1,022 matches
-
cîntărite, privite din toate unghiurile posibile, mai ales din perspectiva viitorului, dar în mod categoric al prezentului. Conceptele sunt astfel clarificate, limpezite și colorate după chipul și asemănarea vremurilor pe care le trăim și, mai ales, a aspirațiilor la care năzuim spre eternitate într-un cadru organizat, natural, domestic, haiducesc, dar și retras, departe de lumea dezlănțuită. Și astfel a venit vremea în care se pot dezbate problemele mari ale noastre și ale celorlalți într-un cadru adecvat, după un protocol
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
Toate Articolele Autorului Suntem o generație de sacrificiu, la fel părinții noștri-au fost, N-avem nici casă nici serviciu, sau dacă-avem e plătit prost. N-avem nici viitor, prezentul ne-alungă orice optimism Fiindcă ne doarme parlamentul, și-a năzui e un truism. Învățământul e în stază, și pregătește doar șomeri Poate cel mult agenți de pază cu diplome de ingineri. E plină țara azi de malluri, iar fabricile-au dispărut Masiv se emigrează-n valuri, la muncă în necunoscut
GENERAȚIE DE SACRIFICIU de NELU PREDA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1445545441.html [Corola-blog/BlogPost/342972_a_344301]
-
de diplome universitare sunt din ce în ce mai mulți în ultimii ani nu e un lucru grav în sine: o societate mai educată este o societate mai bună, cu standarde materiale, spirituale și etice mai ridicate. Pentru bunăstarea noastră, ar trebui cu toții să năzuim către o societate mai educată. Grav este însă faptul că o parte însemnată a acestor posesori de diplome nu știu să facă nimic din ceea ce scrie pe diplomele lor că ar fi competenți să facă. Titu Maiorescu este din ce în ce mai actual
De ce unele diplome n-au nicio valoare: „Sunt student la Amara” by https://republica.ro/de-ce-unele-diplome-n-au-nicio-valoare-zsunt-student-la-amara [Corola-blog/BlogPost/338127_a_339456]
-
Marina Scupra s-a retras deoparte, pesemne pentru degajarea sa din acest carusel. A trecut mult, cât o nesfârșire, până când, ca un crepuscul ivit fulgerător la est, Marina Scupra a reapărut! A fost una dintre revenirile la care publicul a năzuit îndelungat! La prima vedere e o reapariție, dar în profunzimea speranțelor celor care o iubesc pe Marina Scupra e o promisiune. Drept e, nu a încetat niciodată să slujească muzicii. La Școala Populară de Artă din Constanța lucrează la vocea
MARINA SCUPRA. SCENA I SE POTRIVEŞTE CA PANTOFUL CENUŞĂRESEI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428400529.html [Corola-blog/BlogPost/371015_a_372344]
-
înțeles nu mai știa nimeni. Iar vântul, asemeni unui braț tandru, curtenitor, apuca din când în când franjurii frumosului fular și îi ridica alintâdnu-i Platoniei obrajii reci, din care doi ochi aprinși, plini de o resemnare împăcată și demnă mai năzuiau să cuprindă imensitatea mării.” În mod paradoxal, moartea Platoniei se produce imediat după momentul unui imens succes de scenă. Platonia este Carmen, o Carmen despre care cei care asistă la spectacol spun că a fost „extraordinară,... magnifică,... divină.” Motivul mării
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_platonia_o_carte_despre_intrebari_si_momente_hotaratoare_semnata_de_mirela_roznovea.html [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
aerul și pâinea de trebuință trupească. Angelica Stoican s-a retras prea devreme în cronici, Angelica Stoican are a cânta cât timp se topesc de dragul păsărilor olteanul, mehedințeanul, moldoveanul, ardeleanul, dobrogeanul, cât timp Prutul, Oltul, Mureșul... nu vor înceta să năzuiască în căutare găsirea fratelui, cât timp oltencele, moldovencele, medințencele, ardelencele, dobrogencele sunt cărbune aprins care se usucă de dor, cât timp se mai frământă câte o horă românească pe undeva, se mai bate coasa pe boatcă, se mai seceră și
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395511437.html [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
ce-o înconjoară cu afecțiune, un „La mulți ani!”, de ziua ei, 28 august, o face fericită, în schimbul unui număr infinit de liniști și alinări pe care le dăruie! La mulți ani, așadar, aceleia ce și-a dobândit iubire nu năzuind-o ca pe un drept sau un laur, ci ca pe un schimb sufletesc și egal! La mulți ani, doctoriței Luminița Marilena Pascariu, în fiecare an, în fiecare zi, în fiecare oră, în fiecare secundă, pentru că o știu martirii bolii
DR. LUMINIŢA MARILENA PASCARIU. PENTRU FIECARE, CÂNDVA S-A NĂSCUT UN MEDIC... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440706204.html [Corola-blog/BlogPost/343432_a_344761]
-
unor orbi, așteptându-ne răbdătoare veacuri și veacuri la rând să ne trezim odată-și-odată, să ne venim în fire, să le cercetăm și să le înțelegem pe ele mai întâi, pentru ca abia apoi să putem înțelege și CERUL către care năzuim mânați de dragostea pentru Hristos... Calea, Adevărul și Viața! Atât de multe căi par bune, și-așa de-atrăgătoare-ți sunt, încât îți vine greu s-alegi o „cale” bună pe Pământ... Când apasat de îndoieli, simțind minciuna în sfârșit, adu-ți
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_cam_ce_lasam_in_urma_oare_.html [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
adresate Teatrului cel Mare, cerând și duminici de reprezentare, dar fără rezultat. Repertoriul suflat de poet era divers, de la piese patriotice la drame și comedii. De asemenea și copierea textelor pentru artiști o făcea tot el. Tânărul de optsprezece ani năzuia să scrie și piese, precum „Ariel”, „Faust” „Un don Juan românesc” Evolski, un actor al timpului, spune despre poet: „Adeseori, sufla din cușca lui îmbrăcat în diferite costume speciale trupelor provinciale, compuse dintr-o haină Louis IV, pantalon bufanți Henric
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
câine bolnav/ caută umbra./ a vomitat/ își păzește osul/ deja sfărâmat”. Latura religioasă e abordată și în Ochiul curat, cea de-a patra parte a volumului, semnificative fiind aici poemele Drumuri, respectiv poemul omonim - Ochiul curat - creație în care se năzuiește purificarea ,,Fă să piară, Doamne, răul tot din mine,/ să rămână doar ce-i frumos și bine”. Pretutindeni în volum se resimte o căutare a acelui ,,je ne sais quoi” care pare uneori că scapă printre degete. Cu ,,tălpile pline
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1452010128.html [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
nisipu-n clepsidră, Tu nu percepi mesajele de dincolo În zborul solitar și îndrăzneț?" Eu inimii-i răspund: Ce dacă păru-mi cărunțește, Voi fi la fel de tânără sau bătrână Precum e Timpul cu ale sale anotimpuri." Mi-e sufletul pribeag Și năzuiește spre neștiute depărtări, Așa cum pasărea din colivie Visează imaginare evadări. În setea mea de nemărginire, Îmi caut odihna în alte sfere, Poate în Nemurire... Referință Bibliografică: Valurile vieții / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 626, Anul II, 17
VALURILE VIEŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Valurile_vietii_floarea_carbune_1347888006.html [Corola-blog/BlogPost/343623_a_344952]
-
rătăcit, Prin hârburi de anafură și besnă, Heralzii în tăcere i-au murit Și plânsu-i-au durerile în glesnă. De vreme îndelungă-i călător - Cu pietrele și roua din grădină, Cu pulberea, cu norul tunător, Cu toamna îmbrăcată în rugină. A năzuit o țară de povești - Naiade în albastră legiune, Luceferi în betele îngerești Și verile cu umbră de cărbune. Să fluture alaiele în zob, Pe lanuri să se scuture belșugul, Din cupe să hălădue - și rob Ca neaua să-i lucească
POETUL DIN URMĂ de ION PENA în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_pena_1441725499.html [Corola-blog/BlogPost/370166_a_371495]
-
în aerul proaspăt și pur. Gândul mă poartă spre tine, te mângâi, te-ador te-aș strânge în brațe, săruturi ți-aș da și iubire... sunt suflet de floare născută din lacrimi și dor și-n dulce visare te-aștept năzuind fericire... De vorbă cu stelele Stele-mi vorbesc astă seară doar despre tine și-mi dăruiesc, ca o dulce povară în ochi licărul lor mi-este bine... în unduiri feline frunzele dau ultimul sărut vântului și se-aștern ca o
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_dragoste_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
iubire de țară” (Mihai Eminescu) Doar acasă, între cei dragi, pe pământul în care te-ai născut, casa e casa, masa e masă și cerul e cer. Departe de “casa ta” e un sentiment ciudat de lipsă și dor. Am năzuit cu toții să ne ațintim privirile spre cer, dar având picioarele bine înfipte în pământul țării, spunea cândva Octavian Goga parcă cu gândul la Omul despre care vreau să vă vorbesc. Se știe că din pumni străini nu te saturi când
LA MULTI ANI DOMNULE PROFESOR,LA MULTI ANI ROMANIA! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405144316.html [Corola-blog/BlogPost/349229_a_350558]
-
de efort și din partea ta. Dar, totuși, faptul că ai simțit „căldura” cât timp ai stat lângă „sobă” se constituie pentru tine într-un reper, și poate să fie motorul unei năzuințe. Și depinde și de tine pe urmă să năzuiești către ceea ce ai cunoscut. Altfel spus, lângă un om cu evlavie ai cunoscut gustul evlaviei adevărate, și acuma după gust te orientezi, și pe tine începi să te judeci altfel. Începi să-ți dai seama după gust când purtarea ta
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429247887.html [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
Cerul infernului” și „Urmașul”, care împreună formează o „saga” a satului românesc aflat într-o disoluție cronică, romanul de față este de natură psihologică, prezentându-ne niște personaje damnate, urmărite mereu de niște vini autentice sau închipuite, care se zbat, năzuiesc și în final ajung la un liman, în lumina salvatoare. Dar până acolo, suișurile și răscrucile pe care sunt obligate să le străbată, le epuizează. Calea sinuoasă pe care trebuie s-o străbată, este dificilă și ieșirea spre lumină este
IMPRESII DE CITITOR: „PĂPUŞA DE STICLĂ” DE ION CATRINA, SAU CALEA SPRE LUMINĂ de RAFAELA TRĂISTARU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Rafaela_traistaru_impresii_de_cititor_rafaela_traistaru_1333453412.html [Corola-blog/BlogPost/345300_a_346629]
-
inspirat, ca pedagog este un model elastic și flexibil, spiritual dar sobru și ferm ori categoric, chiar cât se poate de tranșant, însă nu radical dus la extrem. El însuși este un model și un exemplu pentru ceea ce aspiră și năzuiește să devenim toți, adică să ne primenim, revenindu-ne din zăpăceala și din dezorientarea care ne stăpânește și ne caracterizează în aceste vremuri și răstimpuri. Pe de altă parte, el este o conștiință vie și asumată, ori aceasta înseamnă dedicare
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Omul_frumos_dan_puric_aju_stelian_gombos_1392018277.html [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
naturii și societății. Observând toate acestea, putem să-i dăm dreptate deplină lui Mihai Codreanu când afirmă că ,,sonetul este o expresie a tendinței spre absolut, spre desăvârșire în artă, care se realizează printr-o trudă sisifică”. Într-adevăr, cine năzuiește să escaladeze piscul înalt al sonetului trebuie neapărat să treacă prin aceste furci caudine, deloc înjositoare, aidoma alpinistului care nu ocolește, ci înfruntă pieptiș peretele vertical al muntelui. În sprijinul demonstrației noastre, trebuie să mai spunem că unul dintre titanii
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
Învierii Domnului Iisus Hristos și prezența fiecărui om să o trăiască ca pe o mare bucurie, înseamnă să fi înviat tu însuți. Și asta, numai ca urmare a biruinței asupra patimilor, asupra păcatului. „Nu putem să păstrăm harul, dar putem năzui spre el“ - Pentru mulți Paștile sunt o sărbătoare care vine și trece. Nu avem puterea să ținem harul și bucuria. Ce este de făcut? - Așa se întâmplă. Cântăm „Hristos a înviat!“, simțim bucuria, harul sărbătorii, dar nu trec bine câteva
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
de făcut? Am reținut un răspuns al unui duhovnic contemporan, cu așezare duhovnicească, Părintele Arhimandrit Zaharia de la Essex, care și el a fost întrebat: „Ce să facem ca să păstrăm harul?“ Părintele spune: „Nu putem să păstrăm harul, dar putem să năzuim spre el.“ Pentru că, trăindu-l, apoi pierzându-l, nu putem să fim ca și când nu l-am trăit. Putem să năzuim spre a-l redobândi. În viața noastră, prin atingerea de noi a harului dumnezeiesc rămâne o urmă a harului și
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
el a fost întrebat: „Ce să facem ca să păstrăm harul?“ Părintele spune: „Nu putem să păstrăm harul, dar putem să năzuim spre el.“ Pentru că, trăindu-l, apoi pierzându-l, nu putem să fim ca și când nu l-am trăit. Putem să năzuim spre a-l redobândi. În viața noastră, prin atingerea de noi a harului dumnezeiesc rămâne o urmă a harului și putem să năzuim la recâștigarea lui. Asta putem să facem. Harul nu-l vom putea păstra. Harul este o milă
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
Pentru că, trăindu-l, apoi pierzându-l, nu putem să fim ca și când nu l-am trăit. Putem să năzuim spre a-l redobândi. În viața noastră, prin atingerea de noi a harului dumnezeiesc rămâne o urmă a harului și putem să năzuim la recâștigarea lui. Asta putem să facem. Harul nu-l vom putea păstra. Harul este o milă dumnezeiască. Trăim atunci ceva din preaplinul dragostei dumnezeiești, după măsura credinței și a dragostei noastre. Dar pierdem acel har. Părintele Sofronie de la Essex
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
științei, fără nicio concesie față de imprecizii Stăpânirea de sine, când discuția o privește pe Majestatea Sa Regele Mihai este atributul preponderent ce se ivește din fiecare cuvânt și gest. Nu alcătuiește fraze asortate cu emoții poetice, despre Majestatea Sa, dar năzuiește, cu fiecare exprimare, să denote un respect adecvat, să evoce cu eleganță și vastă cunoaștere a istoriei pe Rege. Nu definește istoria ca loc de pelerinaj politic, ci ca templu pentru eroi și racle pentru protagoniștii controversați. Oricum, nu prelungește
RADU TUDOR ŞTIINŢE NEDISPROPORŢIONATE ALE SPUSELOR ŞI GÂNDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442902972.html [Corola-blog/BlogPost/381875_a_383204]
-
sale: cunoașterea. Acum el va afla ca îngerul - simbol al desăvârșirii, al purității- nu este în iubită, ci tot în el; că el nu avea nevoie să se înalțe prin ea, ci ea, ființă de lut, ar fi trebuit să năzuiască spre culmile spiritului pe care-l stăpânea el”.( Zoe Dumitrescu-Bușulenga).Sistemul gândirii poetice disimulează realitatea, câtă vreme gândirea poetizantă numește o realitate. Opera lui Eminescu este o chemare lansată, o invitație disimulată, o invitație disimulată, spre Întrebare, spre neliniște.Răspunsurile
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marele_noroc_al_literaturii_romane_eminescu_al_florin_tene_1326384410.html [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
referințe. Dan Puric, ca persoană, este captivant și fermecător, ca vorbitor în public este fascinant, ca actor sau regizor este original și inspirit, ca pedagog este model elastic. El însuși este un model și un exemplu pentru ceea ce aspiră și năzuiește să devenim toți, adică să ne primenim, revenindu-ne din zăpăceala și din dezorientarea care ne stăpânește și ne caracterizează în aceste vremuri și răstimpuri. Pe de altă parte, el este o conștiință vie și asumată, ori aceasta înseamnă dedicare
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Impresii_la_cartea_cine_suntem_de_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]