1,179 matches
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT Autor: Viorica Gusbeth Publicat în: Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017 Toate Articolele Autorului Doina îi povesti. Colega îi spuse doar atât: ― Nu sunt bârfe! Tot satul știe că acolo s-a întâmplat ceva bine gândit de
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488710196.html [Corola-blog/BlogPost/384761_a_386090]
-
Constantin! De la bal și de la întâlnirea prin care Petrică încercă s-o cucerească pe Florica a trecut ceva timp. Florica nu uită faptul că iubitul ei, Constantin, dispăruse atunci când ar fi trebuit s-o ducă acasă, după bal. Referință Bibliografică: Necăjitul povestire fragment / Viorica Gusbeth : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2256, Anul VII, 05 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Viorica Gusbeth : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488710196.html [Corola-blog/BlogPost/384761_a_386090]
-
fost creată Cu tot din cer ce a căzut Nu am știut grăi: “frumoasă” Până femeia n-am văzut Și toate au un rost a lor Doar fiindcă voi vă îngrijiți Și de bărbați, copii și neamuri Și de străinii necăjiți Și nu stiu ce s-ar întâmpla De-așa fragile, delicate Odată v-ați opri din drum Și-ați spune că nu se mai poate Dar știu și-acum și-n orice zi Cum știu că focul vrea scânteie Iubirea, lumea ar
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
puteai să-mi dai? Eu mai aveam doi prunci N-aveam nici pâne nici mălai M-am veștejit de timpuriu Și chipul mi-e uscat de vânturi De câte lacrimi nu mai știu Sunt toată arsă-n gânduri Și dacă necăjită sânt Așa a fost să fie Dar am sfințit acest pământ Ca mamă cum se știe Puțină sânt și tot gândesc Cu oarecare teamă Că în curând mă prăpădesc Rămâi și făr'de mamă De-oi fi copile să ai
SCRISOARE DE LA MAMA, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_de_la_mama_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367359_a_368688]
-
cât de scurtă-i fericirea... Cinstire, minunată carte, acelor trudnici ce te-au scris, Și ți-au sădit între coperți, și-un pic de Iad și Paradis! Și ar mai fi ceva de spus, de aste blestemate vremuri, Ceva, iubite necăjit, ce-ți dă motiv să te cutremuri: Cât timp lectura-i o povară, pentru acei ce-i dau cu flit, Ajuns-a cartea să devină, copil bastard și nedorit! Iar personajul din poveste, când vrei norocul să-l alungi, Ne-aduce-aminte-o
ION C. GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ion_C._Gociu.html [Corola-blog/BlogPost/359991_a_361320]
-
destul de bine și era tare mândru de progresele pe care le făcuse. Parcul era plin de copii gălăgioși, bucuroși și fericiți, că în sfârșit, se pot juca în aer liber. Gabi era de gardă până duminica dimineața,și era tare necăjit că nu se putea bucura de vremea frumoasă, alături de ei. În plus, avea o problemă și mai grea, și nu prea știa ce o să facă, nu prea avea alternative, și nu depindea de el. Timpul trecu parcă în zbor, abia
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1465667111.html [Corola-blog/BlogPost/379197_a_380526]
-
cel puțin însurat, tot repeta el supărat de situație. Cred că mă omoară Gina dacă mai află și asta. Săraca, câte ponoase mai trage din cauza caracterului meu. Ștefan s-a hotărât. Luă telefonul și o sună pe Felicia. Ascultă destul de necăjit cum țârâie aparatul. Nu era deloc încântat de ce va discuta cu femeia care-l aștepta. Se auzi vocea de fumătoare a Feliciei: - Alo! - Sărut mâna scumpă doamnă. Ce mai faci? - Ce să fac? Te aștept făcându-mi de lucru pe lângă
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496591590.html [Corola-blog/BlogPost/371760_a_373089]
-
într-un loc frumos, unde pădurile sunt populate de multe animale sălbatice iar terenurile sunt fertile și le veți putea cultiva. - Dar cine ne va îndruma, cine ne va apăra ? Sunt mulți copii și femei fără apărare, glăsuiră câțiva bărbați necăjiți, apăruți și ei în drum. -Eu ! V-am salvat de șobolani și vă voi salva și de foamete, spuse convingător fluierarul. Aceasta este misiunea care mi-a fost încredințată și o voi îndeplini până la capăt. Vă voi aduce teferi și
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
făgăduit. A doua zi, de dimineață, toți oamenii erau pregătiți pentru lunga călătorie salvatoare. Primarul orașului era alături de ei. El cunoștea scopul misiunii, la fel ca fluierarul, fiind informat de tot demersul. Au pornit, cu mic, cu mare,toți oamenii necăjiți, cu femeile și copiii lor. La biserică, locuitorii au observat lipsa oamenilor și în special a copiilor, care trebuiau să cânte în acea zi.Nici primarul nu era de găsit. Drumul era lung și dificil. Treceau prin păduri dese iar
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
foaie, de pe care am putut descifra Dragele mele... Atât. Și n-am știut niciodată cum se scuzase la plecarea subită din viața noastră Arthur. Depășiserăm năvala sa către o altă parte a vieții, necunoscută, nebănuită. Ne fusese greu, dar... Deși necăjite, demnitatea și bunul simț ne ghidaseră drumul și modalitatea explicațiilor datorate celor din jur. Ce nu putea-mpărți cu mine, mama o făcuse cu splendorile sale, amice adevărate, mai surori decât orice soră, nu alta! ... -Și noi unde ne cazăm
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > NECAJITUL NUVELA Autor: Viorica Gusbeth Publicat în: Ediția nr. 2249 din 26 februarie 2017 Toate Articolele Autorului NECĂJITUL Nuvelă Iată, anii de liceu se încheiară. - De luni, domnișoară Doina Rădulescu, te prezinți la post. În comună X. Doina era nespus de bucuroasă. Vestea aceasta chiar este minunată pentru ea. Căzuse la examenul de admitere pentru facultate, stătea acasă
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
oră, vei vedea în continuare ce surprize îți va face. Da, Silvia, îi spuse colegei, a fost o mare surpriză copilul acesta, la oră. Știi, când am fost la ei acasă, băiatul descărca căruța de porumb. Arăta, obosit și foarte necăjit. Desculț, murdar! Ei, Doina, așa este la țară, o să mai vezi tu copii munciți de părinți, nu este el primul. Noiembrie își intră în drepturi. Câmpiile au rămas dezbrăcate, pomii nu mai șoptesc iubirile târzii, florile s-au uscat, aerul
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
și melcii se ascundeau în casele lor, furnicuțele porneau după mâncare doar dacă erau sigure că în drumul lor nu se vedea nici o urmă de melc, buburuzele nu mai zburau decât atunci când târâtoarele acelea răutăcioase dormeau, dar, printre toate sufletele necăjite, cel mai tare suferea Viorel. Nu mai putea cânta nici măcar o notă fără să fie auzit de Limax, Helix și spionii lor. Nu mai avea nici căsuță, cu toate că furnicuța Ruța se oferise să îl primească în odaia ei mică din
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
eu? Sau poate că vreți “euri”, de-acuma, că leii noștri nu mai sunt buni... - Eu nu v-am cerut nimic, ce aveți cu mine? - Ce s-a întâmplat, d-nă, am încercat eu să întru în vorbă, în timp ce chipul acelui necăjit începea parcă să prindă un anume contur în memoria mea. - Ce să se întâmple, d-le?! A înebunit lumea asta! Am vrut să-i dau 5 lei de pomană ăstuia și, uite, m-a refuzat! Eu sunt femeie credincioasă, când
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405075283.html [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
grele Purtate cu obidă, de popor. O zi pe an îți suntem datori, țară, O zi pe an măcar, să te cinstim, Destul în rest, te facem de ocară Când pentru alții, din nevoi, spetim. Mi-e dragă țara asta necăjită Ce speră că-ntr-o zi va prospera, Vă jur, oricât aș fi de îndârjită Am s-o iubesc mereu, e țara mea! Referință Bibliografică: E țara mea! Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2162, Anul VI, 01
E ȚARA MEA! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1480586871.html [Corola-blog/BlogPost/370510_a_371839]
-
care pâlpâie a speranță. Pentru altcineva, pentru un alt suflet rătăcind pe lume, în căutarea unei insule de omenie. Este doar una dintre zecile de mii de cutii care au trecut pe la Valentin Vesa în drum spre casele unor copii necăjiți. El este cel care a deschis, în urmă cu nouă ani, cutia omeniei din care s-au ridicat spre lume generozitatea, empatia, implicarea, grija. Cutia încărcată cu un bagaj atât de valoros nu este cine știe ce, în dimensiunile ei fizice. Este
ShoeBox. Cum poți schimba o viață cu ajutorul unei cutii by https://republica.ro/copiii-care-fac-pe-moc-ii [Corola-blog/BlogPost/338304_a_339633]
-
tot statutul istoric și de creștin - democrat. A urmat în ultimii 7-8 ani (și gata), experiența tristă într-un partid social-democrat (PSD), de alte dimensiuni cu pretenții boierești. Partid complet rupt de lumea și realitatea profundă, adâncă a săracilor, a necăjiților dar cică îi reprezintă! Cât cinism!? Ne mai vorbind de cele sfinte, de semenii „aleși”, lumea greu-manipulabilă?! Aici promisiunile și intervențiile calculate, dar și spontane într-o lume sărmană și plină de dezabilități sociale și umane pentru o zi, sunt
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1465772346.html [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
realism, dublate de cinste, demnitate și moralitate exemplară, el s-a înălțat în elita clerului de mir, din care s-au recrutat arhierei de mare valoare ai Bisericii noastre. Nu avea adversari sau dușmani, ci era unanim socotit părintele celor necăjiți și oropsiți și sfătuitorul de bine al tuturor. Iubit și stimat, era dorit și așteptat pretutindeni pentru curata mireasmă creștină desprinsă din vorba, din privirea și din purtarea sa, ce vădea pe adevăratul apostol al lui Iisus Hristos. Activitatea lui
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
și neputincioși. Primindu-le, acestora nu le venea să creadă, și cu lacrimi în ochi mulțumeau Părintelui Mitropolit Justinian. După secetă, a urmat iarna grea a anului 1947, gerul năpraznic înghețând vetrele cantinelor, sobele școlilor și ale spitalelor, casele celor necăjiți. Lemne erau în pădure, dar lipseau mijloacele de a le transporta la cei în suferință, altă consecință a războiului, care a distrus parcul de mașini. Vlădica Justinian Marina a găsit soluția. Un tractor cu două sănii mari trase după el
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
tractor cu două sănii mari trase după el a împlinit această lipsă, cărând tone de lemne de foc acolo unde era de trebuință. Mult timp după aceea s-a vorbit în Moldova de tractorul cu lemne al părintelui Justinian. Părintele necăjiților și tătăl orfanilor Marea problemă a Moldovei acelor ani era ocrotirea copiilor, îndeosebi a celor orfani, ajutorarea văduvelor, invalizilor, foștilor prizonieri și deportați scăpați din lagăre și refacerea gospodăriilor distruse de război. Pentru a spijini această vastă operă de asistență
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
V-aș rupe un picior, v-aș fractură o mană Copiii voștri beau din căni mari de argint, Iar noi le dam la prunci pâini vechi de-o săptămâna Ce paradox de țară, ce junglă fără lege Dar, noi, cei necăjiți chiar n-avem nicio vină? Stăm drepți în fața lor, desi prea rău ne merge Trăind în întuneric , n-o să vedem lumină A.S. ... Citește mai mult Ne vreți pe toți săraci , cât credeți c-o să țină?Ne-am săturat de voi
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
că nu va mintV-aș rupe un picior, v-aș fractură o mânăCopiii voștri beau din căni mari de argint, Iar noi le dam la prunci pâini vechi de-o săptămânăCe paradox de țară, ce junglă fără legeDar, noi, cei necăjiți chiar n-avem nicio vină? Stăm drepți în fața lor, desi prea rău ne mergeTraind în întuneric , n-o să vedem luminăA.S.... VI. SĂ NU UITAȚI NICICÂND: AICI E ROMÂNIA!, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1298 din 21
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
ce ape are De le soarbe dintr-o dată, Tremurând din aripioare, O gâză nevinovată, Însetată? Cum de-adună astă țară Greierii cu fața gravă, De-i cântă în prag de seară Cântec drag, fără zăbavă, Cânt de slavă? Veselă ori necăjită, Țara mea cum face oare De rămâne îndrăgită De toți fiii, ca o floare Uimitoare? Referință Bibliografică: DESPRE ȚARĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1482, Anul V, 21 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol
DESPRE ŢARĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1421822825.html [Corola-blog/BlogPost/373042_a_374371]
-
a întâmplat în acei ani la Chișinău a fost un vis extraordinar. Dar, fiindcă mai există sârmă ghimpată, frontieră la Prut, mi-a venit să fac această melodie. Căci, Prutul continuă să sângereze până azi, mai curg lacrimi de oameni necăjiți, de suflete despărțite. E o doină, pentru că numai prin doină poți să exprimi durerea acestui neam. Mă bucur că elanul nostru din acei ani renaște în această mișcare unionistă. Am participat și la Marșul Unirii de pe 5 iulie curent. În
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
parte copia. Pentru a deosebi creștinul de caricatura ori imitația sa nu există procedeu mai sigur decât a cerceta dacă postulantul este sau nu un om vesel și mulțumit. Dacă ipochimenul e intolerant, ori morocănos, ori agitat ori mahmur, ori necăjit, nu e creștin oricât de perfect, de fidel ar fi virtuții. Este virtuos dar nu este creștin. Creștinul este liber, așadar este fericit. Acesta și este sensul genialei și inspiratei fraze a lui Kirkegaard: “contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_stelian_gombos_1331540457.html [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]