45 matches
-
nr. 873 din 22 mai 2013. Urmașii lui Călifar În Teleorman eu am ajuns prima dată când aveam opt ani. Adus cu trenul Foamea. Părinții comentau în serile de iarnă ce le-am povestit eu ... Din gara căreia-i spusesem Noadă de cale furată, sau Gara Roșie, ne-au suit în căruțe. Eu am nimerit la unul Relu Iliescu, zis Ghiorlanul, care ajungând în al patrulea sat și văzând că nimeni nu mă oprește, le-a propus unor săteni să le
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
un dublu de făină. Citește mai mult Urmașii lui Călifarîn Teleorman eu am ajuns prima dată când aveam opt ani. Adus cu trenul Foamea. Părinții comentau în serile de iarnă ce le-am povestit eu ... Din gara căreia-i spusesem Noadă de cale furată, sau Gara Roșie, ne-au suit în căruțe. Eu am nimerit la unul Relu Iliescu, zis Ghiorlanul, care ajungând în al patrulea sat și văzând că nimeni nu mă oprește, le-a propus unor săteni să le
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
furat? Baba zboară ca pe gheață până lângă perete și înainte de a-și da seama ce se întâmplă, îi scapă fără să vrea: - Ce ziseși maică? Să știi că am lovit-o prea tare și și-o fi rupt baba noada. Asta îmi mai trebuia acum. Paralizată și lipsită de apărare, baba Leanca mai apucă să îl vadă pe mort cum scoate un briceag din buzunar cu care taie funia și își dă drumul în mijlocul camerei, venind spre ea. Închid ochii
FUGIŢI, MORTUL! de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fugiti_mortul_.html [Corola-blog/BlogPost/348726_a_350055]
-
tai coada, îi ștanțezi, ca să știi care te mușcă. când e sărbătoare mare, ții, în prealabil, post, carnea pute-n abatoare, cântă cucul fără rost! la biserici stai la coadă, ai și-acolo ce pupa, dar te doare drept în noadă, n-ai cu ce te ocupa! mergi, ca vita la obor, să faci coadă pentru job, și te rogi, dă-mi doamne, spor!, dar ce spor să aib-un rob?! te crucești, precum zevzecul, și tot mai adânc ți-e somnul
PARDON, AHO! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Pardon_aho_george_safir_1387078548.html [Corola-blog/BlogPost/363492_a_364821]
-
d’antan“ și peste pana lui François Villon - argoticul „măi dudă“ (p. 7), trecem la textul secund, Un înger și o îngeriță la sfadă cu norii, al lui Cristian Țîrlea - ce nu cade neapărat în excrementism (la modă și „de noadă“) atunci când trimite accentele-i sinestezic-baladești (de data asta, nu villonești, ci topârceniene: «să știi că am să-ți ard - ca-n Topârceanu ! - / nasul, norul și picioarele» - p. 10), desigur, la nuditatea angelică (de înger / îngeră): nu m-a părăsit / m-
ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Prof_dr_ion_pachia_tatomires_ana_maria_gibu_1367152445.html [Corola-blog/BlogPost/365173_a_366502]
-
război, șî ț-o trag cum sî cuvini! îi sălta pi cap cascheta, șî-ni trăge la pumni de-a valma. - lasî, uăi, sî plângî mă-ta, doar nu vrei sî plângî mama! i-am răspuns, primind ciubota drept în noada curului: ghini, uăi, trăi-ț-ar mă-ta! dă în proști, cî sânt distui! Referință Bibliografică: lumradnaj / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1074, Anul III, 09 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile
LUMRADNAJ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Lumradnaj_george_safir_1386619694.html [Corola-blog/BlogPost/361685_a_363014]
-
împroșcam Ay, ay, ay ce mușchi făceam! Asta, până într-o zi Când bărbatul mă pândi Și mă prinse pe centuri Că mă rupeam în figuri Și m-a aruncat în stradă Ba mi-a tras și-un șut în noada. Am stat 7 ani cu Pepe Dându-i 7.000 de tepe. Când el cântă la vreo nuntă Eu trudeam în lupta cruntă. Când el venea cu mangotii Eu abia-mi trăgeam chiloții. Dar roșeam, mă pisiceam Și iar îl
Oana Zăvoranu, după moartea lui Vadim Tudor: "Sunt lucruri care se pot ierta, DAR, altele, niciodată...." by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103458_a_104750]
-
șoareci, - le-am promis // Du-te domnule !, - mi-au zis, / și caută să te întorci cu viață, / mi-au zis, / și caută să nu te rătăcești / în mădularele / cifrei 1 // Nu mă grăbesc să mă supăr. Eu sunt o șea. / Noada zeului mă presează / de spinarea ducipalului. Poetul dintr-o „Sfântă Treime Stănesciană“ - ca în poemul Rudă și strein cuvântului - suferă „cu trupul“, ceea ce determină „refuzul sâmburelui de a se naște“, aidoma eroului din pântecul maicii-împărătese, așteptând a i se făgădui
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
furnică, o ființă-atât de mică a îndrăznit să-ncerce să caute calea de-a gusta lumina. Pe calea scorțuroasă aluneca furnica, împiedicându-se în umbre de crengi, dar colțul luminii din vârful copacului, unde crengile au făcut sită de noade îi dă curaj și urcă. Pădurea de crengi, labirint de ochiuri de munte, o clipă netede, pe urmă câlți, fundături ca-nchisorile de piatră, cercetate, biruite, ocolite de o furnică, ageră și mică. Atâtea crengi se pun de-a curmezișul
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1431256277.html [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
furat? Baba zboară ca pe gheață până lângă perete și înainte de a-și da seama ce se întâmplă, îi scapă fără să vrea: - Ce ziseși maică? Să știi că am lovit-o prea tare și și-o fi rupt baba noada. Asta îmi mai trebuia acum. Paralizată și lipsită de apărare, baba Leanca mai apucă să îl vadă pe mort cum scoate un briceag din buzunar cu care taie funia și își dă drumul în mijlocul camerei, venind spre ea cu briceagul
FUGIŢI, MORTUL!!! de ION UNTARU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449581845.html [Corola-blog/BlogPost/342661_a_343990]
-
carne, lapte, sau smântână - / Ci pâinea care-i ține încă-n viață - / Slujită de-un flămând de-o săptămână - // Și nu se-ajunge! pleacă restul lumii / Într-un alt veac, să prindă altă coadă, / Unii mai iau un scaunel în noadă, / Alții, grăbiți, mănâncă pâinea humii - // Așa mi se părea de dimineață, / Când am văzut un tânăr doar, cu foame / Punând în pungă, pâinea pentru viață - / Din care-a prins și Hrist, câteva grame ... 26 noiembrie 2010”. Poezii tradiționale de sărbători
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
carne, lapte, sau smântână - / Ci pâinea care-i ține încă-n viață - / Slujită de-un flămând de-o săptămână - // Și nu se-ajunge! pleacă restul lumii / Într-un alt veac, să prindă altă coadă, / Unii mai iau un scaunel în noadă, / Alții, grăbiți, mănâncă pâinea humii - // Așa mi se părea de dimineață, / Când am văzut un tânăr doar, cu foame / Punând în pungă, pâinea pentru viață - / Din care-a prins și Hrist, câteva grame...26 noiembrie 2010”. Poezii tradiționale de sărbători
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii by http://revistaderecenzii.ro/jianu-liviu-florian-caligrafii-pe-sufletul-inimii/ [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
O’Keefe, proțăpit pe picioare pe plăcile roșii de gresie de pe podeaua bucătăriei, agitând o furculiță, cu ochiul sănătos lucindu-i în cap, fără doar și poate un irlandez smintit. Poate alunecă pe-o jucărie din acelea și-și rupe noada”. Editura Humanitas vă așteaptă la Libraria Humanitas de la Cișmigiu marți, 28 februarie, la ora 19:00, la lansarea volumului Eu, Dracula și John Lennon. Povestirile unui trăitor și uluit observator în Romania comunistă și în mirificul Occident de Jan Cornelius
Apariții editoriale care vă vor captiva by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105772_a_107064]
-
și nepoată, bunica era mereu de partea nepoatei. — Aveai o rochie roșie, spuse Jonas. Valentina se miră că băiatul Își mai amintea. Dar poate că era meritul rochiei. Era a mamei. Cu o despicătură amețitoare pe spate, ce ajungea până la noadă. Îi era largă: trebuise s-o strângă cu zece ace. Sperase că Într-o astfel de rochie s-ar fi simțit mai bine, dar fusese chiar mai rău - niciodată nu se simțise mai puțin atrăgătoare. Miria se Îndepărtase pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
o să mă trimită după ziare și țigări. „Întoarce-te!” mi-a poruncit când am ajuns În fața lui și eu am făcut Întocmai. Apoi, scurt, mi-a tras șapca pe ochi și mi-a proptit un vârf de pantof chiar În noadă. M-a curentat pe toată șira spinării durerea și mi-a explodat În creieri. Oricât m-am străduit să le opresc, din ochi au țâșnit lacrimi. Norocul meu că nu se vedeau din pricina șepcii. Am scos-o de pe cap și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Învârtea vertiginos la lumina unui opaiț.” Știința magică le era predată până la vârsta de douăzeci de ani de arhedemonul Uniilă. La Înfățișare Solomonarii aduc a uriași sălbatici, cu chica roșcovană, ochii bulcucați, trupul păros, „cozi de pene la subțioară și noada terminată printr-o codiță”. În tradiția românească inițierea Solomonarului este un act obligatoriu, acesta fiind singurul personaj din folclorul mitic la care actul inițierii este În mod expres menționat. În privința costumației, Solomonarului i se atribuie haine zdrențuroase și murdare: „șapte
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de pe stradă/ Vizită am la o lună/ Nimeni la mine n-a fost/ Trăiesc singur făr' de rost"), spațiu al privațiunilor ("fără apă și săpun/ cum e dreptul la comun" sau "Că de-atîta stat la coadă/ am făcut clăbuci la noadă"). Privațiunile alimentare sînt explicate într-o formă ce nu lasă nici o îndoială asupra regimului de detenție: "Ciorba zeamă este caldă/ doar insecte-n ea se scaldă/ varza-i de ultimul tip/ doar c-o mînă de nisip... Iar e bine
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Dar eu, cât mi-a luat aceea amprentele, am întrebat-o: "ești gălățancă?" Polițaiul a văzut, probabil pe geam, în crucea mamii lui!, că atunci când am ieșit mi-a dat un picior în fund că vreo săptămână m-a durut noada. Nu puteai întreba nimic, trebuia să-ți vezi de treabă că altfel era jale mare. La proces ne-au judecat, mi-aduc aminte că ningea afară, era frig, ne-au dus pe toți la tribunal, ne-au băgat pe toți
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și bat joc de el și-l bușesc. Mmmmmââââ... ca pe o marfă cu viciu ascuns Își Întoarce Steluța copilul pe toate părțile și-l fixează Într-un târziu cu capul În jos ca să ne arate o vânătaie de deasupra noadei, abia distingându-se de murdărie. Scuipă pe degete și frecă locul stârnindu-i iarăși orăcăiala, ceea ce-l face pe Andrei să i-l ia din brațe ca să-l hâțâne În aer cu o schimă de dezgust transformându-se pe dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nu se rășchirează ața pe rășchitoare*, ca nu cumva apoi să se isce sfadă-n casă. Să nu înnoade cineva o ață de mai multe ori, apoi s-o arunce fără s-o deznoade, căci pe lumea cealaltă o dez noadă cu ochii. Ață visînd arată drumuri. Ața albă-i drumul tău, ața nea gră-i drumul ascuns al dușmanilor ce-l tot fac spre pieirea ta. Augur Se crede că aceluia ce merge la oraș și întîlnește pe o cale o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
statului (naiba știe cum îi spune în termeni juridici). Destul că m-am trezit iar cu belea pe cap: Decretul 210, combinat cu tentativă de trecere frauduloasă a frontierei: ține-te Sorine la bastoane, pe toată partea superioară dorsală sau noada fundului meu foarte rezistent la metodele de reeducare ale călăilor inchiziției statului comunist român. Am scăpat ușor, pentru că și eu, și tata, și mama ne-am luat angajamentul că nici nu mă mai gândesc să fug din România cu minele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Ei, drăcia dracului! S-a ridicat tulburată și înspăimântată pipăindu-și cu palma dreaptă și cu degetele rășchirate partea posterioară pentru a se convinge dacă toate cele cinci vertebre atrofiate ale zonei coccisului sunt la locul lor și dacă prețioasa noadă este în afara oricărui pericol. După un sumar dar atent control al părții amintite, răsuflând ușurată ca și cum ar fi supraviețuit unui seism de gradul nouă pe scara Richter, s-a întors, a ridicat pătura și a palpat salteaua de paie. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
tavă pe orez și roșii, În odăița din fund, cu tavanul jos, În care ne Înghesuiam În compania neuitată a câtorva prieteni și a metreselor noastre tinere, frumoase și ispititoare, venite aci cu sânii și spatele lor mândru despuiat până la noadă, ca pregătite pentru balul, din aceeași seară, al țiganilor, al lăutarilor sau al măcelarilor, de la Liedertafel, de la Oppler, de la Roxy, unde eram nelipsiți În fiecare an; eu simțindu-mă, ce să vă spun, tare bine Într-o ase menea lume
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
asvîrli într-un puț, picând sânge pe margine, ca să nu ia apă cineva, fără să știe să se spurce. Alergă acasă, duse oaia fetii și spuse lui tată-său tot, care într-un transport de spaimă, îi dete una în noada curului cu ciocanul cel greu de pietrar. Băiatul fugi și e astăzi bătrân pietrar în România, la Drajna, unde trăiește din pomana și ajutorul concetățenilor săi români. {EminescuOpVII 235} ["BASMUL CEL MAI FANTASTIC"] ([ Toma Nour în ghețurile siberiene ]) Basmul cel
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
între două oglinzi, și se chinuia îngrozitor ca să-și potrivească tunsoarea la spate. Și, de parcă n-ar fi fost de-ajuns, Achile avea și creastă. De fapt, erau două hălci de piele, înalte de-o palmă, crescute de la ceafă până la noadă, de o parte și de alta a coloanei. Arătau ca o gușă de curcan, vineție și dantelată, și tot așa umflându-se uneori, când era enervat ori excitat. Achile stătea aproape întotdeauna îmbrăcat gros, cu sacoul pe el, chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]