69 matches
-
este cea românească, ci limba maternă a copilului. În Parlament, domnule ministru, sunt 19 etnii reprezentate, caz unic în Europa!”. Fiindcă am presupus că nici acuma nu își poate imagina ce înseamna cele zece sisteme școlare, cu limba de predare neromâneasca, i-am spus: „Dacă dvs. doriți că pe cele două fețe ale dvs. să le trimiteți în Germania la o școală cu limba de predare turcă, la 2-3 milioane de turci, nu puteți. Dar trimiteți-le aici, la Constantă sau
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
Surd Și Orb și Mut la cazne de sărman Că-i sârb, român sau aromân ori curd, Ești crud creștin și aspru musulman... Of, Doamne, Doamne cât pot să te iubesc Cu ura pea buzelor iubiri Pentru al nostru neam neromânesc Ce nu e doar harem de amintiri... Of, Doamne, of, cum plâng să nu te cert De-atâtea lacrimi ce le vărs în gând Căznindu-mă cu lacrima să-i iert Pe cei cu moartea pre viață călcând... Of, Doamne
OF, DOAMNE...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Of_doamne_romeo_tarhon_1328380568.html [Corola-blog/BlogPost/346650_a_347979]
-
De moșii mei cu legământul De-a nu-l înstrăina pe bani... Eu nu mi-am mai udat pământul Cu lacrimi și sudoare, să rodească, Ci s-a făcut țărână, l-a luat vântul Și dusu-l-a în țarină neromânească... Eu nu mi-am mai găsit pământul Nici cât o palmă de mormânt parșiv, Ci însumi pumnul de pământ îmi sântu-l Ce-n mine l-am pierdut definitiv! Referință Bibliografică: DOR DE ROMÂNIA MARE / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DOR DE ROMÂNIA MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Dor_de_romania_mare_romeo_tarhon_1340688197.html [Corola-blog/BlogPost/358039_a_359368]
-
CULTURA EI! Autor: Maria Cozma Publicat în: Ediția nr. 230 din 18 august 2011 Toate Articolele Autorului Atunci când ne vom trezi la acest răspuns, ne vom apropia de Lumină. Până atunci va trebui să ne mai târâm în neputința întunecimii neromânească, gândindu-ne la nevoia de „reacție” a retoricii culturii, prin ochiul vigilent al genezei, astfel încât să ștergem orice „manifestare bruscă” a perpetuării politicii prin incultură. Ochiul genezei, este „Intelectualul”, care spune Mircea Eliade, „nu se bagă în politică, fiindcă politica
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Incotro_romania_incotro_cultura_ei_.html [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
s-ar amâna Crăciunul! Ștefan Hrușcă a fost și rămâne un poet al melosului românesc și un melod al sufletului poetic de român. Este cântărețul cu vocea, struna și graiul românesc. Poate și de aceasta, o năvală intensivă de muzică neromânească, peste România, îl face pe Ștefan Hrușcă unul din simbolurile cântecului pur românesc. Nu cântă ca ieri, nu cântă ca azi, nu este în luptă cu timpul! Cântă cum a simțit, simte și va simți românul! Aurel V. ZGHERAN (aurel
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397888336.html [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
mușc mortal pe cel ce inima mi-a smuls. Nu știu să am temei de rău la bine Încontra celor care contra-mi uneltesc, Dar știu să-l prind pe cel ce-n față-mi vine Luat de valul ucigaș, neromânesc... Referință Bibliografică: Nu știu să am / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1201, Anul IV, 15 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
NU ŞTIU SĂ AM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_1397541328.html [Corola-blog/BlogPost/347829_a_349158]
-
tălmăcit fie și cu Google Translate! Numai minoritățile, unele, se vor salva din Arcă, cred nechezolii cosmopoliți, poate și diplomectualii, deoarece ele deja nu-și prea mai aduc obolul la cultura din RO, ci mai fiecare june intelectual de buze neromânești ține a se mărturisi, afirma și integra în patrimoniul seminției sale dotate cu infrastructură intelectuală de regulă mai performantă decât cea de la noi, care ne bazăm prioritar mai mult pe itinerarii spirituale turistice, pe alergări de stadion și de sală
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1345628428.html [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
oricum, pe rând, despre toate pămânurile românești furate”. Avem încă atât de multe de învățat!... Pentru că e vremea regăsirii ca ființe responsabile și ca nație, fie și acum, în al doisprezecilea ceas. De prea multă vreme dansăm pe o melodie neromânească. Probabil de aceea am și început să încurcăm pașii. Doamne ferește, să nu-i uităm de tot! Ar fi păcat și criminal să fie înlocuit călușul de către un step, de un cazacioc sau, și mai rău, de-un ceardaș! Volumul, pe
PĂMÂNTUL CARE DOARE, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Pamantul_care_doare_cronica_de_maria_al_florin_tene_1359292059.html [Corola-blog/BlogPost/364862_a_366191]
-
față de clienți de la Gio Cafe; 3. ca să salut faptul că lucrurile astea au început să se întâmple în România și să vorbim împreună despre surprize frumoase, așa cum, de atâtea ori, am vorbit despre cele urâte. Ziceți și voi ce gesturi neromânești ați mai întâlnit recent în frumoasa Românie.
Un gest profund neromânesc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20311_a_21636]
-
de Băsești, Iuliu Maniu - ținând cont de contribuția acestuia la păstrarea românismului și la Marea Unire - spunea că satul Băsești este o „Mecca română” unde locuia „comandatul suprem al neamului românesc“. Alte familii nobiliare, românești (cu numele adesea maghiarizat) sau neromânești, cu titlul/blazonul nobiliar legat direct de zone din Țara Codrului, au fost: Anderkó "de Homoród" (r. Anderco "de Homorod"), David "de Alsoszopor" (r. Alsoszopor - Supurul de Jos"), Pap-Szilagyi "de Illesfalva" (r. Pop (Sălăjanul) Silaghi "de Băsești"), Szilagyi "de Paczafalva
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
politicilor de schimbare a toponimelor românești de origine turcă, tătară, maghiară, germană etc. din Dobrogea, Banat și Ardeal (spre comparație, în zonele în care memoria locală și familială nu a păstrat amintirea conviețuirii cu alte grupuri etnice, toponimele cu etimologii neromânești au rămas neschimbate: Târgoviște, Slobozia, Râmnic, Deveselu, Teleorman, Vaslui etc.). La mijlocul anilor '80, pe lângă toponime, au fost interzise și prenumele în limbile grupurilor etnice minoritare. Schimbarea numelor localităților și interzicerea prenumelor în limbile etniilor minoritare nu reprezintă doar o tentativă
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
am iar alergătură multă, dar tot te văd și pe mata. Sunt supărată că nu mi-ai trimis bucata pe care am citit-o atunci pe fugă. Trebuia să mă mai ocup de ea. Trebuie să te dezbar de ceva neromânesc în felul matale de a te exprima. E păcat. Spui lucruri așa de frumoase, ai observații așa de subtile, și te grăbești, nu-ți îngrijești suficient forma. Bineînțeles că ți se publică, pentru că-s interesante bucățile matale. Dar de ce să
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
României Mari. Într-un raport din 2 aprilie 1919 către regele Ferdinand, Iancu Flondor spunea: ""În această situație mi-am zis că pe lângă servirea credincioasă a cauzei comune a neamului trebuie să evit tot ce s-ar resimți de populația neromânească ca o nedreptate prin măsuri pripite și nechibzuite și toate urmările lor s-ar compromite poate ireparabil cauza bună a neamului, precum s-a întâmplat în Basarabia, bântuită și azi de adânci nemulțumiri dăunătoare idealului național"" . Fondul personal Iancu Flondor
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
Hilel Manoach, D. Pandrav, Nacu, Economu, Dendrino, Pruncu (armean), Zenide, Crătunescu, Vlădescu, Djuvara, Pilidi. Balasan (armean), Ractivanu, Eraclidi, Calerghi, Lazardi, Mavrius, Enciulescu (bulgar; nu știe romînește), Zaharidi, Dancovici, Pencu, Staicovici, Radovici. Nume de proveniență obscură sânt tot pe-atîtea; dar evident neromânești. Nume însă drept românești le poți număra pe degete: Sturza, Fălcoianu, Moroianu, Berindei, Văcărescu, Olănescu, Mirescu, Hârdău, Cornescu, Băicoianu, Bozian, Grădișteanu, Porumbescu, Mîrzescu, Mănescu, Laurian. ["D. N. BASSARABESCU... "] 2264 D. N. Bassarabescu, după ce i-am spus categoric că minte pur
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
extrem de nepractic, dar multitudinea judecăților și argumentelor entimematice fac dificilă înțelegerea. Revenirile sub alte denumiri la aceleași concepte, întrebuințarea improprie a termenilor, uneori încărcați metaforic întrețin echivocul. Probabil că o disjungere mai clară între filosofia acestei strategii sau politici educaționale neromânești și - din acest unic motiv considerată - net superioară, și furnizarea modelului declarat împrumutat într-o formă brută, din care fiecare ar putea înțelege cum funcționează aceste sisteme curriculare, eventual larg discutată în punctele interrelaționate, ar fi fost o întreprindere mai
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
explicarea semnelor de ortografie și punctuație in predarea limbii române, AUO, 2, nr. 2, 1992, 85. [187] STANCIU, LUCIA, Eticheta verbală românească din perspectiva predării limbii române ca limbă străină, TPCL, 1993, 280-285 [Engl. Ab.]. [188] STERE-DERDENA, MIHAI, Construcții lexicale neromânești. în: Asachi, 3, nr. 46, 1993, p. 6. [mă bucur să te văd]; Un anunț cu multe greșeli, nr. 49, p. 5; Un dicton rostit greșit, nr. 51, p. 3, publicat și în Albina, 97, nr. 1, 1994, p. 14
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
rubrica de cronică dramatică, pe care o susține Liviu Rebreanu, se comentează mai cu seamă spectacolele bucureștene de la Teatrul Național și Teatrul Modern, discutându-se calitatea pieselor, a interpretării sau a traducerii. Liviu Rebreanu critică transpunerea „cât se poate de neromânească” făcută de H. St. Streitman la piesa Între culise de H. de Rothschild, apreciind însă versiunea lui Ovid Densusianu la Judecătorul din Zalamea de Calderón de la Barca, consideră că farsa Nevasta lui Cerceluș de Petre Locusteanu e „fără pretenții literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289543_a_290872]
-
loc afirmase că nu-l poate nega. Iată: „Garda de Fier? Demonii de dreapta, adepți ai ortodoxiei aflați ideologic la antipodul celor pe care i-a denunțat Dostoievski, dar psihologic foarte asemănători” (III, 208). Ba chiar spunând în continuare: „Fenomen neromânesc. Așa se face că șeful G. de F. era slav. Un soi de Hatman” (idem), Cioran încearcă parcă să-și salveze neamul de o astfel de tară. Oricum, își plasează tinerețea sub semnul demonilor dostoievskieni, chit că aceia erau de
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fi mai vechi sau de origine străină decît microtoponimele, întrucît sunt consemnate în documente (care le atestă și le asigură perenitatea) și sunt folosite mai frecvent de către autorități, care, fiind în trecutul îndepărtat străine (slave, maghiare, turcești), au impus variantele neromînești (acestea aveau, de altfel, și avantajul individualizării optime, dată fiind opacitatea semantică apela tivă, pentru vorbitorii limbii romîne). Mărturii în acest sens sunt toponimele de tradiție multiplă. Intervenția autorităților în denominarea sau menținerea (impunerea) unora dintre nume trebuie corelată cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
limba unei populații venite ulterior, ca stăpîn. De altfel, macrotoponimele erau traduse în mod sistematic, pentru a fi „operative“ în limbajul administrației, care nu era romînească. Pe de altă parte, nu puține dintre numele de locuri cu înfățișare „străină“, adică neromînească, puteau fi date și de romîni din apelative de origine slavă, dar funcționale deja în limba romînă la momentul toponimizării. Emil Petrovici stabilește mai multe astfel de categorii: substantive și adjective romînești de origine slavă, care pot prezenta forme morfologice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
imitației și a elitismului, încurajarea creației originale, abordarea unei problematici autohtone, într-o „mentalitate țărănească, adică românească, pentru că, vom dovedi aiurea, numai țăranul are o mentalitate specifică, orășenii și clasele de sus au o mentalitate mai mult sau mai puțin neromânească, clasa cultă fiind în genere o parte din Cosmopolis, o mahala a Cosmopolisului european, din punctul de vedere al mentalității ei, nu vorbesc de origine” ( G. Ibrăileanu, Poporanismul, „Curentul nou”, 1906). Tot aici este acuzat sămănătorismul, care idealizează lumea țărănească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
statul îi obligă pe toți cetățenii să devină clienți ai notarilor și să plătească taxe și onorarii pentru serviciile prestate de aceștia, iar pe de altă parte, permite unui alt ONG - Uniunea Notarilor din România - să limiteze, după străvechiul, dar neromânescul model al breslelor meșteșugărești, numărul birourilor notariale și împiedicând prin lege orice fel de concurență pe piață în acest domeniu. Numărul exemplelor poate fi multiplicat pentru aproape orice fel de activitate care revine micii burghezii. Politicienii erau de asemenea satisfăcuți
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
demnității, vin din țara cîntecului, din țara bucuriei și a dorului, vin din țara unde se moare cu semnul vieții viitoare pe față. Eu vin din neamul românilor. Este naționalism?! Să se observe că autoarea se cheamă Lâsenco, are nume neromânesc. Dar în Bucovina, țară multietnică, este un fapt curent ca românii să poarte nume de alte origini, după cum nu toți cei ce poartă nume românești sînt români. Apartenența la o colectivitate etnică este condiționată nu biologic, ci spiritual; este un
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ESPLA, București, 1958, p. 134. footnote> . În economia lucrării sale, ocupîndu-se de cursul anilor din Țara Moldovei, observația despre unitatea rumânilor care se aflau lăcuitori în diverse țări era una de bun simț, care nu cerea argumente; moldovenesc nu însemna neromânesc. În același secol, logofătul Miron Costin scria De neamul moldovenilor, din ce țară au eșit strămoșii lor, avertizînd chiar din prima frază a predosloviei că gîndul i-a fost să scrie despre „începutul țărilor acestora și neamului moldovenesc și muntenesc
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
din populația teritoriului o formau românii (64,23% după recensămîntul rusesc și între 65,42% și 73,52% după cel austriac). Dincolo de aceste cifre, menționăm aici aprecierea contelui Hadyk, președintele Consiliului Aulic de Război de la Viena: populația Bucovinei era românească, neromânești fiind cîteva cătune situate în munții dinspre Galiția, locuite de huțuli. Populația Bucovinei nu se compunea însă numai din români; 28,58% după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]