116 matches
-
dihorul (chiar dacă se îmbracă a la madame Di(h)or), mîrlanul e un împuțit rapace și setos de sînge nevinovat. Vînează fără socoteală, mai mult decît poate îmgurgita. „Ehei, - îmi spune un amic, pe cînd eram novice pe Internet și nevrozat de năpustirile mîrlănești împotriva mea - zi merçi că ăștia nu sunt luați în seamă la poliție sau la SRI (oare ?! - n.m.) și nu intri în pușcărie, ca în anii ΄50, pentru o anonimă defăimătoare a unui mîrlan”. Da, are dreptate
MÎRLANUL DE PE INTERNET (II) de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Mirlanul_de_pe_internet_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/348218_a_349547]
-
invitation au voyage”: „Là, tout n’est qu’ordre et beauté, / Luxe, calme et volupté.” Eu cred că romanele Hortensiei Papadat-Bengescu trebuiesc citite cu o altă privire, nu cu un sentiment intermediar între ființă și neființă, că ce altceva este nevroza, care îl cuprinde și pe critic. Am această susținere la pagina 137 („Cititul prozei”): „Privind cu atenție lucrurile, luîndu-ți foarte în serios meseria de anatomist al vieții, devii materialist, și încă unul vulgar...” Eu ce ziceam ? „ Cititul prozei” este structurat
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Poezia_criticii_ioan_lila_1346051545.html [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
prima crâșmă și ceru una mare. Apoi încă una și încă una! Începu să povestească celor din jur pățania sa. Oamenii îl ascultau cu gurile căscate, așaa, mai mult din obișnuință, însă nu se sinchiseau de tâmpeniile lui, știind-l nevrozat din cauza muncilor prestate de-a lungul vieții și nici de luminile verzulii care făceau minunate jocuri cu efecte pe geamurile nespălate ale locației... ODISEEA SPAȚIALĂ DOMESTICĂ 3001.Începutul mileniului al patrulea, spre toamnă, în megapolisul Țăndărei, cel cu o populație
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400508181.html [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
prima crâșmă și ceru una mare. Apoi încă una și încă una! Începu să povestească celor din jur pățania sa. Oamenii îl ascultau cu gurile căscate, așaa, mai mult din obișnuință, însă nu se sinchiseau de tâmpeniile lui, știind-l nevrozat din cauza muncilor prestate de-a lungul vieții și nici de luminile verzulii care făceau minunate jocuri cu efecte pe geamurile nespălate ale locației... Mihai Batog-Bujeniță Referință Bibliografică: ODISEEA SPAȚIALĂ DOMESTICĂ 3001 / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400508181.html [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
cât mai mult și cât mai departe. Nu putea da ochii cu Carol în acea dimineață. I s-a părut lui, sau ea chiar bănuia ceva? Era posibil. Soția lui era o femeie deșteaptă și intuitivă. Femeia perfectă pentru el. „Nevrozat nenorocit!” se înjură el. Începea să se panicheze, sau ce? Era și normal, doar tocmai împroșcase cu rahat în cei paisprezece ani de căsătorie. Încercase din răsputeri și chiar reușise pentru o vreme să nu se lase sedus, dar ea
AUTOR CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/carmen_suissa_1486417386.html [Corola-blog/BlogPost/344175_a_345504]
-
din 30 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Doamne ce s-ar întâmpla Dacă aș duce un trandafir la tâmple Po te ar înflori însuși crivățul iernii ab solute Foc concentrat autoportret în țăndări Posteritate distribuită în aval bucată cu bucată Nevroză vas comunicant al acestei comedii (in)u mane În spatele oricărui zid al plân gerii umbra îmi este iar întoarsă pe dos Discipol al singurătății în doi Uit că tăcerea are întotdeauna ultimul cu vânt Și iar visez foc cu foc
TRANDAFIRUL CA O ARMĂ LA TÂMPLA TOAMNEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Trandafirul_ca_o_arma_la_tam_costel_zagan_1385827728.html [Corola-blog/BlogPost/344618_a_345947]
-
plec mă bate gândul, să mă afund în ceață din iarbă de-asta vară ogrinji au mai rămas cu dinți de împrumut îi ronțăi fără glas. mi-e frică să mai dorm, m-aleargă lupi în vis și veghea mă-nspăimântă, nevroza și abis bagajul e facut, îl am în suflet gata absurdă și incertă mă-ncearcă iarăși soarta. cade pe mine cerul, o rană e lumină ca un magnet fatal atrag spre mine vină să plec, atâta vreau, atât mai am
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (2) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_din_mitologia_ion_iancu_vale_1362294712.html [Corola-blog/BlogPost/359765_a_361094]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > ION DOREL ENACHE-ANDREIAȘI, ULTIMILE EMAIL-URI!... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 213 din 01 august 2011 Toate Articolele Autorului Așa o fi G., poate să fie și nevroza cum zici tu, o să văd săptămâna viitoare ce o să-mi zică doctorii când mă duc la spital, pentru că m-am hotărât. Ascultă o chestie, și te rog să mă ierți, eu te-am felicitat de Paști, dar de Sf.Gheorghe
ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI, ULTIMILE EMAIL-URI!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Ion_dorel_enache_andreiasi_ultimile_email_uri_.html [Corola-blog/BlogPost/370930_a_372259]
-
precum Henry Miller, Anais Nin, și ține prelegeri la Sorbona. Călătorește între Franța și America și ține prelegeri la universități precum Harvard, Yale, Stanford, Universitatea din Pennsylvania, având ca teme psihoterapia relațională, experiențială, "aici și acum", arta, voința creativă, și nevroza ca eșec al creativității. Rank a fost primul care a susținut faptul că separarea de gândurile învechite, emoții și conduite este chintesența creșterii și dezvoltării psihologice. El a cercetat cum ființele umane pot învăța să-și afirme voința în cadrul relațiilor
Otto Rank () [Corola-website/Science/326343_a_327672]
-
semne psihosomatice. S-a observat, în general, că există o tendință la nevrotici (care au o notă ridicată la nevrotism) de a avea o notă crescută și la anxietate, însă acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o notă foarte ridicată la anxietate într-o situație realmente provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare să se confunde anxietatea cu nevroza. Anxietatea este deci “o emoție
Anxietate () [Corola-website/Science/298206_a_299535]
-
stă la baza culturii românești, cât și o încercare activă de rezolvare a acesteia: am vrea să aparținem, nu aparținem și nu vom aparține niciodată pentru că Europa nu ne vrea, până la urmă trebuie să facem ceva cu asta, altfel ne nevrozam. D: Da, este o încercare de a confirma apartenența la Europa, printr-un „trecut milenar” și glorios, puternic. De fapt, sunt imitații sau variante ale ficțiunilor pe care le-au construit și vest-europenii despre ei. Însă uitându-ne la alte
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
franceză Anton Holban), Oradea (timp în care, în 1933, publică epigrame în revista locală „Flori de crâng” și apoi un sonet, în „Adevărul literar și artistic”), Timișoara, Focșani. Colaborează la revista de avangardă „13” din acest din urmă oraș; sonetul Nevroză e distins cu premiul întâi la concursul inițiat de redacția revistei (1934). Ultimele două clase de liceu le urmează la Timișoara (bacalaureatul în 1936), publicând poezii și în câteva reviste de aici, „Crai nou”, „Colț de țară”, „Fruncea”. Se înscrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
totală negare de sine, la disoluția identității, la fuziunea - desigur dătătoare de moarte - cu celălalt în dispariția sinelui, la această dispariție a oricărei limite în sentimentul oceanic al renunțării absolute? Prin ce efect pervers, provenit din nu se știe ce nevroză, ospitalitatea devine un ideal mistic și sub pretextul de caritate creștină, mortificare ultimă într-o iluzie derizorie? Și totuși acest vis ne este descris, e drept cu oarecare ironie, de către Flaubert în Sfântul Iulian cel Primitor, arătându-l pe Sfântul
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe care experimentatorul nu le poate observa niciodată cu adevărat. Eysenck a stabilit că există două dimensiuni esențiale ale personalității, care stau la baza diferitelor tipuri umane pe care le întâlnim. Cele două dimensiuni principale ale personalității sunt extraversiunea si nevroza (neuroticism)și apoi a adăugat a treia dimensiune, psihoza (psychoticism), deoarece simțea că acest aspect al personalității nu se justifica, de fapt, prin ceilalți doi factori.El susține că acești factori esențiali ai personalității au o bază biologică. Credea că
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
orgoliul de a fi trăit o experiență mistică, de a poseda anumite aptitudini sau de a fi atins un nivel de evoluție înalt. Când se instalează acest orgoliu, apare aproape imediat sectarismul, fanatismul și intoleranța. Când văd maladii mintale precum nevroza, ce destructurează sistemul eului în raporturile lui cu realitatea, într-o măsură mai puțin profundă decât psihoza, realizez că în fața mea se află o personalităte inhibată, culpabilizată sau angoasată. De multe ori o educație religioasă primară, rigidă, greșit asimilată sau
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Murnu și autotipii de Iosif Brand, București, 1915; Dorina, București, 1916; Traista lui Adonis, București, 1916; Patimi, București, 1918; Tainele lor, București, 1920; Finci, București, 1920; Amurg, București, 1921; Ce-a zis Saàdi, București, 1922; Într-un mirador, București, 1922; Nevroză, București, 1924. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, IV, 144-148; Arghezi, Scrieri, XXIV, 236-237; Tudor Vianu, „Patimi”, L, 1918, 6; P. Bănescu, „Tainele lor”, „Acțiunea română”, 1920, 1088; Vintilă Pantazopol, „Finci”, U, 1920, 216; Andrei Braniște, „Ce-a zis Saàdi?”, „Aurora română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286010_a_287339]
-
din „noianul de chemați și nechemați care practică literatura”, personalitatea „limpede și luminoasă” a lui Tudor Arghezi. Rubrici: „Revista revistelor”, „Reliefări-Mozaicuri”, ultima preschimbată în „Recenzii”, sub semnătura lui I. Ludo și G. Spina. Semnează versuri G. Bacovia (Plumb de iarnă, Nevroză), Tudor Arghezi și proză Emil Isac (Din brădetul lui Iancu). Traducerile din Victor Hugo și D’Annunzio sunt republicări după „Flacăra” și „Seara”. Alți colaboratori: Ion Alexis, Eugen Relgis, C. R. Ghiulea. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285144_a_286473]
-
estompează și aici granițele dintre imaginar și real. Această invadare a realității de către urât, grotesc, de către spaimele cele mai profunde este subliniată prin două modalități, pe de o parte, prin imaginarul specific -tematica nevrozei, a nebuniei ("La podul din Pădurile Nevroză/ delirul crește straniu din portret", Carnet lapidar, "Ni-s obrajii galbeni în toate zilele, mâinile fierte./ Halucinăm", Coșmar), a mizeriei, a bolii, a războiului și a morții ("Iar târziu, spitalele, târziu/ ne-au strigat profund din bătătură;/ hemoragii de jar
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
abrupte în stilul multora dintre cele moderniste, dar anticipând totodată și ruperile de ritm ale poeziei contemporane. Se dezvoltă un univers paralel, conturat în tușe îngroșate, de o violență ce-l face mai real decât realul: "La podul din Pădurile Nevroză/ delirul crește straniu din portret/ picherul negru gâfâie - amanet/ la linia ferată cu hipnoză." (Carnet lapidar). Universul astfel destructurat anticipează poezia celor din grupul oniric, continuând și preluând câteva modalități suprarealiste. Când se refuză metafora, rolul ei de a crea
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
forțat, la noțiunea-cheie a lui Anaximandru, Apeiron, volumul de debut apărut în 1971 trădează fascinația pentru fața nevăzută a lucrurilor, pentru starea primordială a ființei. Blagian ca mai toți poeții de la „Echinox”, dar fără vocația metafizică a maestrului, F. evocă nevroza de adaptare a tânărului de la țară, senzual și frust, confruntat cu spațiul citadin alienant. Dacă nostalgia rurală, a fabulosului pământ natal identificat drept Țară a Nordului rămâne un reper constant al versurilor, poetul, care nu e un mistic pur al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
unei vârste a iluziilor și îndrăznelii (Spleen; sonetul a fost considerat un posibil punct de plecare pentru Noaptea de decemvrie a lui Al. Macedonski). Chiar dacă în cazul lui deseori este vorba de simplă poză, D. se numără între cei dintâi „nevrozați” ai literaturii noastre. El este un citadin și orașul îi apare drept un loc blestemat, spațiu al singurătății și căderii, unde oamenii se metamorfozează în soboli (Cetate). Grotescul, închipuirile macabre, hidoase, bizare, toată figurația poeziei decadente pătrunde în poezia erotică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
o mare sensibilitate la factorii declanșatori. Dacă nu este tratată la timp, gastrita evoluează spre ulcere și chiar spre cancer gastric. După simptomele de manifestare, gastrita acută poate fi confundată cu alte afecțiuni cum ar fi ulcerul gastro-duodenal, colecistita acută, nevroză astenică sau un Început de cancer gastric. Tratamentul se individualizează În funcție de starea bolnavului. Dacă este posibil, se Începe prin provocarea evacuării conținutului gastric, foarte rar fiind necesar repausul la pat și dieta hidrică, cu apă fiartă și răcită. b. Gastritele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
-lea au fost descrise simptome cum ar fi oboseală, durere, anxietate, frisoane și depresie ce apăreau în legătura cu răni periculoase. Recunoașterea determinismului preponderent psihic se datorează lui Hermann Oppenheim care a susținut că simptomatologia pe care a numit-o "nevroză traumatica" apare în urma evenimentelor în care persoana își simte amenințată viața și nu sunt determinate de răni fizice. Războaiele ce au urmat au transformat numeroase persoane în pacienți și astfel fenomenul cu eticheta încă vag stabilită a devenit tot mai
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cathartic asupra persoanelor afectate (Ford J., 2008). Cel de-al Doilea Razboi Mondial a dus la detalierea conceptelor deja conturate și la formularea de noi etichete pentru a numi ceea ce mulți dintre soldații ce luptau pe front ajungeau să trăiască: nevroză de război (war neurosis), reacția de stres la luptă (combat stress reaction) și istovirea în luptă (combat fatigue). Principalele recomandări pentru cei afectați erau: aducerea temporară în afara pericolului, odihna și menținerea contactului cu unitatea de luptă. Deceniile următoare au adus
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de șoc a represiunii îi lovește abia după doi ani - așa se întâmplă și cu istoricul și criticul literar László Földes, un cunoscut și apropiat al lui Ion Ianoși din perioada clujeană. Stigmatizarea lui L. Földes îi provoacă memorialistului poate nevroza cea mai apăsătoare din întreaga viață 30. Probabil silit de conducerea superioară de partid, Ianoși participă la seria de obiecții ideologice îndreptată împotriva profesorului de la Universitatea Bolyai, între altele redactor-șef la reputata revistă Utunk. În 1957, László Földes era
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]