19 matches
-
mănăstire la o procesiune de exorcizare. - Băi, fată, nu te juca cu focul! Nu te pune cu mafioții, că ăstia te găsesc și în gaură de șarpe, și în mormânt sapă după bani, nu lasă ei banii pe mâna unei neisprăvite, n-am zis eu chiar așa, dar așa gândeam atunci, mai bine mi-ar fi prins mie... - Nu mă speria și tu acum, am o comoară la picioarele mele și nu știu cum să fac. Tu ce zici? - Eu zic să-i
BANII, ĂŞTIA..., LUA-I-AR DRACU ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Banii_astia_lua_i_ar_dracu_george_safir_1341883878.html [Corola-blog/BlogPost/341940_a_343269]
-
Seara, la Castelul Peleș, a avut loc o recepție fastuoasă (ora 2230), precedată de un concert (ora 2130). Carol al II-lea notează să programul fusese alcătuit de Mihai și cuprindea piesele preferate: Eine Kleine Nacht Musik de Mozart și Neisprăvita (Simfonia neterminată de Schubert). Proiectând viitoarea carieră militară a fiului său, regele Carol al II-lea decidea ca aceasta să nu se facă „prin școală și profesori”, ci prin practică, astfel încât comandanții de companie și de batalion să-i fie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
noi. și atunci când vin rar, se uită pe furiș pe ușa crăpată să vadă pe mamă-sa dacă mai trăiește. Li-e frică să nu se îmbolnăvească și ele, de parcă frigurile se iau de la om, ca brânca sau oftica. Niște neisprăvite, ce să mai vorbim. și acum să vă spunem la ce ne-am gândit noi: știm că veți avea grijă de noi ca și până acum și atunci când ne-om prăpădi, e nevoie de oameni curați și cinstiți, așa ca
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
totul întâmplător o reprezint eu și acest gând mă aduce în pragul disperării, fiindcă acum nu mai pot trăi fără tine, îți voi termina portretul, Anne, și mă voi întoarce în țară, se face vreme bună și biserica mă așteaptă neisprăvita, 21 aprilie, din punctul tău de vedere nu-i vorba de nici o trădare, îți înșeli soțul cu mine, fiindcă îl iubești, dacă n-ar fi așa ți-ai fi găsit un amant oarecare, n-ai iubit pe nimeni în afara celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
că în lunile mai-iunie, 1914, se întrunise la Paris, - în locuința sa din strada Pierre Curie, 4, - Academia celor 10 al carui secretar era cu scopul de a alcătui o Antologie contemporană română cu poezii apărute între 1905-1915, lucrare rămasă neisprăvita. Erau enumerați de fapt nouă membri: Horia Furtună, Hurmuz Aznavorian, Bibi Băbeanu, Ernest Ene, Petrică Georgescu Rechitioanu, Mircea Libros, Ion Lugosianu, Alfred Mosoiu, Ion Pillat. Documentul care ar putea părea o joacă "de-a Academia" și "de-a Antologia" atestă
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
altădată? M.P.: Da, cînd deschid revistele literare, care, pînă în ’89, erau, toate, bune în critică, am nostalgia cronicilor pe care le citeam atunci și mă minunez cum ajung să facă cronică de carte tot felul de neisprăviți și de neisprăvite, care nu înțeleg ce citesc, care sînt complet nepregătiți și inculți. Mi se face rău cînd citesc asemenea lucruri. Habar n-au de nimic, și mai și dau verdicte. A apărut însă și un critic tînăr excepțional, talentat, e Daniel
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
lucrează la casă (ea se clădește singură uneori cînd nu bagi de seamă) azi urcă pe schele doar un izvor o culme cum ar veni de băut un șuierat din degete cheamă lumînările (cîinii rămîn deoparte) iarna descinde din întunecoasele neisprăvitele poduri și deodată începe să ningă peste tălpile zidarilor încă înveselite de vin. Rustică Stîncă pe limbă știrbit îmbrîncit dihorul peste grui și-adîncuri în altele iască-n crîngul cărunt al minții cîmp înlăuntrul femurului văz ager înspre coloana de trunchiuri
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7242_a_8567]
-
ținând-o de mână și uitându-se la ea ca la o zână, și din ziua aceea feciorul ei nu mai era al ei, i-l vrăjise și i-l luase zâna cea crudă și luminoasă, și după isprava asta neisprăvită au început să bată clopotele, și după clopote, tunurile, și stăpânirea a pus ochii cel dintâi pe băiatul ei învățat, și gata! El într-o parte să facă poduri, să umble războiul pe podurile lui, și Alexandru cu jidovcuța în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
necruțătoare o ține în lanțurile limitei" (B 8, 30-31). Existența acestei "limite ultime" (peiras pymaton; B 8, 42), care înconjoară ființa înlănțuind-o, este o garanție a faptului că ea este împlinită (tetelesmenon; B 8, 42), isprăvită, și nu ateleuteton, "neisprăvită" (B 8, 31). Și întrucît este împlinită "asemenea masei unei sfere bine rotunjite" (B 8, 43), deci "în toate părțile ei deopotrivă cumpănită față de mijloc" (B 8, 44), ea devine suprema formă a identității obținute prin limită. Aici nu este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
halima Înnebunind cu o sticlă de vin În brațe. Ah, Doamne-Dumnezeule, de ce visez acest prun? Prin Îngustimea unei aripi sau prin desfrâul vreunei idei despre POEZIE și moarte Îmi apare EL-negriciosul și preadulcele meu de prieten, amândoi slugi la vreo neisprăvita de cantilena: ,,Ochii doar sunt fulgere Semnul firilor rebele Lacrima În curgere Sparge timpu-n cer cu stele Nourii cu țipete Înnoptează teama-n sine-mi Lângă ani la scripete Nu se mai zărește nimeni” ...Trage-mă dara spre numele tău
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nenorocire! Olga asta a ta e un om de nimic, asta a fost toată viața ei. Orice ar fi avut cu noi, fapta ei întrece orice limită a omeniei, e o crimă odioasă. Ne-a pus inimile pe jar, inconștienta, neisprăvita, criminala...! Îți dai seama, Ina!? Ai putut crede vreodată că Mihăiță nu este copilul nostru!? - Ba e al nostru! Noi l-am crescut, l-am educat, îl iubim... Acum nu ne rămâne ceva mai bun de făcut decât să avem
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ton împăciuitor: - Ei, haideți, că nu sunt lucrurile așa de negre cum le vezi tu, femeie, toate vor intra pe făgașul lor, normal. - Da, cum să nu, pe tine nu te interesează că fiul nostru s-a îndrăgostit de o neisprăvită care vrea să pună mâna pe el, să-i facă și un copil! Sigur i-a făcut farmece! Când auzi a doua oară aceeași inepție din gura mamei lui, nu a mai stat o clipă. A plecat să ia o
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
zici? Fata iar s-a ridicat, dreaptă: - Eu nu mă mărit, și gata! S-a făcut liniște. Stere își freca genunchiul cu pumnul lui mare. Femeia împungea mai repede cu acul. Meșterul s-a schimbat deodată: - Biserica mă-ti de neisprăvită! Tu hotărăști în casa mea, sau eu? Și vru s-o lovească. Stere îl opri: - Las-o, nene! - Ce s-o las? Ce-i după ea? Eu am făcut-o, eu o omor! Scurt! Lina încremenise lângă un pervaz. Nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
te cureți? - Mă curăț. - Îți speli trupul? - Mi-l spăl. - Așa să faci pentru sănătatea ta, că Domnului îi place curățenia și blândețea. Da farmece faci? O dată înlemnea baba. - Părinte, ce să zic? Mai dau câteodată în plumb la vreo neisprăvită, descânt cu cărbuni, arunc răul pe câini, mai scot cîte-un junghi... - De dat în cărți, dai? -Dau. - Să nu mai dai și să asculți numai de glasul lui Domnu-lDum-nezeu. Să faci încă douăzeci de mătănii pentru asta. - Fac, sfinția-ta
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
un drag Să șezi toată ziua-n prag Cu firuț băgat în ac; Și tu să nu poți împunge Pîn-nu-i suspina și plânge; Și tu să-ți aduci aminte, Mândră, de-a noastre cuvinte 139 {EminescuOpVI 140} C-or rămas neisprăvite; De-om trai le-om isprăvi Și tu soție mi-i fi. 17 Frunză verde cărujea, Crede tu, mândruța mea, Crede că de dragul tău Nu mă pot hodini eu, Că toată viața mea Tot la tine-mi stă mintea, Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de la pașopt pînă în prezent, au rămas cam neisprăvite, marea ispravă a României Mari i-a luat prin surprindere chiar și pe români, care n-au reușit să-i ducă la capăt proiectul, iar modernitatea noastră națională este una definitoriu neisprăvită. Miturile nației spun că nu am apucat să isprăvim toate aceste lucruri pe care le aveam de isprăvit deoarece am trăit vremuri tulburi în locuri neprielnice. Altfel spus, n-am prea avut noroc. Neisprăviți, am rămas astfel și neașezați, atît
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a Giuleștiului, parodiind o agreabilă solistă de operetă! Hm!...). Montarea mea nu iese, pînă la urmă, din motive... topografic/familiale (nu vreau să le dezvolt aici, de rușine; dar recunosc că la 152 de spectacole terminate, am avut și trei... neisprăvite). Recunosc, m-a fascinat această femeie, autodidactă, dar de-o maximă prestanță, cu alură de Sfinx și comportament de Margaret Thatcher. A fost, puțini știu, cea mai longevivă directoare de teatru din România! (cam 40 de ani). A egalat-o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Dumitrașco i Constandin in Săvoiu și Matei zd Nicolae Săvoiu cu jalba ce au dat la domnia mea, arătînd că la satul Lupoaia, județ Mehedinți se află Sfîntă Biserică, zidită de piatră, care din Întîmplarea vremii trecute rezmerițe au rămas neisprăvită, lipsind Încă și o parte dintrînsa și nu are alt mijloc de chiverniseală spre a se isprăvi lucrul ce este lipsă și avînd lipsă cele trebuincioase pă toată ziua, făr decît fiind ca acolo unde iaste această sfîntă biserică, iaste
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
necruțătoare o ține în lanțurile limitei“ (B 8, 30-31). Existența acestei „limite ultime“ (peiras pymaton; B 8, 42), care înconjoară ființa înlănțuind-o, este o garanție a faptului că ea este împlinită (tetelesmenon; B 8, 42), isprăvită, și nu ateleuteton, „neisprăvită“ (B 8, 31). Și întrucât este împlinită „asemenea masei unei sfere bine rotunjite“ (B 8, 43), deci „în toate părțile ei deopotrivă cumpănită față de mijloc“ (B 8, 44), ea devine suprema formă a identității obținute prin limită. Aici nu este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]