74 matches
-
zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma din când în când. Când se mai liniști vântul, Mărțișor urcă rapid în vârful muntelui, până la stânca despicată. - Cum nimeriși aici, nenișorule? - Iaca și eu,ca nărodul.Cu capul eram după nori și cu barba și mustățile măturam pietroaiele astea. Scapă-mă de aici, că mult bine ți-oi face și eu. Se scărpină-n ceafă Mărțișor și zise: - N-ai vrea
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma din când în când. Când se mai liniști vântul, Mărțișor urcă rapid în vârful muntelui, până la stânca despicată. - Cum nimeriși aici, nenișorule? - Iaca și eu,ca nărodul.Cu capul eram după nori și cu barba și mustățile măturam pietroaiele astea. Scapă-mă de aici, că mult bine ți-oi face și eu. Se scărpină-n ceafă Mărțișor și zise: - N-ai vrea
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
a-l izgoni pe Matei Basarab. Lupta dându-se pe râul Râmna, un afluent al Siretului, după cinci zile de încleștri, victoria nefiind hotărâtă... În cele din urmă triumfă oastea Țării Românești. A doua luptă a avut loc în satul Nenișori, pe malul apei Prahovei și la Ojogeni, când armata lui Vasile Lupu atacă, dar este din nou învinsă. În l653, Matei Basarab îl învinge din nou pe Vasile Lupu la Finta. Sigur, în epoca medievală, erau obișnuite astfel de lupte
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_pascu_balaci_george_roca_1327927555.html [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
Bărbulești, județul Ialomița, având în componență satul Bărbulești, prin reorganizarea comunei Armășești. ... (2) Reședința comunei Bărbulești se stabilește în satul Bărbulești. ... Articolul 2 (1) În urma reorganizării prevăzute la art. 1, comuna Armășești are în componență satele Armășești, Malu Roșu și Nenișori. ... (2) Reședința comunei Armășești rămâne în satul Armășești. ... Articolul 3 (1) Până la constituirea, potrivit legii, a autorităților publice locale în comuna Bărbulești, rezolvarea problemelor curente se asigură de către doi delegați numiți prin ordin al prefectului, cu atribuții de primar și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178630_a_179959]
-
str. Dragoș Vodă 58 5248. Nacescu Dan, 6 apartamente, București, str. Caragiale 31, str. Gabroveni 57 5249. Niculescu Teodor, 12 apartamente, București, Bul. Gh. Dimitrof 124, str. Luigi Cazzavillan 5250. Nicoreanu Alexandrina, 5 apartamente, București, str. Maica Domnului 29 5251. Nenișor Sergiu, 2 apartamente, București, str. Prof. I. Bogdan 26, Sinaia, str. Ștefan Gheorghiu 19 5252. Niculescu Vasile, 6 apartamente, București, str. Columb 5, str. Victoriei 109, str. Occident Eforie Constantă 5253. Neicu Mircea, 4 apartamente, București, str. Nic. Filipescu 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
București, B-dul Gh. Coșbuc 21, 96, str. Tismana 5-7 5294. Nedler Samuel, 6 apartamente, București, str. Halfeu 3 5295. Nastase Dumitru, 4 apartamente, București, str. Cariol Knapp 78 5296. Nadler David, 5 apartamente, București, str. Petru Maior 47, 49 5297. Nenișor M. Elisa, 4 apartamente, București, str. Valerian Cuibasev 7, str. Frumoasă 50, Snagov jud. Ilfov, Giurgiu, str. Zahana 1 5298. Nicolau Alexandru, 4 apartamente, București, Cal. Griviței 227 5299. Niculescu Elenă, 3 apartamente, București, str. Carol Davila 17 5300. Manitu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Camerei Deputaților nr. 4 Municipiul URZICENI Localitate componentă: Urziceni Orașul FIERBINȚI-TÂRG Localitate componentă: Fierbinți-Tărg Sate ce aparțin orașului: Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Grecii de Jos Comuna Adâncată Sate: Adâncată, Patru Fra��i Comuna Armășești Sate: Armășești, Malu Roșu, Nenișori Comuna Axintele Sate: Axintele, Bărbătescu, Horia Comuna Bărcănești Sate: Bărcănești, Condeești Comuna Bărbulești Sat: Bărbulești Comuna Borănești Sate: Borănești, Sintești Comuna Ciocârlia Sate: Ciocârlia, Cotrca Comuna Coșereni Sat: Coșereni Comuna Drăgoești Sate: Drăgoești, Chiroiu-Pămănteni, Chiroiu-Satu Nou, Chiroiu-Ungureni, Valea Bisericii Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Balta Doamnei este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Balta Doamnei (reședința), Bâra, Curcubeu și Lacu Turcului. Denumirea localității provine de la doamna lui Matei Basarab, în urma luptelor acestuia cu domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, de pe apa Nenișorului. Doamna Elina avea aici bălți și heleșteie cu pește, localitatea numindu-se inițial "Curcubeu Doamnei". Marele Dicționar Geografic al Romîniei consemnează însă altă origine, în legătură cu doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul, care și ea ar fi fost proprietară a moșiei
Comuna Balta Doamnei, Prahova () [Corola-website/Science/301640_a_302969]
-
Armășești este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Armășești (reședința), Malu Roșu și Nenișori. Comuna se află în partea nord-vestică a județului, lângă Urziceni, pe malurile Săratei, în aval de balta Ratca. Pe lângă localitățile comunei trece șoseaua națională DN1D ce leagă acest oraș de Ploiești, șosea de care este legată printr-un drum comunal
Comuna Armășești, Ialomița () [Corola-website/Science/301229_a_302558]
-
format de atunci comuna Rădulești, comuna Armășești rămânând cu satele Armășești și Cacalete. În 1950, comuna Armășești a trecut în administrarea raionului Urziceni din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. Satul "Cacaleți" a fost rebotezat în 1964 "Nenișori". În 1968, comunei i-au fost alipite și comunele vecine Bărbulești și Malu Roșu (noul nume al comunei "Rădulești", desprinsă în 1931) și a fost arondată județului Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei înapoi
Comuna Armășești, Ialomița () [Corola-website/Science/301229_a_302558]
-
ridicată în amintirea unei lupte cu tătarii care îl sprijineau pe Radu Iliaș, la preluarea domniei de către Matei Basarab, în 1632. A doua variantă spune că Matei Basarab a ridicat mănăstirea în amintirea victoriei obținute asupra lui Vasile Lupu la Nenișori în octombrie 1639. Este posibil ca ambele variante să fie adevărate, în sensul că după lupta din 1632 Matei Basarab a înființat mănăstirea, iar după victoria din 1639 a construit biserica de piatră a mănăstirii. Viața monahală a fost întreruptă
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
ar fi fost de fapt întemeiată înainte de 1646, foarte probabil după una din luptele cu tătarii care îl sprijineau pe Radu Iliaș, la preluarea domniei de către Matei Basarab, în 1632. După o altă victorie obținută asupra lui Vasile Lupu la Nenișori, în octombrie 1639 Matei Basarab decide să înlocuiască biserica veche a mănăstirii cu o biserică nouă construită din piatră. Această evoluție a faptelor este confirmată în primul rând de Paul de Alep, care afirma că biserica mănăstirii Plătărești „"fusese refăcută
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
țară, drept pentru care Titulescu le-a dat ambasadorului Marii Britanii la Lisabona. Prin grija acestuia, cele cinci valize au ajuns În mâinile doamnei Titulescu. După ce Titulescu a murit la Cannes, În 1941, văduva sa le-a remis lui Gigi Nenișor, nepotul direct al ilustrului diplomat, cel mai apropiat membru al familiei. Ulterior, acesta a declarat că una din valize i-a fost furată la Viena. Șeful serviciului secret francez al vremii a afirmat, Însă, că Nenișor dăduse această valiză - cea
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
a remis lui Gigi Nenișor, nepotul direct al ilustrului diplomat, cel mai apropiat membru al familiei. Ulterior, acesta a declarat că una din valize i-a fost furată la Viena. Șeful serviciului secret francez al vremii a afirmat, Însă, că Nenișor dăduse această valiză - cea care cuprindea prețioasele documente referitoare la acceptarea de către Rusia a ideii că Basarabia e românească - unor români, care Însă, de fapt, erau agenți moscoviți. Mai târziu, Gigi Anastasiu a afirmat că valiza ajunsese pe biroul lui
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
lipsea Titulescu. Interesant este modul cum a fost tratat Titulescu după îndepărtarea sa din guvern. Acesta a fost boicotat și determinat să părăsească țara, cu toate că boala de care suferea avansase. La 21 mai 1939 o scrisoare adresată surorii sala, Cornelia Nenișor, justifică această afirmație: „În august se vor împlini 3 ani de cînd am fost izgonit din Minister după ce cu o lună înainte mi s-a refuzat demisia, într-o formă fără precedent nici chiar în țara noastră. Nici azi nu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
în irealitatea imediată, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1995; Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, îngr. Constantin M. Popa și Nicolae Țone, pref. Radu G. Țeposu, București-Craiova, 1999. Repere bibliografice: Sebastian, Jurnal, 250-264; Gh. Nenișor, „Faits de l’irréalité immédiate”, par M.M. Blecher, „L’Indépendance roumaine”, 1936, 18 294; Constantinescu, Scrieri, I, 314-320; Șuluțiu, Scriitori, 198-207; Ieronim Șerbu, Itinerarii critice, București, 1971, 65-68; Ionescu, Război, I, 99-100, 276-279, 302-304; Biberi, Études, 177-181; Lucian Boz, Rânduri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
198-207; Ieronim Șerbu, Itinerarii critice, București, 1971, 65-68; Ionescu, Război, I, 99-100, 276-279, 302-304; Biberi, Études, 177-181; Lucian Boz, Rânduri despre o carte ciudată, ADV, 1936, 16 135; George Adrian, [M. Blecher, „Întâmplări în irealitatea imediată”], „Gazeta”, 1936, 768; Gh. Nenișor, „Coeurs cicatrisés”, par M.M. Blecher, „L’Indépendance roumaine”, 1936, 18 546; Dan Petrașincu, Un roman al durerii, RP, 1937, 5 705; Gh. A. Harabagiu, Cu d-l M. Blecher, RRI, I, partea I, 371-377; Ieronim Șerbu, [„Inimi cicatrizate”], RVS, 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
Viața lui Tony Bulandra, București, 1949; Teatrul românesc. Privire istorică, I-VIII, București, 1961-1981; Constantin Tănase (în colaborare cu Radu Tănase), București, 1964; Eminescu și teatrul, București, 1964; I. D. Ionescu de la „Iunion”, București, 1965; Maria Ventura (în colaborare cu Gh. Nenișor), pref. J. Paul-Boncour, București, 1966; Tenorul Ion Băjenaru și vremea lui, București, 1970; Petre Liciu și vremea lui, București, 1971; Despre ei și despre alții..., București, 1973; Actorul de la miezul nopții. Oameni și întâmplări din lumea teatrului de altădată, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
de vorbă. Apoi merg la vila Duduii din Aleea Vulpache (Parcul Filipescu) și așteaptă ora potrivită pentru a merge la cină, la Urdăreanu. Mai erau invitați: N. Malaxa cu soția și copii, Costache și Irina, Logadi cu soția, Savel Rădulescu, Nenișor cu soția. S-a jucat pocher. Luni, 24 iunie. Mihai începe examenul de bacalaureat. Prima probă a fost lucrarea scrisă la limba română, între orele 9-11. „Mari emoții la copii”, notează Carol al II-lea. Comisia de examinare era formată
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
rațe. Acolo se găsea deja Carol al II-lea, venit să vâneze țapi. Luni, 19 august. Mihai își începe serviciul activ la Batalionul de Gardă al Palatului Regal. Duminică, 25 august. Mihai și prietenii lui - Irina Malaxa, Lucica Samsonovici, Sanda Nenișor, Pastia, cpt. Plesnilă - se aflau la Scroviștea. Se mai găseau acolo Carol al II-lea și Duduia. Au petrecut frumos, dar i-au supărat țânțarii. Vineri, 30 august. Consiliul de Coroană, desfășurat în noaptea de 29/30 august, a hotărât
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
acestei demiteri , pentru a-și justifica măsura luată i-au reproșat lui Titulescu anumite acțiuni care ar fi fost în contradicție cu interesele țării, cu toate că starea sănătății sale se agravase. La 21 mai 1939 o scrisoare adresată surorii sale, Cornelia Nenișor, justifică această afirmație: „În august se vor împlini 3 ani de cînd am fost izgonit din Minister după ce cu o lună înainte mi s-a refuzat demisia, într-o formă fără precedent nici chiar în țara noastră. Nici azi nu
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
Hușul e o mare grădină plină de sănătate și farmec”; dar îi lipsesc o grădină publică, clădiri monumentale, teatrul, lumina electrică, nu are o instalație modernă de apă, deși un mucalit ar putea spune: „Dar ce-i mai trebue apă, nenișorule, dacă are vin?”. Nu are o bibliotecă publică și i-ar fi util și un regiment de ostași, care „ar mai trezi puțintel viața hușenilor”. Îi lipsește și o linie normală prin care să-și poată valorifica produsele. Efectele ar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Caragiale pe care tata a vândut-o bucată cu bucată Bibliotecii Academiei Române. A primit pe manuscrisul piesei O noapte furtunoasă 1000 de lei, ceea ce reprezenta atunci o leafă bună, iar pentru noi - două luni de existență. Primise cadou de la George Nenișor o icoană rusească din Școala Stroganoff de pe la 1600, un triptic care se desfăcea, magnific pe care-l primise cadou Titulescu de la ambasadorul sovietic în clipa semnării celebrului tratat. Era o piesă rarisimă. Tata a vândut-o Muzeului Național. Am văzut
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
când îmi era recunoscătoare. Nenu eram în lipsă, când întreba de mine. Nenus, cu accentul pe a doua silabă (nu pe prima - ca în Venus, de pildă -) când mă implora să o ajut să-și facă tema la română. Niciodată - Nenișor."), personajul narator al romanului, trăiește spleen-ul bărbatului ajuns în preajma vârstei de 40 de ani. Locuiește împreună cu amanta (cunoscută cu mulți ani în urmă într-un sanatoriu pentru tratarea nevrozelor) și cei doi copii ai acesteia, Sandu și Virginica. Este
Romanian Beauty by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7596_a_8921]
-
prezentat ca târg vestit pentru boscărie, stosărie, coțcărie, matrapazlărie, rușfetărie, potlogărie, dar și Iașiul e „chiar de gemine cu Bucureștiul vostru” (Actul I, scena 2). Particularitățile regionale sunt destul de marcate: formulele de adresare și exclamație ale munteanului sunt nene, neneo, nenișorule, vere; ale moldoveanului - neică și neiculiță. Munteanul folosește intens perfectul simplu (luași, o tăiași, o pățirăm etc.) și formele analogice în -ră, pe care le va ironiza și Caragiale (s-a găsitără, mi-a scăpatără, „urât tată a mai avutără
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]