35 matches
-
tristu-mi destin tânguios mă cheamă cu glas cristalin clopote de-aramă. Din neîmpliniri unde se cunună umbre de-amintiri, dulce corn răsună. Din al meu amar pururea în zbucium plânge tot mai rar al speranței bucium. Din uscatul crâng al neîndurării se zbuciumă-n tâng bufnița uitării. Din bătrânul dor hoinărind risipe ultimul meu zbor murmură-n arìpe. Din ce i-a rămas sufletului faur tânguios prind glas clopote de aur. Pare prea târziu Pare prea târziu, dar sufletul meu sapă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1430647647.html [Corola-blog/BlogPost/379771_a_381100]
-
nu te desparți de moarte Norocul mântuirii nu-l găsești în mreaja lumii Ce se lăfăie sătulă în hamacurile minciunii. Soarta deșartă, roata vieții ca luna amăgitoare Crește, descrește cu sărmane viețile trecătoare Virtutea-n cămașă de forță, ticăloșia cu neîndurare Pe căi oculte, săvîrșește crima fără asemănare. Mărturia cutremurătoare - ca o sentință amânată Din scrieri :” Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” E din dureri adânci ivită, în zbuciumata-i existență Geniu pustiu, nu mai gusta nectar și nici esență
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1434377477.html [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
palmele mele de copil renăscut nu puteau șterge nimic. Pe maluri de risipituri ne bălăngăneam picioarele mici și prăfuite, obosite și înspinate, aranjând printre exercițiile acestea de gimnastică următoarele acțiuni. În ținuturile îmbrățișate de oameni străini de ostilități, șovăieli și neîndurări, puteam pribegi eternități ca și cum de nimeni nu ne împiedicam și nimeni nu ne stânjenea. Erau fericiri printre care alunecam, pe altele le prindeam, pe unele le ignoram dar toate se desfășurau într-o inocență specifică nouă. Palmele cărau deopotrivă țărâna
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1426749294.html [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
fericiți, pentru că te-au uitat, s-au resemnat!...Și ce ai fi vrut? Du-te la dracu, Analisa Cernat! Te detest! Te detest!...” Un hohot disperat se rostogoli pe aleile umbrite ale parcului! Lea își procesa conștiința cu asprime și neîndurare, învinuindu-se, urându-se, provocându-și voit durere, pedepsindu-se fără milă. Cu cât suferea mai mult, cu atât mulțumirea ei creștea. Își biciui sufletul cu sălbăticie, dar nu i se păru suficient. Un gând teribil se născu din tumultul
DILEME ( FRAGMENT 22) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483132145.html [Corola-blog/BlogPost/375654_a_376983]
-
Becali, însingurat, trist, înlăcrimat e crucificat după gratii. Fără el țara pierde un om care îi ajută pe cei ce nu se pot salva! În țara înădușită de plâns, sosește Crăciunul și vin cu ninsorile, cernându-se de sus, apăsările neîndurărilor. Din pușcărie, Gigi Becali încă mai salvează obidiți, dar pe sine nu se poate salva! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Gigi Becali. Cei care nu se pot salva / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_becali_cei_care_nu_se_aurel_v_zgheran_1386601295.html [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
se iubesc surorile ori frații Acum, aici în acest loc ales, de venerat! * * * E zi de sărbătoare, în palatal aurit, strălucitor Răsună magnific a slavă și celesta cantare Adusă Ție, veșnic Veghetor, Protector, Salvator Al omului, în veacurile întunecate de neîndurare! Pe pieptul meu, în dreptul inimii smerite E așezată pentru totdeauna o minunată cruce E semnul sacru al vibrației Tale de iubire Mărite Semn de legătură tainica, ce lângă Tine mă duce. Elenă Armenescu 26 nov 2006 Bruxelles
MESAJUL TAU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Mesajul_tau_elena_armenescu_1349199428.html [Corola-blog/BlogPost/343519_a_344848]
-
nu te desparți de moarte Norocul mântuirii nu-l găsești în mreaja lumii Ce se lăfăie sătulă în hamacurile minciunii. Soarta deșartă, roata vieții ca luna amăgitoare Crește, descrește cu sărmane viețile trecătoare Virtutea-n cămașă de forță, ticăloșia cu neîndurare Pe căi oculte, săvîrșește crima fără asemănare. Mărturia cutremurătoare - ca o sentință amânată Din scrieri :” Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” E din dureri adânci ivită, în zbuciumata-i existență Geniu pustiu, nu mai gusta nectar și nici esență
GÂNDIND LA EMINESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1434347177.html [Corola-blog/BlogPost/379712_a_381041]
-
comandant, cu codul personal 17F. În 1940, Fleming și Godfrey i se adresează lui Kenneth Mason, profesor de geografie la Oxford, pentru pregătirea rapoartelor destinate așezării geografice a țărilor ce iau parte la operațiunile militare. Mai târziu, este inițiatorul „Operațiunii Neîndurare”, care are scopul de a obține documentele secrete ale Flotei Maritime Germane. Aceasta are loc prin prăbușirea unui avion german Heinkel, în Canalul Mânecii. Apoi, echipajul britanic, îmbrăcat în uniformele aviației germane, este preluat de o navă petrolieră germană. Supraviețuitorii vor
Ian Fleming () [Corola-website/Science/300077_a_301406]
-
localnici aflați în interiorul clădirii, sperând în protecția divină la ceasul din urmă. După ce porțile au fost pătrunse, năvălitorii au separat congregația conform cu prețul potențial al fiecăruia pe piața de sclavi. Câțiva bătrâni și noi-născuți au fost uciși sumar cu o neîndurare comercială. Soldații otomani s-au luptat între ei pentru a intra în posesia senatorilor în straie bogate sau pentru fetele și tinerii frumoși. Există mai multe legende în Grecia legate de căderea Constantinopolului. Una din ele spune că doi preoți
Căderea Constantinopolului () [Corola-website/Science/304603_a_305932]
-
se poartă, pasul lui nu putea fi decât hotărât și nobil, chiar dacă Iliada stăruie numai asupra acelei manifestări a puterii vitale care este mobilitatea, iuțeala, neîntrecuta și înfricoșătoarea iuțeală a acestui om sub pașii căruia răsuna greu câmpia slavei, a neîndurării și a morții. Știa cine este. În chipul cel mai limpede, retragerea lui din luptă este întemeiată pe convingerea că, fără el, aheii se vor vedea înfrânți. Își știe valoarea și măreția și le spune cu mare glas, adesea. Fiind
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
m-ai iubi, nu căuta să mă ții departe de luptă: n-o să mă supun.“ Dar Tetis era de mult resemnată. Doar că răspunsul 132 ei conține ceva imperceptibil diferit de gândul lui Ahile, un fel de răscumpărare târzie a neîndurării lui Ahile față de ahei: „Da, copilașul meu, e bine să-i scapi de prăpastia morții pe tovarășii tăi istoviți.“ Ea însăși îi spusese, încă de mult, înainte de caii lui și înainte de Hector murind, care îi va fi soarta și cât
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
departe și să atace chiar cetatea Troiei și eventual s-o cucerească, micșorându-i astfel șansele de glorie. El însuși se grăbește să-și mobilizeze trupele, care, cât durase inactivitatea lui Ahile, murmuraseră împotrivă-i, a relei mânii și a neîndurării sale, și ar fi preferat să se întoarcă acasă decât să rămână acolo și să vadă ce se petrece din vina unui om căruia „mama lui i-a dat să sugă fiere“. De fapt, mirmidonii ardeau să reintre în luptă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
se poartă, pasul lui nu putea fi decât hotărât și nobil, chiar dacă Iliada stăruie numai asupra acelei manifestări a puterii vitale care este mobilitatea, iuțeala, neîntrecuta și înfricoșătoarea iuțeală a acestui om sub pașii căruia răsuna greu câmpia slavei, a neîndurării și a morții. Știa cine este. În chipul cel mai limpede, retragerea lui din luptă este întemeiată pe convingerea că, fără el, aheii se vor vedea înfrânți. Își știe valoarea și măreția și le spune cu mare glas, adesea. Fiind
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Oricât m-ai iubi, nu căuta să mă ții departe de luptă: n-o să mă supun.“ Dar Tetis era de mult resemnată. Doar că răspunsul ei conține ceva imperceptibil diferit de gândul lui Ahile, un fel de răscumpărare târzie a neîndurării lui Ahile față de ahei: „Da, copilașul meu, e bine să-i scapi de prăpastia morții pe tovarășii tăi istoviți.“ Ea însăși îi spusese, încă de mult, înainte de caii lui și înainte de Hector murind, care îi va fi soarta și cât
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
departe și să atace chiar cetatea Troiei și eventual s-o cucerească, micșorându-i astfel șansele de glorie. El însuși se grăbește să-și mobilizeze trupele, care, cât durase inactivitatea lui Ahile, murmuraseră împotrivă-i, a relei mânii și a neîndurării sale, și ar fi preferat să se întoarcă acasă decât să rămână acolo și să vadă ce se petrece din vina unui om căruia „mama lui i-a dat să sugă fiere“. De fapt, mirmidonii ardeau să reintre în luptă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
proptite-n valul / zâmbetului care scaldă / blând întunecata casă / când durerile te lasă...” Cum te simți micuță, tu, fire de tomnatic labirint?! Vezi speranță de trăire?! Vezi vreo șansă de-a zbura peste Nyxul îndărătnic, noptaticul și negriciosul spasm al neîndurărilor?! Nu, nimic din toate acestea. în așa clipe de luciditate, tu, iubită soră, m-ai strigat și „mi ai despărțit numele în silabe / așa cum mi-ai desface trupul / în Sărțile din care a fost făcut...” (Mi-a fost frică) (ști
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Ceea ce nu pot eu, însă, a înțelege, este cum să fi iubit o femeie și, apoi, peste timp, calitatea iubirii tale să scadă și nu să crească. Iubesc toate femeile pe care le-am iubit vreodată. Mi se pare o neîndurare să le lași deoparte din iubirea ta, chiar dacă acest lucru s-ar petrece numai in petto. Nu trebuie, neapărat, să le iubești public. Nu ești, neapărat, o mașină de iubit. Dar, în sinea ta, le iubești. Și nu e asta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
haine; hapsîn; harnic; hîrtie; hîtru; ideea; ideal; iluzie; impozit; influență; intelectual; interlop; invidie; isteț; împlinire; împlinit; închisoare; încredere; îngîmfat; îngîndurat; îngrijorat; jigodie; laudă; libertate; liniște; magnat; manele; mare; măreț; miliardar; milioane; mincinos; miniștri; mîndrie; Monaco; monede; mulțumit; muncă; necinstit; neinteresant; neîndurare; neliniștit; nepăsător; nepriceput; nesimțire; fără nevoi; norocos; nouț; nu; nu eu; Barack Obama; oligarh; om de afaceri; om puternic; omul; oraș; parlamentarii; parșiv; pădure; pămînt; perfid; perioadă; persoană; plictisitor; politicieni; popă; posibilități; prieten; probleme; proprietar; proprietăți; prostie; cu punga plină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Gheorghe Grigurcu Precizînd că "etalează mizeria patimilor joase", printr-o "aparent paradoxală neîndurare și lipsă de milă față de umanitatea cutremurătoare", caracterizînd-o, în consecință, drept o "idealistă cu semnul minus", Liana Cozea o situează pe Hortensia Papadat-Bengescu sub steaua neagră a Răului: "Există în romanele Hortensiei Papadat-Bengescu o fascinație a răului, a răului mereu
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
ci doar o categorie de funcționari mediocri, lipsiți de personalitate, robotizați. Să recunoaștem că o astfel de latură a torționarilor este ilustrată și de amintirile d-lui Buracu: "Șeful camerei. Se uită la mine cu ochi reci, nici plini de neîndurare, dar nici de îndurare, așa cum trebuie să fie ochii oricărui călău". Sau: "Mardeiașul de serviciu își face conștiincios datoria. Lovește fără patimă și fără milă. Lovește conform instrucțiunilor, respectînd mișcarea unui metronom, inoculată în timpul propriei torturi. Lovituri rare. Să-ți
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
de doliu cu o forță mai mare decât a celor incluse de Ileana Mălăncioiu În volumul Sora mea de dincolo (Editura Minerva, 1980; Editura Litera, 2010). Stadiile toate ale durerii sunt surprinse și Împărtășite cu delicatețe și precizie, duioșie și neîndurare, spaimă și nădejde. Doliul prevestitor - așteptare Încordată și pregătire pentru ceea ce este anunțat ca inevitabil; clipa desprinderii, intervenind liniștit și ferm pentru cel care pleacă, năucitor pentru cel ce rămâne; jalea și vindecarea prin ritual și, În mod intim, personal
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
chiar dintr-o accepție demonică a transcendenței. Izbăvirea și damnarea se împletesc într-un chip inextricabil. Mormintele, osemintele îngerilor ce semnifică altceva decît contradicția internă a spiritului, impasul acestuia prin sine însuși? “Printre imponderabile/ morminte de îngeri/ așa căzurăm/ în neîndurarea timpului” (Vămile cuvîntului). În loc de-a semnifica, precum la Rilke, stadiul superior al transfigurării întru duh, prefacerea vizibilului în invizibil, acești îngeri indică o recădre în vizibil, deci un eșec: “oase de îngeri/ sparte-n pierzaniile/ fără de capăt/ ale răstimpului
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
apoi pe buze mi le așeza în cerul gurii și mă ajuta să le înghit..." La acest ospăț pantagruelic e greu să distingi muntele de mărgăritare de muntele de orez. Recunosc că nesațul de a arăta cît mai mult și neîndurarea de a renunța la un retorism supărător înneacă pe alocuri cartea într-o lumină tulbure care îi estompează nestematele, dar ce se mai poate spune de: "cu un băț de chibrit îmi aprind părul capului/ îmi închipui că sînt o
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
Sorin Lavric Cine contemplă destinul religiilor primește o lecție de viață ce nu este cu nimic mai prejos de cea trăită aievea. E atîta neîndurare în forța cu care, disputîndu-și supremația în-tr-un teritoriu sau altul, s-au măcinat și s-au înghițit una pe alta, încît, contemplîndu-le retrospectiv sfîrșitul, te încearcă simultan mai multe senzații: mai întîi, impresia că asiști la un măcel în cursul
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
sunt uneori masive pietre funerare amintind de Stonehenge, alteori piramide ce indică ore astrale ale ființei umane. Este, de aceea, o muzică profund serioasă, cu un deosebit simț al sonorității. Nelipsitele și previzibilele pauze aduc cu ele impresia inevitabilă de neîndurare, de neînduplecare. E o muzică tăioasă (chiar în nuanțe reduse), cu țâșniri vulcanice și dispariții hieratice. Imprevizibilitatea apare la nivel infinitezimal, în diferențele complexe dintre aceleași gesturi sonore. Timpul se pietrifică aici, devenind netimp, stare pură. Prezența roții și timpul
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]