termenul va intra în desuetudine până în 1857 când "la Revue Moderne" publică o critică ce califică pictura lui Gustave Courbet ca naturalistă, cu sensul de « pictură de natură realistă ». Henri Mitterand distinge două perioade ale naturalismului lui Zola pe care îl situează la confluența romantismului (Jules Michelet și Victor Hugo), de care s-a impregnat în timpul lecturilor tinereții și a pozitivismului pe
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
a folclorului românesc, temperamental un liric, scriitorul cultivă în același timp o proză realistă a observației vieții, cu o expresie crudă, adoptată ca formă de renunțare la formele idilice ale existenței. Delavrancea respinge „naivitățile romantice“, în numele unei preferințe pentru „autenticitatea“ naturalistă, care n-a dispărut nici în ultima etapă a creației sale. În întreaga sa activitate literară, Delavrancea a demonstrat o mare prețuire pentru valoarea umană a omului simplu, omul naturii, față de țăranul cu întreaga sa zestre spirituală, cu imaginația sa
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
poeți și autori s-au nascut în zona Sân Ramón, inclusiv José Joaquín Sălaș Pérez, Carlomagno Araya, Ema Gamboa și Feliz Ángel Sălaș. Personalitatea publică cea mai îndrăgită în Sân Ramon este Lisímaco Chavarría. Născut în 1878, poezia romantică și naturalista a lui Chavarría au făcut să fie comparat cu alti bine cunoscuși autori din America Latină, cum ar fi Rubén Darío, José Enrique Rodó și Joaquín García Monge. Născut în 1915, autorul și ilustratorul naturalist Rafael Lucas Rodríguez a fost un
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
întruchipează în această interpretare puterea (Fortitudo), femeia este Caritas. Virtutea masculină și cea feminină nu trebuie să se teamă de furtună care se anunță. Din punct de vedere stilistic, "Furtună" reprezintă fază de maturitate în creația pictorului. Magistrală este viziunea naturalista a vegetației și a ruinelor, culorile estompate de bruscă lumină a unui fulger. Tematic, Giorgione alege deci tocmai starea cea mai perisabila a reprezentării, cu totul dependența de condițiile atmosferice ale scenei. Poate cea mai controversată opera a lui Giorgione
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
Musulmanii se specializaseră în caligrafie și în ornamentarea clădirilor cu modele geometrice complicate. În Asia, budiștii pictau scene din viața lui Buddha. Sub dinastiile Tang și Song, chinezii au pictat și au sculptat în stiluri noi de artă peisagistică și naturalistă și fabricau obiecte din porțelan fin. În Mexic, manuscrisele, sculpturile în piatră și picturile murale făceau parte din cotidian. Spre sfârșitul Evului Mediu, creativitatea artistică era în floare. Artele plastice și muzica medievală progresaseră, iar stilurile și tehnicile deveneau tot
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
-i să se justifice”1. Însă în Cratylos, relația mimetică apare prezentată în termeni considerabil diferiți. Plasat - după cum prea bine se cunoaște - între doi adversari, dintre care unul (Hermogene) susține teza convenționalistă (thései), a arbitrariului numelui, iar celălalt (Cratylos) teza „naturalistă”(phusei), a motivării, Socrate lasă la început impresia că ar da câștig de cauză celei de-a doua perspective în defavoarea celei dintâi, pentru ca apoi să răstoarne, nu o dată, raportul de forțe într-un sens ori într-altul. În realitate, cele
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de particule ș.a., lumea poate înclina spre obsesiile analizelor și fragmentărilor perpetue ale activităților omenești. Necesarele sinteze rămân mereu incomplete pentru multe fapte și detalii care nu pot fi încorporate de premisele de la care se pleacă. Căci unele premise sunt "naturaliste", altele sunt "evoluționiste", iar altele sunt "antimetafizice", așa cum se pot vedea și în pozitivismul comteean și în neopozitivism ori în intuiționismul bergsonian și în alte concepții apropiate. Autorul găsește ca alt factor răspunzător pentru devieri individualismul îmbinat cu utilitarismul. Ele
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu mimări...). Or, datorită discursului indirect liber, cititorul poate auzi doi "enunțători" în vorbirea populară: vocea naratorului, care stăpânește citatul, și "poporul", care imprimă propria lui alteritate de limbaj în instituția romanescă. Doamna Bovary și Gervaise, două opere consacrate ca "naturaliste", nu exploatează DIL în acest sens. În Gervaise, el este folosit în scop sociolingvistic, după cum o arată și faptul că servește mai ales la redarea conversațiilor. Pe când în romanul lui Flaubert, DIL apare atât la limita dintre conștiința personajului și
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
comme si l'histoire racontée survenait à l'intérieur d'un espace déjà construit et indépendant d'elle ; en fait, c'est en se développant que l'énonciation légitime progressivement son propre dispositif de parole"287. Le texte réaliste ou naturaliste se construit sur trois axes: l'axe diégétique ou dramatique (qui implique des scènes d'affrontement entre les personnages déterminés du point de vue socio-historique, l'axe descriptif et l'axe des idées. Le récit progressif évalue dans une alternance
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
folosi efectiv limbajul pentru a-și aminti informații și a crea idei noi), ale inteligenței interpersonale 1 (capacitatea de a înțelege intervențiile, motivațiile, dorințele celorlalți), ale inteligenței intrapersonale 1 (capacitatea de autoînțelegere, autoapreciere corectă a propriilor sentimente, motivații), ale inteligenței naturaliste 1 (care face omul capabil să recunoască, să clasifice, să se inspire din mediul înconjurător). Scopul central al tehnicii Lotus de grup este participarea tuturor membrilor la un exercițiu creator și, în unele cazuri, la găsirea unei soluții la o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de a rezolva probleme și de a crea produse considerate valori de cel puțin o cultură. Studiind modul în care oamenii rezolvă problemele, Gardner ajunge la concluzia că există nouă tipuri de inteligență: * verbală-lingvistică; * logico-matematică; * spațială-vizuală; * muzicală-ritmică; * corporală-kinestezică; * interpersonală; * intrapersonală; * naturalistă; * existențială. Fiecare inteligență are un sistem propriu de simboluri și corespunde unei anume zone a creierului, care controlează inteligența respectivă. Inteligența verbală-lingvistică se referă la abilitatea, la ușurința cu care o persoană utilizează limba vorbită și scrisă. În această zonă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
biblice, precum și prin apropierea debordantă de aspectele și personajele lumii reale, în realizarea unor lucrări de inspirație religioasă precum Chemarea Sfântului Matei (1599-1602), Sfântul Toma necredinciosul (1602-1603), Îngroparea lui Hristos (1602-1604) sau Moartea Fecioarei (1605-1606), a căror abordare neobișnuit de "naturalistă" pentru acea vreme era menită să implice pe spectator în exercițiul spiritual al credinței, așa cum făcuse deja stilul iezuit al Contrareformei. 427 Numele artistului se leagă în pictura secolului al XVII-lea și de exploatarea temelor religioase, așa cum reiese și
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sociale atrăgându-ne și pe noi: regionalism nu înseamnă exclusivism”. Ca urmare, „grila” rubricilor, îmbogățita în 1926, de când la conducere rămâne C. D. Fortunescu, presupune abordarea unei tematici extrem de largi: „Studii și cercetări”, „Oltenia istorică”, „Oltenia arheologică”, „Oltenia folcloristica”, „Oltenia naturalista”, „Oltenia culturală”, „Oltenia literară”, „Note și comunicări”, „Recenzii”. Literatura nu reprezenta, deci, decât o latură a preocupărilor revistei, A.O. rămânând, și din acest punct de vedere, ca program, în limitele unui provincialism „luminat”, cu nostalgia mării culturi. Cel mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285449_a_286778]
-
Conform lui Stevenson, termenii valorici au atât o componentă descriptivă, cât și una emoțională, iar specificul judecăților morale constă în faptul că ele induc atitudini tocmai datorită înțelesului lor emoțional 16. Emotivismul, apărut ca o reacție la criticile aduse meta-eticilor naturaliste și inuiționiste, a demonstrat că judecățile morale nu sunt pur descriptive, ci au și o componentă evaluativă. Neajunsul major al emotivismului a constat însă în iraționalismul său, el susținând teza că dimensiunea emoțională a limbajului nu se subordonează regulilor logicii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
potopul lui Noe) sau al epidemiilor de a elimina cea mai mare parte a rasei umane. Moartea Neagră și vizitele ei ulterioare au dus cumva la acest raționament (Watkins, 1972, Cohn, 1992). Unul dintre cei mai renumiți profesori de filozofie naturalista din timpul Renașterii timpurii a fost Biagio Pelacani de Parma care a predat la Pavia, Bologna și Padova și care a murit în 1416. El a rămas o figură bine cunoscută în cercurile umaniste ale Quattrocento-ului, deoarece Vittorino da
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
i-ar putea fi "conferit" un rol în revoluția renascentista a gândirii istorice nu va fi probabil găsită vreodată. Eternalismul a fost o doctrină eretica care trebuie tratată cu prudență, în special atunci când intră în conflict cu istoria biblică. Filosofia naturalista și istoria au fost concepute că discipline distincte în cazul în care istoria poate fi încă numită "disciplină" în secolul al XV-lea. O lucrare despre soarta eternalismului în rândul filosofilor renascentiști rămâne să fie scrisă 20. Înțelegerile epicuriana și
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
e) muzicală (implicată în compunerea unei sonate sau în cântatul la violoncel); f) interpersonală (implicată în găsirea unei modalități eficiente de înțelegere a celorlalți sau de intrare în legătură cu ei); g) intrapersonală (implicată în atingerea unui nivel înalt de autocunoaștere); h) naturalistă (implicată în discernerea tiparelor complexe din mediul natural). Gardner (1993) a analizat viața a șapte persoane care au avut o contribuție extrem de creativă la civilizația secolului XX, fiecare ilustrând un tip de inteligență din cadrul teoriei inteligențelor multiple: Sigmund Freud (intrapersonală
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1978. ROUQUETTE Michel-Louis, Sur la connaissance des masses. Essai de psychologie politique, Grenoble, PUG, 1994. SASSIER Philippe, Du bon usage du pauvre. Histoire d'un thème politique : XVIe XXe siècle, Paris, Fayard, 1990. SPERBER Dan, La Contagion des idées. Théorie naturaliste de la culture, Paris, Odile Jacob, 1996. Reprezentările sociale și componentele lor AEBISCHER Verena, DECONCHY Jean-Pierre et LIPIANSKY Edmond Marc (coord..), Idéologies et représentations sociales, Cousset, DelVal, 1991. BEAUVOIS Jean-Léon, JOULÉ Robert-Vincent și MONTEIL Jean-Marc, Perspectives cognitives et conduites sociales. Représentations
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și asemănarea lui Dumnezeu. Omul este nemuritor, dar, ca urmare a păcatului originar, el a căzut sub influența morții. Toate aceste consecințe au fost anulate prin Învierea lui Hristos. Apologeții ruși prezintă caracteristicile care diferențiază concepția antropologică creștină de cea naturalistă. • Nemurirea sufletului. Respingând ipotezele raționaliste cu privire la suflet, apologeții demonstrează că acesta este o substanță spirituală deosebită, principiul independent al fenomenelor spirituale. Conștiința este factorul care subliniază adevărul nemuririi sufletului. Dacă sufletul nu este rezultatul organismului, ci este o substanță spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]