40 matches
-
maluri după ce se retrăgeau apele, pe care îl băteam cu picioarele desculțe, pana ce începea parca sa tremure, sa vibreze. Ce ne amuza ! Dar sa revin la întrebări...serioase. Ați prins fâțe ? Dar baboi ? FS: Am prins prin mâlul apei nisiparnițe, care ne înțepau la degete. Am prins baboi cu mâna pe la răgălii, unde se întâmpla să ne cadă în mână și câte o broască, sau mai rău un șarpe de apă... Și-atunci ne speriam. Dar pescuiam și cu plasa
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Pe_valea_oltetului_alexandru_cetateanu_1344347469.html [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
Am prins baboi cu mâna pe la răgălii, unde se întâmpla să ne cadă în mână și câte o broască, sau mai rău un șarpe de apă... Și-atunci ne speriam. Dar pescuiam și cu plasa, în special la confluența râurilor. Nisiparnițele mici le frigeam cu untură și întingeam pâinea în tigaie și mâncam. - Interesant, așa făceam si noi - dar le mai numeam si fâțe. Vă plăcea să vă duceți pe deal ? FS: Ne duceam pe Dealul Craiovei după mure prin „Rugii
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Pe_valea_oltetului_alexandru_cetateanu_1344347469.html [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
afla la marginea mănăstirii cu același nume, care se găsea printre lăcașurile Olteniei întărite de Tudor Vladimirescu pentru a rezista pârjolului din anul 1821. Băiatul se pornise fulger spre locul pomenit, cernând timpul într-o curgere de colb a unei nisiparnițe vrăjite. Se făcea că ajunsese până la urmă la Polovragi tocmai într-o duminică. Intrase în curtea bisericii și după slujbă, întrebase de familia arnăutului. N-apucase a spune pricina care-l mânase într-acolo, că-i apăruseră în față trei
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1480233055.html [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
streber) și subspecia de Nera (Zingel streberi nerensis); 16. țigănuș (Umbra krameri); 17. tipar (Misgurnus fossilis); 18. moaca de nămol (Bentophylloides brauneri) 19. fâsa mare (Cobitis elongata) 20. zvârluga de baltă (Cobitis megaspila) 21. zvârluga de baltă (Cobitis tanaitica) 22. nisiparnița (Sabanejewia radnensis) 23. nisiparnița de Dunăre (Sabanejewia bulgarica) 24. ghidrin (Gasterosteus aculeatus) 25. ghidrinul de Techirghiol (Gasterosteus crenobiontus) 26. osarul (Pungitius platygaster) 27. babușca (Rutilus pigus) 28. roșioara termală (Scardinius racovitzai) 29. morunașul (Vimba vimba) 30. bibanul mic (Percarina demidoffi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169260_a_170589]
-
Nera (Zingel streberi nerensis); 16. țigănuș (Umbra krameri); 17. tipar (Misgurnus fossilis); 18. moaca de nămol (Bentophylloides brauneri) 19. fâsa mare (Cobitis elongata) 20. zvârluga de baltă (Cobitis megaspila) 21. zvârluga de baltă (Cobitis tanaitica) 22. nisiparnița (Sabanejewia radnensis) 23. nisiparnița de Dunăre (Sabanejewia bulgarica) 24. ghidrin (Gasterosteus aculeatus) 25. ghidrinul de Techirghiol (Gasterosteus crenobiontus) 26. osarul (Pungitius platygaster) 27. babușca (Rutilus pigus) 28. roșioara termală (Scardinius racovitzai) 29. morunașul (Vimba vimba) 30. bibanul mic (Percarina demidoffi) 31. porcușorul dobrogean (Gobio
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169260_a_170589]
-
streber) și subspecia de Nera (Zingel streberi nerensis); 16. țigănuș (Umbra krameri); 17. tipar (Misgurnus fossilis); 18. moaca de nămol (Bentophylloides brauneri) 19. fâsa mare (Cobitis elongata) 20. zvârluga de baltă (Cobitis megaspila) 21. zvârluga de baltă (Cobitis tanaitica) 22. nisiparnița (Sabanejewia radnensis) 23. nisiparnița de Dunăre (Sabanejewia bulgarica) 24. ghidrin (Gasterosteus aculeatus) 25. ghidrinul de Techirghiol (Gasterosteus crenobiontus) 26. osarul (Pungitius platygaster) 27. babușca (Rutilus pigus) 28. roșioara termală (Scardinius racovitzai) 29. morunașul (Vimba vimba) 30. bibanul mic (Percarina demidoffi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169261_a_170590]
-
Nera (Zingel streberi nerensis); 16. țigănuș (Umbra krameri); 17. tipar (Misgurnus fossilis); 18. moaca de nămol (Bentophylloides brauneri) 19. fâsa mare (Cobitis elongata) 20. zvârluga de baltă (Cobitis megaspila) 21. zvârluga de baltă (Cobitis tanaitica) 22. nisiparnița (Sabanejewia radnensis) 23. nisiparnița de Dunăre (Sabanejewia bulgarica) 24. ghidrin (Gasterosteus aculeatus) 25. ghidrinul de Techirghiol (Gasterosteus crenobiontus) 26. osarul (Pungitius platygaster) 27. babușca (Rutilus pigus) 28. roșioara termală (Scardinius racovitzai) 29. morunașul (Vimba vimba) 30. bibanul mic (Percarina demidoffi) 31. porcușorul dobrogean (Gobio
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169261_a_170590]
-
expresie a scriitorilor români, gruparea se va desființa. E constrâns să plece în exil, la Paris, unde va publica mai multe romane, majoritatea traduse din limba română de Alain Paruit, iar două scrise direct în franceză. Unul dintre ele, "Cuvîntul nisiparniță" ("Le mot sablier"), debutează în limba română, pentru ca exact la jumătatea textului să treacă la limba franceză, iar acest text poate fi considerat chiar o metaforă a operei și biografiei autorului româno-francez. După 1990, revine practic în România, unde se
Dumitru Țepeneag () [Corola-website/Science/302504_a_303833]
-
Nisiparița (denumirea științifică Sabanejewia romanica), denumită și nisiparniță, nisipar, râmbițar sau fâță, este o specie de pește din familia Cobitidae endemic în România. A fost catalogată de zoologul român Mihai C. Băcescu în 1943 și se află pe Lista roșie a IUCN. Nisiparița a fost localizată doar pe
Nisipariță () [Corola-website/Science/328484_a_329813]
-
inițialele primului proprietar regăsindu-se și azi, încadrate într-o splendidă feronerie a ușilor de la intrare. Expoziția de bază a muzeului prezintă o succesiune cronologică a celor mai cunoscute tipuri de indicatoare de timp și de ceasuri: cadrane solare, clepsidra, nisiparnițe, ceasuri de mobilier, de șemineu, de perete, de buzunar și de călătorie. Cele mai vechi ceasuri din colecție sunt cele de tip astronomic datând din anii 1544 și 1562, creații ale orologierilor Jakob Acustodia (Olanda) și respectiv Jeremias Metzker din
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
viezurele, hârciogul, pisica sălbatică) și din păsări (ciocârlia de câmpie, privighetoarea, cucul, fazanul, bufnița etc.) specifice zonei de deal. Bălțile au de asemenea o mare varietate de pești (carasul, crapul, roșioara ș.a.) iar în albia râului Vedea întâlnim cleanul și nisiparnița. Satele comunei sunt conectate cu restul localităților țării doar prin drumul județean 703, având o lungime de 28 km (pe teritoriul comunei), dintre care asfaltați 7 km iar 21 km fiind modernizați. Restul căilor de comunicație este format din drumuri
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
recreațiile Ninei care îmi spunea toate cuvintele în rusește, turma cuvintelor albindu-mi noaptea. și cuvintele nici nu erau rusești ci ucrainiene sau haholești, de la numele pe care singuri și-l dădeau locuitorii așezării. Încetul cu încetul, ca într-o nisiparniță, absorbeam cantitatea de cuvinte slavone pe când copiii, la rândul lor, partea de tirizie a limbii române. În ceea ce privește frecvența la școală, mă ajuta tot biata Nina. Mergea cu mine prin sat pe la părinții care nu-și trimiteau copiii la școală și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
aceste specificități. Teoria poate fi lansată. Înainte de toate, e o problemă de limbaj. A trece dintr-o limbă în alta presupune - o recunoaște chiar autorul - o responsabilitate suplimentară. Dexteritatea aceasta amintește de Țepeneag, cel care a inaugurat la noi „cuvântul nisiparniță”. O decojire lingvistică, granulară. Însă Vișniec face naveta între genurile literare. Dacă piesele de teatru le notează în franceză și apoi le rescrie în română, dacă trăiește prin poezie (imaginată mereu în română), în fața romanului se oprește deocamdată la porțile
Noua soteriologie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4733_a_6058]
-
Timpul nisiparniței Catrinel Popa Timpul nisiparniței La prima vedere, Cartea ceasului de nisip (Das Sanduhrbuch) este doar un fermecător și erudit eseu despre instrumentele de măsurat timpul. Chiar dacă nu ar fi decît atît, cartea lui Ernst Jünger ar constitui, cu siguranță, un
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
Timpul nisiparniței Catrinel Popa Timpul nisiparniței La prima vedere, Cartea ceasului de nisip (Das Sanduhrbuch) este doar un fermecător și erudit eseu despre instrumentele de măsurat timpul. Chiar dacă nu ar fi decît atît, cartea lui Ernst Jünger ar constitui, cu siguranță, un punct de referință într-
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
doar un fermecător și erudit eseu despre instrumentele de măsurat timpul. Chiar dacă nu ar fi decît atît, cartea lui Ernst Jünger ar constitui, cu siguranță, un punct de referință într-o eventuală istorie a discursului cultural despre timp și temporalitate. Nisiparnițe, cadrane solare, clepsidre, ceasuri mecanice, ceasuri ignice, cu toată aparența lor spectrală, de lucruri cu patină, cu istoriile și etimologiile lor (aflăm, de pildă, că în grecește klepsydra înseamnă hoț de apă, aluzie la picurarea imperceptibilă a lichidului dintr-un
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
degrabă pretextual. Grefată pe o viziune maniheistă asupra percepției duratei și pe o predispoziție marcat nostalgică, erudiția de-a dreptul năucitoare a scritorului german conduce discursul pe piste trasate cu eleganță, spre concluzia că timpul ceasului mecanic și acela al nisiparniței se exclud. La acest nivel avem de-a face cu o meditație gravă asupra relațiilor conflictuale dintre natură și civilizație, cu alte cuvinte dintre paradisul pierdut corespunzînd timpului regenerator al nisiparniței, pe de o parte și "lumea oamenilor săraci de
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
spre concluzia că timpul ceasului mecanic și acela al nisiparniței se exclud. La acest nivel avem de-a face cu o meditație gravă asupra relațiilor conflictuale dintre natură și civilizație, cu alte cuvinte dintre paradisul pierdut corespunzînd timpului regenerator al nisiparniței, pe de o parte și "lumea oamenilor săraci de timp" adică lumea ceasornicelor și a racordurilor, pe de altă parte ("Cel care vrea să aibă parte de liniște, de somn, de contemplație să caute izvoarele mai adînci ale timpului(...) în
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
săraci de timp" adică lumea ceasornicelor și a racordurilor, pe de altă parte ("Cel care vrea să aibă parte de liniște, de somn, de contemplație să caute izvoarele mai adînci ale timpului(...) în stăfundul nostru trebuie să avem timp. Timpul nisiparniței trăiește în noi toți, nu doar în zilele copilăriei, în zilele petrecute în grădină, în zilele de vacanță, ci adînc, în profunzimile ființei"). Cum se îmbină informațiile tehnice și precis datate, bazate pe o documentație temeinică și bine pusă în
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
în valoare, cu meditația nostalgică asupra inocenței pierdute și a timpului devorator care înseamnă moarte, cititorul va avea singur prilejul să constate. Vom adăuga doar că erudiția într-un asemenea domeniu capată o aură halucinatorie, de scriere borgesiană, iar elogiul nisiparniței (ca semn iconic nu doar al curgerii, ci al dualității temporale timp liniar/timp ciclic, și psihologice, amintire/ speranță) devine o pledoarie indirectă pentru revrăjirea lumii. Acestea sunt doar cîteva aspecte ale strălucitului eseu al lui Ernst Jünger; de fapt
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
timp liniar/timp ciclic, și psihologice, amintire/ speranță) devine o pledoarie indirectă pentru revrăjirea lumii. Acestea sunt doar cîteva aspecte ale strălucitului eseu al lui Ernst Jünger; de fapt, ar mai trebui scanate ilustrațiile (gravuri de Dürer, imagini ale unor nisiparnițe celebre printre care aceea a lui Erasmus, sau fotografii ale unor extrem de interesante ceasuri florare, ceasuri cu fitil, clepsidre franțuzești ș.a.m.d.). Într-un cuvînt, ar trebui citată toată cartea - și deci citită. Dacă mai este nevoie de un
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
pătrunde decît sunetele violei și spectrul doamnei de Sainte Colombe. Nu numai că muzica reprezintă tema principală a micului roman, dar narațiunea însăși pare să urmeze un principiu muzical, imaginile au o mișcare simplă și gravă în același timp, de nisiparniță al cărei conținut se scurge lent, iar impresia generală este de alunecare în gol, spre acea zonă gri dintre viață și moarte, unde spectrele capată consistență, iar muzica devine singurul limbaj accesibil. "Muzica există pur și simplu ca să vorbească despre
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
cu referire la același text - de "teribilism grafic" (p. 84-85), vechi de un secol, în cazul renunțării la punctuație, pare doar un tic conservator. Iar co-mentându-l pe Țepeneag, (neo)avangardistul ex-pe-rimentalist, o inadecvare. Doar autoarea însăși ajunge că constate: "Cuvântul nisiparniță este și un tratat postmodern de abolirea punctuației..." (92) Un fel de nepăsare disociativă schimbă receptarea critică, precum se întâmplă cu un extras din Al. Piru, critic care l-a respins și minimalizat grav pe Țepeneag, în articolul citat drept
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
e oarecum tristă, căci multe din expedițiile filologice de acolo sunt reduse, acum, la capriciul unei butade. Cazul etimologiei cuvântului „clepsidră” (p. 170) e numai unul dintre multe altele: ar însemna, literal, „fură apă”, fiind, la origine, altfel construită decât nisiparnițele pe care le știm cu toții. Iarăși, invocarea lui Crisyppos e comună ambelor cărți. Acum, numele lui e convocat en passant:„În opoziție cu logica aristotelică, el a făcut logica propozițională și a dat osatură fermă stoicismului, care, eventual, putea rămâne
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
cele mai consistente: D. Țepeneag pentru proză și Matei Vișniec pentru teatru. La Țepeneag, în a cărui proză autorul descifrează „les cheminements musicaux d’une écriture”, romanul în jurul căruia se concentrează încercarea de descifrare este Le mot sablier (tradus: Cuvântul nisiparniță). Consemnare a eforturilor de a trece definitiv granița lingvistică din română în franceză, tema romanului sugerează autorului metafora repetată a evadatului pe care santinelele din miradoare îl pândesc și-l caută cu reflectoarele ca în povestea lui Gigi, „băiețel devenit
Călătorind prin limbi și literaturi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2838_a_4163]