6 matches
-
său, într-o altă, a treia perioadă, studiază cu pasiune filosofia. În 1909 se înscrie la Facultatea de istorie-filosofie a Universității din Moscova, renunțând la profesia de muzician. În 1912 pleacă în Germania, unde se ocupă cu studierea operei școlii neokantiane de la Marburg. Renunță și la specializarea în filosofie, problematica filosofică rămânând totuși în centrul atenției creației sale literare, până la romanul și scrisorile ultimilor ani. Pasternak optează, în final, definitiv pentru literatură. Motivația Juriului Nobel ” ... pentru deosebită măiestrie atinsă în poezia
Boris Pasternak: Dr. Jivago. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/boris-pasternak-dr-jivago-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339306_a_340635]
-
său, într-o altă, a treia perioadă, studiază cu pasiune filosofia. În 1909 se înscrie la Facultatea de istorie-filosofie a Universității din Moscova, renunțând la profesia de muzician. În 1912 pleacă în Germania, unde se ocupă cu studierea operei școlii neokantiane de la Marburg. Renunță și la specializarea în filosofie, problematica filosofică rămânând totuși în centrul atenției creației sale literare, până la romanul și scrisorile ultimilor ani. Pasternak optează, în final, definitiv pentru literatură. În 1911 debutează cu poezii în almanahul grupării "Lirika
Boris Pasternak () [Corola-website/Science/298045_a_299374]
-
filosofia la Universitățile din Marburg (începând din 1920), Köln (din 1925), Berlin (din 1931) și Göttingen (din 1946). La începutul carierei sale filosofice, Hartmann este preocupat de teoriile asupra recunoașterii realității ale lui Platon, așa cum erau interpretate de reprezentanții școlii neokantiane din Marburg, pentru ca mai târziu să critice pozitivismul rațional al acestora în doctrina sa cu privire la alcătuirea realității pe baza unei construcții spirituale, existența realității fiind independentă de capacitatea înțelegerii. Cunoașterea umană nu poate sesiza niciodată esența realității, fiind ea însăși
Nicolai Hartmann () [Corola-website/Science/302691_a_304020]
-
doar un depozit de date, fără a fi însă un domeniu exclusiv al faptelor brute, ci o bază pentru stabilirea "corelațiilor în funcție de care putem interpreta apoi orice experiență și gândire", ceea ce echivalează implicit și cu o altă percepție decât cea neokantiană asupra pozitivismului (vezi I, 3F). Din acest punct de vedere, Dilthey nu este un simplu istorist. "Împreună cu numeroși contemporani arată Schnädelbach -, Dilthey este convins că doar <<calea critică mai rămâne deschisă>> și pentru filozofia istoriei. Filozofia critică a istoriei, deci
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
putea avansa ideea că filosofia lui C. Rădulescu-Motru trece dincolo de simpla condiționare (influență) kantiană. Ea nu este, prin felul în care autorul ei construiește întrebările și prin modul în care răspunde acestora, o filosofie kantiană în sens propriu, sau una neokantiană, deși are între datele sale primare probleme formulate de Kant. Putem spune însă, urmând și gândurile lui Rădulescu-Motru asupra propriei înfăptuiri teoretice, că filosoful german este interesat de condițiile formale ale cunoașterii, în timp ce filosoful român caută să întemeieze posibilitatea cunoașterii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Într-adevăr, în timpul celui de-al doilea război din Golf, intervenția americană a primit la limită aprobarea Senatului. 1 Este foarte discutabil dacă weberianul Aron ar accepta o teorie pur inductivă a cunoașterii. Teoria cunoașterii propusă de Weber era una neokantiană. Weberienii acceptau întru totul perspectiva kantiană asupra construirii cunoașterii (prin conferirea de înțelesuri), adică existența unor categorii care întemeiază posibilitatea însăși a cunoașterii. Totuși, ceea ce respingea școala sociologiei istorice era abordarea bazată pe legea acoperitoare, specifică pozitivismului. 2 Această definiție
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]