23 matches
-
mâna-nălțată către soare. Părinte, nesfârșirea e cumulul de fapte, O talpă cu nisipuri am scuturat în mare. Pe vârfuri de lumină, o rugă fără tihnă Aruncă din străfunduri protecții nestemate. Pământul e minune, nimicul e rutină Și toate împreună iubiri neferecate. Parcurs-am fără grabă introvertiri trecute, Le-am îngropat pe țărmul ce se îneacă-n ape. Ce blând ne este chipul cu zâmbete tăcute! Ce multă e lumina, când îngerii-s aproape! Părinte, mulțumire! Plimbările cu Domnul Sunt oaze de
SPOVEDANIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1491898048.html [Corola-blog/BlogPost/375938_a_377267]
-
se desfășoară în lumini, Umbrele nopții se cufundă-n șoapte Iar eu trăiesc prin ochii tăi senini. În ochii tăi mai caut o speranță Și mă strecor în luciul lor curat, Găsesc o poartă către siguranță Al cărei lacăt stă neferecat. În ochii tăi de caut o iubire Plutind sfioasă înspre veșnicii, Găsind drumeagul către fericire Sunt umbra ce te cheamă să revii. Tu ești lumina dorurilor mele, Oglindă spre tărâm dumnezeiesc... Furtună, amintiri, potop de stele Și pace ochii tăi
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1409397068.html [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
genunchi, rugându-se... Afară, după slujbă, lumea a rămas în fața bisericii mai mult decât de obicei, comentând cu aprindere întâmplarea aceea cu Îngerașu. Ca niciodată, căci de atâtea ori până atunci Mărian îi striga sătul de gura ei: „Ho, moară neferecată, ce ești!”, Oara n-a scos nici măcar un cuvânt, stătea doar și asculta. Nici n-a stat până s-a împrăștiat toată lumea din fața bisericii: bărbații - la MAT să se cinstească, femeile - acasă, să pună de mămăligă. A plecat gânditoare și
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
-aș vrea să-Ți deslușesc, / de-aceea vorbele-amuțesc / Îți simt iubirea Ta din Cer / cum mă-nvelește pe lăicer / Și dintr-o dată mă înalț, / deși n-am scară și nici lanț - / pe care Tu să mi-l întinzi / din cer neferecat cu grinzi / Și-această stare ca în cer / e, Doamne, tot ce eu îți cer - / la pieptul tău imaginar / capul să-l țin o clipă doar - / Odihna ce Tu-mi dăruiești / e har din care poți să crești / și s-
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrarea_in_legile_firii_cronica_la_cezarina_adamescu_1356363434.html [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
valuri, valuri, îți inundau urechile, creierul ți se îneca și sufletul se sufoca sub iureșul verbal al nebunei. Dacă vreun nenorocit intra sub tirul ei, era terminat. Nu mai apuca să-și facă cruce sau testamentul. Turuia ca o moară neferecată, de-ți venea să pui mâna pe ciocan și să-i fereci dinte cu dinte ca să-i oprești revărsarea blestemată. Baba APUCATA era o mare figură. Mergea târând după ea flendurile a vreo nouă fuste puse una peste alta, de
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
osânda căznită din corp afluează descântecul sentimental al perechii imaginate: l'amant (sufletul) și l'amante (trupul) în agonie de agavă nedeschisă. E invocat abrupto „gerul în doi”: ecou din nopți ce nu mai au căderea a tângui iertarea „păcatului neferecat”. Trezirea?, „în palma culcată pe asfințit”. 3. Fără panică, se închipuie în „femeia de fum” aureolă fiindu-i „corola de sânge.” Dacă nu greșesc, un volum al uitatului suprarealist C. Nisipeanu se intitula „Femeia de aer”. Și a fost onorabil
SAU „NUMAI LACĂT/ DE TĂMÂIE” de HORIA ZILIERU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Horia_zilieru_lelia_mossora_sau_horia_zilieru_1335456896.html [Corola-blog/BlogPost/362050_a_363379]
-
definitiv în tine,... XXII. PĂMÂNTUL IN SITU, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016. PĂMÂNTUL IN SITU Gândurile mele, doar păsări pe ramuri uscate Când mușcă din liniștea serii glonțul iubirii, Stoluri lovesc în geamurile neferecate, Uitarea deplină din conștiința nefericirii, Tradată e viața pe notele noptii fără de lună, În zbor mărginit mă rotesc, am pământul in situ, Am zâne-n priviri cu și fără de albă cununa, Trăind neiubite, doar bătrânețea, perpetuu, Căci toamna e veștedă
SILVANA ANDRADA by http://confluente.ro/articole/silvana_andrada/canal [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
că vreodată te am, Doar primăvara în mine din nou se-nfiripă. Silvana Andrada Tcacenco 05.12.2016 ... Citește mai mult PĂMÂNTUL IN SITUGândurile mele, doar păsări pe ramuri uscateCând mușcă din liniștea serii glonțul iubirii,Stoluri lovesc în geamurile neferecate, Uitarea deplină din conștiința nefericirii,Tradată e viața pe notele noptii fără de lună,În zbor mărginit mă rotesc, am pământul in situ,Am zâne-n priviri cu și fără de albă cununa, Trăind neiubite, doar bătrânețea, perpetuu,Căci toamna e veștedă
SILVANA ANDRADA by http://confluente.ro/articole/silvana_andrada/canal [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
osânda căznită din corp afluează descântecul sentimental al perechii imaginate: l'amant (sufletul) și l'amante (trupul) în agonie de agavă nedeschisă. E invocat abrupto „gerul în doi”: ecou din nopți ce nu mai au căderea a tângui iertarea „păcatului neferecat”. Trezirea?, „în palma culcată pe asfințit”. 3. Fără panică, se închipuie în „femeia de fum” aureolă fiindu-i „corola de sânge.” Dacă nu greșesc, un volum al uitatului suprarealist C. ... Citește mai mult 1.„Muzica sângelui ne cheamă din nou
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/horia_zilieru/canal [Corola-blog/BlogPost/362074_a_363403]
-
osânda căznită din corp afluează descântecul sentimental al perechii imaginate: l'amant (sufletul) și l'amante (trupul) în agonie de agavă nedeschisă. E invocat abrupto „gerul în doi”: ecou din nopți ce nu mai au căderea a tângui iertarea „păcatului neferecat”. Trezirea?, „în palma culcată pe asfințit”.3.Fără panică, se închipuie în „femeia de fum” aureolă fiindu-i „corola de sânge.” Dacă nu greșesc, un volum al uitatului suprarealist C. ...
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/horia_zilieru/canal [Corola-blog/BlogPost/362074_a_363403]
-
m-a orbit instantaneu” (George Călin), „tărâm plin de sacralitate, ținut binecuvântat de Cel de Sus cu munți, podișuri și dealuri, văi de o incomparabilă frumusețe [...] acest Paradis al României” (Sandu Aristin Cupcea), „lăcaș mirific” (Emilia Dănescu), „oraș cu porțile neferecate” (Ion Drăghici), „pământ miraculos și sfânt”, „loc preaîncărcat de suflet omenesc și de lumină dumnezeiască” (Ștefan Dumitrescu), „Oraș domnesc, dar și ofițeresc” (Dan Gîju), „popas al trecerilor spre lumină” (Ilie Gorjan), „Oltule, viteazule, Oltule, tată” (Ionel Grecu), „grădina magică a
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1449067030.html [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
Cuvinte > PĂMÂNTUL IN SITU Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului PĂMÂNTUL IN SITU Gândurile mele, doar păsări pe ramuri uscate Când mușcă din liniștea serii glonțul iubirii, Stoluri lovesc în geamurile neferecate, Uitarea deplină din conștiința nefericirii, Tradată e viața pe notele noptii fără de lună, În zbor mărginit mă rotesc, am pământul in situ, Am zâne-n priviri cu și fără de albă cununa, Trăind neiubite, doar bătrânețea, perpetuu, Căci toamna e veștedă
PĂMÂNTUL IN SITU de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1480978644.html [Corola-blog/BlogPost/381496_a_382825]
-
dotată de ctitor încă de la început cu toate cele de trebuință. Însă, dintre bunurile și odoarele înscrise în inventarul din 15 noiembrie 1588, toate au fost pierdute sau trimise la alte biserici. Menționăm următoarele cărți: un Tetraevanghel ferecat, două Tetraevanghele neferecate, un Triod, un Penticostar, trei Psaltiri, 12 Mineie, un Tipic, un Ceaslov, un Molitvelnic, șapte Liturghiere etc. De asemenea, mai existau odoare bisericești ca de exemplu: două Chivote de argint, două Potire, două cădelnițe, două sfeșnice, câte un panaghiar, tipsie
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
ei tuciurii, iar Arthur mi-a zâmbit. Știa să se poarte cu foarte mult șarm, deși farmecul lui era veșnic însoțit de un aer distrat. M-am dus să-i salut pe Happy Kellerman și pe soția lui, o moară neferecată blondă și lungă, care își purta cu semeție burta și era înfășurată din cap până-n picioare în perle și mărgele. Apoi i-am zărit și pe Cinci Proprietăți și pe Cissy. Simon îi invitase din motive care nu erau deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
și Începu să se ușureze. Își fluiera un cântec ca pentru el. Scoase un zgomot nerușinat și râse de unul singur: „Pișatu’ fără bășină e ca nunta fără lăutari!”. Vocea Îi creștea, ca și veselia: „... ca femeia nebătută, ca moara neferecată!”. Sergentul belise ochii. Lică se Întoarse spre el: „Ba n-o să ne faci nimica!”. Își scoase pantalonul și rămase În niște chiloți negri. „Ce poți să Îmi faci tu mie? Acuma mă bag În apă să mă răcoresc. Să vedem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lui Nicu Fieraru de a le arăta cât de bărbătește se purta el cu femeia lui fără să recurgă prea des la bătaie, deși toți erau de acord cu proverbul care legiuia cu Înțelepciune că femeia nebătută e ca moara neferecată. Nicu Fieraru, făcând pe niznaiul și uitându-se În altă parte, chiar părând că numără rândunicile ce urmăreau gâze deasupra curții sale, lovea Într-un anume fel cu ciocanul pe nicovala goală ca să vadă și prietenii său cum Își dresase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că este stăpânul cu drepturi nelimitate asupra consoartei și copiilor se mai întâlnește și în zilele noastre în familiile cu un nivel scăzut de educație și cultură și cu vicii, în care se aplică proverbele: Femeia nebătută e ca moara neferecată sau Bătaia-i ruptă din rai. În momentul crucial al vieții, când se hotărăște întemeierea familiei ar trebui ca tinerii să-și aleagă partenerul ascultând nu numai de glasul inimii ci și de al rațiunii, pentru că ceea ce în perioada romantismului
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
aceste în alte țeri înainte de 300 ani. Țăranul, fiind aice sărac, nu este în stare a-și cumpăra scumpul fier trebuitori pentru pregătirea unui plug bun și lucrează cu a<le> sale nedeplinite unelte de arat, cu carul său cel neferecat obosește puterea boilor și isprăvește abie pe giumătate cât un țăran din Germania sau din Franția ar isprăvi tot în acel timp. Cum că înființarea fabricilor de fier în țară este foarte trebuitoare pentru dezvălirea și înflorirea industriei, de asemine
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
grinzile morii. Bătrânul suci o funie de paie și, împlînd-o cu păcură, o azvârli aprinsă de jos pe acoperișul morii. într-un moment podul cel uns cu păcură se aprinsesă, morarul țipa teribil, de întrecea urletul roților și durduitul pietrelor neferecate. Aci bătrânul tribun râse cu sălbătăcie - ideea satanică se-mplinea. Luă toporul și tăie funiile ce legau moara de mal. Moara începu a se mișca, a pluti aprinsă pe valuri. - Și foc și-nec! strigă bătrânul teribil, suit pe-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pentru afacerile publice sau private? Tirgu d'Afara e o vastă împrejmuire unde se ține un târg săptămânal, dotat din belșug cu grâne, nutreț, boi slabi și cai costelivi. În fiecare vineri vin aici căruțe grele cu patru roți egale, neferecate, a căror osie e menținută de un arc alăturat loitrelor. Cum străbat oare aceste vehicule, construite de țărani, spații mari, peste câmpuri, gropi, puhoaie și drumuri desfundate, fără a-și vărsa povara, fără a-și strica nici măcar un piron? E
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nu-și țină coada sus? Dumnealui, după ce că-i mănâncă rațele din traistă, are alte trebi acu'! Se teme ca nu care cumva să-și prăpădească Florica galoanele dac-a face și la noi un capăt de treabă... ISPAS: Ho, moară neferecată, stai pe loc! Bre, tu una, ea zece. Tu două, ea nouăzeci și nouă! Ajungă-ți că n-am tihnă de răul tău nici noaptea; că te trezești din somn când nici cu gândul nu gândești, și-odată-ncepi cu mirările și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Oborului, se amestecă Oacă. Fața lui ciupită de vărsat se strâmbă într-un râs scurt. - Și cum a fost? întrebă tăinuitorul. - Cum să fie? Ei țipau și noi îi cujbeam! rosti scurt, cum îi era obiceiul, Nicu-Piele. - Leagă cățeaua, moară neferecată ce ești! - Mucles! Dă-te-n cîștig! Glasurile se ascuțeau, pungașii vorbeau mai repede, înveseliți. Oboseala se lăsa în picioare. Soarele strecurat prin șipcile putrede ale șopronului le încălzea spatele. Un câine mare și lățos se gudura la picioarele lui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
feminine, vehiculate în modernitate; p. 24, r. 3 4 : „cum învață nevoia pe om ce să facă...” în situații de criză și necesitate, imaginația și inteligența omului găsesc soluțiile potrivite oricăror probleme; r. 10 11 : „femeia nebătută e ca moara neferecată” violența familială este privită, în mod greșit, ca o modalitate de impunere și motivare în acțiunile gospodărești; r. 16 17 : „se vede că azi dimineață mi-a ieșit înainte vrun popă” credința populară potrivit căreia prima întâlnire în cursul zilei
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]