5 matches
-
a făcut fuziunea sufletului daco-roman cu cultura occidentală. Eminescu - lipsit de diplome școlare este eroul culturii noastre moderne. El a întrupat în poezia sa, cel mai înfiorător sentiment omenesc; zădărnicia universală. El a simțit pe propia-i piele voluptatea amară a neferitei iubiri, poleind-o cu argintul razelor lunare, învăluind-o în șoaptele codrului și în murmurul apelor. El a exaltat poezia amăgitoare a trecutului peste sensibilitatea atâtor generații și a picurat în ea cântecul pătrunzător al nimicniciei eterne. Din nefericire și
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1454355102.html [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
-le deoparte pe „feministe”, mult mai harnice, mai ales după 199016) nu fac excepție în partea aceasta a Europei. Dacă înregistrăm sub beneficiu de inventar cercetările apărute până în 1990, preocupate mai cu seamă de exploatarea „perspectivei cantitative” (Alin Ciupală) și neferite de o anumită presiune ideologică 17, titlurile ce s-ar cuveni pomenite rămân foarte puține. în ultimii ani, însă, lucrurile au prins, parcă, să se miște. Au început, se pare, să se clatine și prejudecățile, iar valul de îndemnuri (adresate
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
citează în orice comentariu despre sinceritatea jurnalieră a unui nespecialist au loc în zăpușeala unei terase din capitală, iar prima scenă a țării (sic!) e Roma spre care duc toate drumurile, Patul lui Procust e un roman bucureștean. Imaginea construcțiilor neferite, care prăfuiesc jumătate de stradă, și încurcă cealaltă jumătate, iscînd sudalme de la pieton la automobilist, nemaivorbind de colocatar, n-are cum să nu ne fie familiară. ?iganca vînzînd porumb fiert, "neîndoios" (bucureșteanul nostru știe!), în cazanul de rufe. Străzile frumoase
Musca din farfurie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8592_a_9917]
-
Sophie să vii mai devreme mâine ? Mâna încetase să mai agite pălăria de panama, încetase chiar să mai noteze câte ceva în nedespărțitul caiet zilnic unde-și făcea bruioanele pentru scurtele și cât mai secretele însemnări. Sub coșul ridicat al trăsurii, neferit însă nici de praf, nici de zăpușeală, se vede că el începuse să moțăie. Poate chiar ațipise ? Pentru că acum urechea auzea cu totul altfel liniștea cunoscută a străzii care dormita, pustie, țăcănitul potcoavelor de cal, hurducăturile trăsurii pe pavajul desfundat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și pensia CAP. Ce se poate concluziona în urma acestei călătorii printre concepte și teorii sociologice și în urma acestei diversități de date empirice? Ca cele două sate trăiesc în două lumi diferite. Lumea Tălmăcelului este o lume în care oamenii, deși neferiți de dificultățile unui trai modest și ale unei agriculturi pe un teren dificil, sunt mai mulțumiți de condițiile de trai, mai adaptați lumii economice și sociale de azi, mai satisfăcuți de viața lor luată în ansamblu. Este o lume în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]