559 matches
-
Îi ies de sub tipar volumul al doilea din „Balade și idile”, ediția a doua din „Fire de tort”, publică poeziile „Povestea căprioarei” și „Cântecul redutei”, colaborează la „Revista ilustrată”. Bolnav, plecă la Karlsbad. Întors, publică, în 1899, „Războiul nostru pentru neatârnare (1877-1878)”, „Povestea unei coroane de oțel”, poeziile „Cicoarea” (în „Convorbiri literare”), „Pierde vară” (Noua revistă română”), „Nunta în codru” („Tribuna Poporului”), „Faptul zilei” și „Pe dealul Plevnei” („Literatura și arta română”), „O scrisoare de la Muselim-Selo” („Gazeta săteanului”), „Dorobanțul” („Albina”), „Pacea
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
același cuget și aceeași simțire sfântă care, l-a întrupat ca Dăinuire multimilenară în cuminecare cu Altarul, Dorul, Dăruirea, Doina, Balada, Pământul, Codrul, Moșia, Apele, Grâul, Via, Taina, Biserica, Suferința, Crucea, Martiriul, Omenia, Luna, Stelele, Soarele, Cerul, Învierea, Înălțarea și Neatârnarea, rămânând locului hărăzit de Bunul Dumnezeu, peste voința încrâncenată a tuturor vicisitudinilor, furtunilor, amenințărilor, prigonirilor, invaziilor, persecuțiilor, eresurilor, ereziilor, schismelor, trădărilor, lașităților, râvnirilor, vânzărilor, ideologiilor atee, doctrinelor politice... Neamul Dacoromân-Vlăstarul regal, legitim și moștenitor al tronului neamului primordial pelasg, fiind
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
România? Simplu! Un președinte nu jucător ci arbitru între partidele de la putere și cele din opoziție! Un președinte (dacă se poate) profesor universitar! Bine ar fi să fie un istoric, bun cunoscător al năzuințelor de veacuri ale Romanului: independență și neatârnare! Să fie neînregimentat politic și să nu aibă simpatii de nici o culoare ! Un prim-ministru tânăr, din generația celor între 30 și 35 de ani, tehnocrat, fără de partid, fără de rude sus-puse, fără să fie santajabil. Un Parlament cu deputați și
PRIMUL NUMĂR AL NEWSLETTER-ULUI „ROMÂNIA NOASTRĂ” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Cristi_dumitrache_primul_numar_al_new_cristi_dumitrache_1330916978.html [Corola-blog/BlogPost/349001_a_350330]
-
rahat, să mai cânte fanfara acelaș imn mai trist ca un prohod, să ne plictisească iar cu acelaeași bâlbâieli de zile mari precum că noi am stat aici de veacuri că au luptat moșii noștri și strămoșii ca să ne mențină neatârnarea că ne-au lăsat o țară... ce ne-au lăsat fată dragă? că te-au ciunțit cam toți, care și cum au vrut, și bulgarii, și turcii, și rușii... mai ales rușii, vecinii tăi!... nu mai zic de unguri, că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
Vetrei geto-daco-strămoșești. Având credința puternică în Împăratul lumii-Biruitorul Iisus Hristos, Aurel State se consideră deopotrivă Ostaș al Domnului și al Patriei sale, cea cu descendență nobilă, demnă și nemuritoare. Neastâmpărul său de a fi primul în toate, curajul musceleanului, al neatârnării, avântul tineresc în somptuoasa uniformă verde a Vânătorului de Munte, îl azvârle pe Aurel State pe culmile gloriei între cuceritorii inespugnabilei cetăți a Sevastopolului, sub flamura Învingătorului. Statul român și cel german îi acordă pentru meritele sale deosebite, fiind rănit
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
și Cântecul Românesc. Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R. S. R., 1965, p.56) Așa cum Oltul își adună afluenții, fii și nepoți, ca un Păstor grijuliu turmele sale, mânându-i spre Dunărea albastră, învolburând Marea cea mare, cu răzvrătirea neatârnării, așa cântecul Mariei și-a adunat mlădițele mângâind cerul și-nseninând pământul. Vremea iscusiților Conducători ai Neamului a înfrățit în clipa milostivă durerile cu bucuria, dimineața cu nunta, visurile cu curcubeiele, lacrimile cu fecioarele, dorul cu jalea, legea cu sărbătorile, azurul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
de cultură; o structură pe verticală conferită de continuitatea neîntreruptă în spațiul vetrei istorice dintre Carpați, Dunăre și Marea Neagră, cu elementele constituente ale specificului dezvoltării materiale, instituționale, legislative etc. Acestea, laolaltă cu conștiința identității culturale și a luptei neîntrerupte pentru neatârnare în fața primejdiei străine. Și, în sfârșit, acoperișul sublim al unei construcții durabile peste veacuri, care va fi dat de împlinirea năzuinței de unire a tuturor românilor într-un singur stat național, unitar, independent și suveran. Un scurt istoric al „caznei
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Unirea_cea_mare_.html [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
drept de apel, pentru atitudinea sa de „bun român”. În perioada 1988-1990 este unul dintre liderii Mișcării Naționale pentru autodeterminare și independența Republicii Moldova, alături de intelectuali patrioți, în frunte cu Mihai Cimpoi, Valeriu Matei și mulți alții. După ce Republica Moldova dobândește independența, neatârnarea, s-a implicat cu tot talentul și energia sa în viața politică, dobândind calitatea de deputat al Parlamentului, între anii 1990-1994 și 1998-2001, fiind ales și Vicepreședinte al Partidului Forțelor Democratice, care a avut un rol proeminent în formarea conștiinței
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nicoale_dabija_un_exponent_de_pompiliu_comsa_1373170210.html [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
pe pământ și privită ca etapă este o fază provizorie, de pregătire pentru lansarea în maturitate. În lucrarea sa ,,Geneza metaforei și sensul culturii'', Lucian Blaga observă vârstele omului din urmărind ,,fazele sau etapele'' ca ,,structuri autonome'' sau ‚,focare ale neatârnării''. Tot el vede în satul său natal, Lancrăm, ,,paradisul copilăriei'', pe care-l poartă cu sine toată viața și la care se raportează mereu ca adult. În conștiința copilului, satul unde a copilărit reprezintă centrul lumii (axis mundi) cu topografia
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din ceea ce făceau eroii, căci de cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
d-na ELENA MARIN, o distinsă și subtilă prezență. Vădit emoționat, poetul Ionel Marin a precizat că răspunsurile la simpla întrebare DE CE BOGDANIA? pot fi doar două: Bogdan - de la Bogdan I-ul, domnitorul Moldovei - un simbol al luptei istorice de neatârnare națională și Bogdan - numele unei ființe dragi sufletului său. Poetul i-a dat cuvântul d-lui Cristian Petru Bălan, care a punctat câteva aspecte necesare ale comemorării Eminescu de pe 15 iunie - împlinirea a 123 de ani de la trecerea în neființă
PREMII SI LISTA LAUREATILOR.FELICITARI ORGANIZATORULUI, POETULUI IONEL MARIN ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Concursul_national_de_creatie_literar_mihai_marin_1339933605.html [Corola-blog/BlogPost/358326_a_359655]
-
S-apărăm pământul sacru ca și legile nescrise / De hoarde năvălitoare cu legile interzise.” Și aceste poezii sunt cele care reflectă firea adevărată a poetului, descendent dintr-un neam viteaz și neînfricat, devotat țării și idealurilor ei de libertate și neatârnare. În toate acestea e loc și pentru „Vise de an nou”: „Revăd dragostea pierdută în imaginare flori / Sub un cer care drapează simfonia de culori / Pe-un pământ albit de gânduri într-o iarnă cu zăpezi / Aduse în miez de
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
d-na ELENA MARIN, o distinsă și subtilă prezență. Vădit emoționat, poetul Ionel Marin a precizat că răspunsurile la simpla întrebare DE CE BOGDANIA? pot fi doar două: Bogdan - de la Bogdan I-ul, domnitorul Moldovei - un simbol al luptei istorice de neatârnare națională și Bogdan - numele unei ființe dragi sufletului său. Poetul i-a dat cuvântul d-lui acad. prof. Cristian Petru Bălan, care a punctat câteva aspecte necesare ale comemorării Eminescu de pe 15 iunie - împlinirea a 123 de ani de la trecerea
SPERANŢA CE VA DEVENI TRADIŢIE: FESTIVITATEA DE PREMIERE A CONCURSULUI NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ „BOGDANIA” – FOCŞANI, 2012 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_speranta_ce_va_deve_gheorghe_stroia_1340648041.html [Corola-blog/BlogPost/358148_a_359477]
-
Suceava, Iași, Jilava, Pitești, Bacău, Rahova, Craiova, Aiud (celular și zarcă), Canal, Poarta Albă, Peninsula, Capul Midia, Grindu, Periprava, Constanța, pe Bac la stuf, Borzești și Onești. Conștiința de Român i-a purtat pașii și sufletul în lupta Neamului pentru neatârnare și dezrobire înnobilându-l cu meritul de erou în campania de eliberare a Ardealului de Nord. După război, urmează cursurile Academiei de Inalte Studii Comerciale și Industriale din București, întrerupte de vicisitudinea evenimentelor nefaste care populau țara la vremea respectivă
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1437039372.html [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
Și izvoare călătoare,/ Crapii-n ele cât berbecii/ Pepenii de zahăr roșu,/ În grâu spice cât cocoșul./ Pui un bob, din el răsare/ Mia de mărgăritare,/ Dulce binecuvântare...” Pașoptiștii români s-au pronunțat în cuvinte lămuritoare în privința noțiunilor de libertate, neatârnare, credință, neam, datorie, patriotism, țară ș.a. Filozofi din antichitatea grecească și cea romană: Democrit, Cato, Seneca, Aristotel, preoți, mari duhovnici, înalți ierarhi, credincioși, moraliști francezi, cu toții sunt reuniți într-un fluviu de înțelepciune pentru propășirea omului din cele mai vechi
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1474260832.html [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
Ceea ce se remarcă la această scriere de excepție este faptul că din ea degajă un patriotism demn de marile cauze, că toți gânditorii și scriitorii cuprinși aici își manifestă crezul artistic, dragostea pentru țară, pentru limbă, pentru trecutul jertfelnic pentru neatârnare și pentru valorile morale și civice care trebuie să primeze în comportamentul tuturor. Uneori, acest patriotism merge până la extremă, până la jertfirea proprie pentru eliberarea țării, pentru apărarea hotarelor ei: „Când PATRIA este în pericol și cheamă pe fiii ei să
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1474260832.html [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
și mai ales să trăiască ! Poporul acesta obidit de grele vremuri și dușmănoase gânduri de cotropire n-aîncetat nicio clipă să fie dârz în a-și apăra ființa și demn în arena istoriei. De veacuri a luptat pentru dreptate socială și neatârnare : CTITORIND SOARELE OMENIEI Motto : "Vreme trece, vreme vine." Chiar dacă timpul trece Prin timp noi vom rămâne, Chiar de ni-i clipa rece Noi tâmpla ne-o vom ține; Și frunte lângă inimi Și inimi lângă frunte Noi sus vom ține
TEZA LUI DIO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1395346358.html [Corola-blog/BlogPost/360251_a_361580]
-
Articolele Autorului Se întâmplă uneori să te împingă în undele imprevizibile tocmai o statornică locuire de suflet. Plutești neatins, imponderal, nepământean, ricoșând brusc de cealaltă parte a văzduhului, tras de braț de vreo înălțare? Piciorul alunecă, mâna se mișcă spintecând neatârnarea. Ridici fruntea, te menții la suprafață cu ochii larg deschiși către țărmul odihnei. Și privirea se menține peste valuri, peste zare, dincolo de cutremure, acolo unde îți alegi sensul, până la capătul experienței. (15 oct.2016) Referință Bibliografică: Supraviețuitorul / Iulia Dragomir : Confluențe
SUPRAVIEȚUITORUL de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1476539550.html [Corola-blog/BlogPost/377018_a_378347]
-
de teologie ortodoxă - o prioritate românească în școlile superioare de teologie din spațiul panortodox. În același timp, Nichifor Crainic, devenit directorul Gândirii, precizează termenii opțiunii culturale, literare și politice tradiționaliste proprii „gândirismului” în eseuri programatice, cum au fost: „A doua neatârnare”, din anul 1926, sau „Sensul tradiției”, din anul 1929. În contra imitației culturii occidentale și modernismului susținut de Eugen Lovinescu (în faimoasa sa Istorie a civilizației române moderne, 1924-1925), Nichifor Crainic pledează pentru creație modernă inspirată din valurile autohtonismului și tradiționalismului
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Ele sunt dovezi ale nației românești... Asemenea valoare istorică există Ce-ar trebui să trezească interes, Ea încărcată de istorie, persistă, Marii culturii tac, privesc ca ,,eres”... Matei Basarab ce-a ctitorit-o Cu credință la îngerii cerești, La lupta neatârnării ce a iubit-o Mânăstirea se numește Plătărești! De trei sute ani stă mărturie, A suferit lungi cazne si invazii, Ducând o viață grea și sângerie, Cei răi jefuind-o în diferite ocazii... Folosită ca beciuri de tortură În timpurile reci
ÎNCĂRCĂTURA ISTORICĂ PLĂTĂREŞTI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1465499066.html [Corola-blog/BlogPost/370456_a_371785]
-
stil ar folosi autorul, poezia curge lin și cât se poate de limpede pe câmpia paginii. În poezia : Rădăcini el face o trecere în revistă a numelor glorioase care au slujit țara cu sceptrul în mână, în marile bătălii pentru neatârnare. De te-ntrebi, cumva, vreodată, dacă ai o rădăcină, / Te coboară cât se poate pe a neamului tulpină / Și-ai să vezi, ca-ntr-o oglindă, pe aceia de demult, / Ce-au trudit la temelie, neamul de 1-au început
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
punerea în intrigă și etalarea informației. “Discursul jurnalistic are indici, indicii și indicatorii limbajuali și cogitativi care îl fac recognoscibil. Ca discurs al unei puteri, prima dintre caracteristicile sale o reprezintă autonomia. Jurnalismul autentic este independent, discursul său transformă independența, “neatârnarea” in autotelism și autonomie. Jurnalismul nu are, în autenticitate, nici o conexiune supraordonată. Discursul său se conduce singur și, mai mult, iși fixează singur principiile de producție. Autotelismul și autonomia constituie principiile constitutive ale jurnalismului. Cultura jurnalistică trebuie să se ancoreze
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
fel încât să nu se răspândească tâmpeniile vreunui intelectual de doi bani și prin căpățânile altor idioți mai slabi de țâțână. Era vrednicul urmaș al unor oameni de înaltă ținută morală din ținutul vechilor daci, vestiții luptători pentru libertatea și neatârnarea comunei Atârnați. Mai târziu veniseră în vest să aducă și aici lumina înaltelor lor cunoștințe inițiatice moștenite din moși-strămoși, dar se cam încurcaseră cu muierile de prin partea locului și se stabiliseră pe aceste noi meleaguri. Încă de mic își
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1409129605.html [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
al Moldovei. Comandant militar înnăscut, diplomat neîntrecut și cu spiritul dreptății, a știut să țină cât mai departe țara sa de poftele vecinilor care de multe ori erau mai puternici decât el. Face compromisuri când îl silesc împrejurările dar păstrează neatârnarea țării. La 4 aprilie 1459 recunoaște suzeranitatea lui Cazimir, regele Poloniei, îi lasă stăpânirea Hotinului dar obține de la acesta angajamentul de a nu-l lăsa pe Petru Aron, protejatul său, să se apropie de hotarele Moldovei.Ștefan cel Mare și
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/2_iulie_stefan_cel_mare_si_ion_untaru_1372744756.html [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
țesutul adipos bine reprezentate, cu strămoșii care fie dorm în cronici, fie sunt pictați în bisericile noatre vechi, în mănăstiri, cu chipurile lor ascetice, alungite de post și rugăciune ori de suportarea lipsurilor în îndelungate bătălii în lupta lor de neatârnare. Erau vremuri când într-o mână se ținea crucea și în altă sabia să ne lase nouă, urmașilor, o țară creștină mare, nesfârtecată, în care noi să trăim demni, respectați de alte popoare. Mergând mai departe în trecutul îndepărtat, de
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/De_ce_nu_este_iubit_eminescu_d_elena_armenescu_1371270465.html [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]