26 matches
-
de bacalaureat din centrele de examen și din centrul zonal de evaluare, după cum urmează: ... - Vasile Puiu, prof. univ. dr. ing., de la Facultatea de Inginerie, Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău - președintele comisiei de bacalaureat din centrul de examen nr. 1; - Nicolae Ocheană, lector univ. dr., de la Facultatea de Științe ale Mișcării, Sportului și Sănătății, Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău - președintele comisiei de bacalaureat din centrul de examen nr. 2; - Radu Ababei, prof. univ. dr., de la Facultatea de Științe ale Mișcării, Sportului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241083_a_242412]
-
prescurtările de la "specific zonei" sau "not elsewhere identified". Denumire în română Ident. alfabetică (3 litere) Denumire științifică Denumire în engleză Plătică de apă dulce (sz) FBR Abramis spp. Freshwater breams (nei) Văduviță melanotă FID Leuciscus (=Idus) idus Ide (Orfe) Babușcă,ocheană, tarancă FRO Rutilus rutilus Roach Crap comun FCP Cyprinus carpio Common carp Caras comun, caracudă FCC Carassius carassius Crucian carp Lin FTE Tinca tinca Tench Fam. ciprinide FCY Cyprinidae Cyprinids (nei) Știucă, mirliță FPI Esox Lucius Nothern Pike Șalău FPP
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
Ilie 162. Munteanu C. Gheorghe 178. Vasile N. Iordache 163. Munteanu I. Vasile ♦ județul Hunedoara: 179. Fartușnic V. Mihai 183. Tirea L. Petra 180. Ileșoi I. Domnica 184. Tomescu I. Damaschin 181. Lada I Petru 185. Vlad V. Gheorghe 182. Ocheana A. Ion ♦ județul Ialomița: 186. Adamache L. Ștefan 187. Borș C. Dumitru ♦ județul Iași: 188. Acatrinei Frasina Gheorghe 214. Galban Gh. Vlaicu 189. Alecsiuc V. Ioan 215. Gheorghiță D. Ioan 190. Alexandru Al. Petra 216. Herciu P. Mihai 191. Amarandei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167901_a_169230]
-
Excepția a fost ridicată de Doina Spătaru, Teodora Dediu, Angelica Gavriloaia, Maria Pânzaru, Didona Pintilie, Rodica Iosub, Waltraude Vasiliu, Mariana Maftei, Cristina-Florentina Ichim, Doina Oloieriu, Florentina Olăeru, Otilia Ciocoiu, Liliana Iacob, Crenguța Alexa, Coca Popovici, Doina Duduman, Rodica Rusu, Paula Ocheană, Lăcrămioara Gavril, Liliana Cozma, Silvia Apopei, Rodica Bucătaru, Maria Alexa, Mariana Cojocaru, Leliana Butnaru, Ana Adamovici și Silviu Simireanu în Dosarul nr. 8.266/99/2007 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale. La apelul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208086_a_209415]
-
Excepția a fost ridicată de Doina Spătaru, Teodora Dediu, Angelica Gavriloaia, Maria Pânzaru, Didona Pintilie, Rodica Iosub, Waltraude Vasiliu, Mariana Maftei, Cristina-Florentina Ichim, Doina Oloieriu, Florentina Olăeru, Otilia Ciocoiu, Liliana Iacob, Crenguța Alexa, Coca Popovici, Doina Duduman, Rodica Rusu, Paula Ocheană, Lăcrămioara Gavril, Liliana Cozma, Silvia Apopei, Rodica Bucătaru, Maria Alexa, Mariana Cojocaru, Leliana Butnaru, Ana Adamovici și Silviu Simireanu. Prin Încheierea din 23 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.654/121/2007, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208086_a_209415]
-
sistemul justiției, excepție ridicată de Doina Spătaru, Teodora Dediu, Angelica Gavriloaia, Maria Pânzaru, Didona Pintilie, Rodica Iosub, Waltraude Vasiliu, Mariana Maftei, Cristina-Florentina Ichim, Doina Oloieriu, Florentina Olăeru, Otilia Ciocoiu, Liliana Iacob, Crenguța Alexa, Coca Popovici, Doina Duduman, Rodica Rusu, Paula Ocheană, Lăcrămioara Gavril, Liliana Cozma, Silvia Apopei, Rodica Bucătaru, Maria Alexa, Mariana Cojocaru, Leliana Butnaru, Ana Adamovici și Silviu Simireanu în Dosarul nr. 8.266/99/2007 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208086_a_209415]
-
ul sau babușca de mare, babușca pontică, ocheană mare ("Rutilus frisii") este un pește anadrom bentopelagic dulcicol-salmastricol din familia ciprinidelor, răspândit în afluenții de nord și de răsărit ai Mării Negre și Mării Azov (Nistru, Bug, Nipru, Don, Doneț). Sunt descrise 2 subspecii "Rutilus frisii frisii" (bazinul Mării Negre și
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
Cosacul cu bot turtit sau boțogul, ocheana comună ("Ballerus sapa", sinonim "Abramis sapa") este un pește dulcicol bentopelagic asemănător cu plătică, de 20-25 cm lungime, din familia ciprinidelor, răspândit în fluviile bazinului ponto-aralo-caspian. Este un pește dulcicol. Preferă apele repede curgătoare din cursul inferior al fluviilor și
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
Babușca sau ocheana ("Rutilus rutilus") este un pește bentopelagic dulcicol sau salmastricol, din familia ciprinidelor. Este răspândită în apele stătătoare sau lent curgătoare cu fund mâlos sau nisipos ale Europei și Asiei, dela Pirinei și Nordul Alpilor până la Urali și Siberia. În România
Babușcă () [Corola-website/Science/323633_a_324962]
-
o lungime de 20-30 cm, rar atinge 45 cm; în acest caz, cântărește cel mult 2 kg. Poate trăi până la 19 ani. Corpul este alungit, puternic comprimat lateral și acoperit cu solzi caduci mici (mai mici decât la plătică și ocheană). Capul este mic, cu fruntea bombată, botul scurt și ascuțit. Gura nu prea mare este terminală, oblică și ușor îndreptată în sus. Ochii sunt mari, diametrul lor egal cu lungimea botului, de aceea, cosacul tânăr este numit de către pescari „cosac
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
portofoliu de lac negru, o ploscă de câmp, o traistă neagră pentru pachete, un cufăr de 75 centimetri lungime cu numele proprietarului, diviziei, regimentului și companiei respective. Afară de acestea fiecare comandant de companie trebuie să mai aibă și câte - o ocheană. Trei regimente de cavalerie, întregite până la 18 escadroane, și 11 regimente de infanterie vor fi îndreptate spre Biserica Albă, Mitroviț și Semlin (granița militară spre Serbia). Din milițiile austriace (Landwehr) se vor forma regimente aparte. Toate regimentele din Pesta au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Vaslui și Iași: Luca Elena, Trofin Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac Gheorghe, Velișcu Ticuță, Fitcoschi Viorel, Ciurușniuc Gheorghe, fierul de către Ocheană Ion și Trofan, pieile de către cojocarii: Moraru Ilie și Carp Mihai. La Văleni se confecționează și mături de către Bojoagă Dumitru, Bălănescu Dumitru, Stanciuc Ion și avem și un sculptor în persoana lui Filibiu Ion. Și la Solești predomină creatoarele de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
oriunde era un loc potrivit. Fotbalul a luat amploare după ce mulți tineri au urmat școli profesionale și medii la Bacău. Se juca zilnic, dar numai vara, în vacanțe. Prin anii 1957-1958, la inițiativa lui Ilie Vraciu și a învățătorului Ion Ocheană, care era directorul Căminului Cultural, s-au pusă bazele unei echipe de fotbal care a fost botezată „Voința” - Filipeni. „Voința” trebuie să fi fost înscrisă în mișcarea sportivă raională și raională, ca asociație sportivă cu secția fotbal, altfel n-ar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de antrenor-jucător, și, pe lângă jucători, participau și alți împătimiți de fotbal, cărora le trecuse timpul. Echipa de bază avea următoarea componență: portar Nelu Huțu (și fratele mai mare, Vasile Huțu a jucat ca portar), fundaș-dreapta Mitică Prențu, fundașcentru (stoper) Ion Ocheană, fundașstânga Petrică Gurău, mijlocaș-dreapta Traian Hriscu, mijlocaș-dreapta Gh. Romedea, extremă-dreaptă Mihai Căținaș, interdreapta Mihăiță Cucu, vârf Ilie Vraciu, inter-stânga Ionel Vraciu și extremă-stâng Ion Cernat. Dintre toți, numai Gheorghe Romedea lucra în agricultură, la câmp și păzea o stână de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cărui mărgini li era cerul, a cărui stropi soare, lună și stele, acei pitici nemărginit de mici aveau regii lor, purtau războaie, și poeții lor nu găseau în univers destule metafore și comparațiuni pentru apoteoza eroilor. Dan se uită cu ocheana prin coaja acelui mărgăritar și se miră cum de nu pleznește de mulțimea urei ce cuprindea. Îl luă și, întorcîndu - se, atârnă în salba iubitei sale albastrul mărgăritar. Și ce frumos făcuse el în lună! Înzestrat cu o închipuire urieșească
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Vaslui și Iași: Luca Elena, Trofin Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac Gheorghe, Velișcu Ticuță, Fitcoschi Viorel, Ciurușniuc Gheorghe, fierul de către Ocheană Ion și Trofan, pieile de către cojocarii: Moraru Ilie și Carp Mihai. La Văleni se confecționează și mături de către Bojoagă Dumitru, Bălănescu Dumitru, Stanciuc Ion și avem și un sculptor în persoana lui Filibiu Ion. Și la Solești predomină creatoarele de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cărui margini îi era cerul, a cărui stropi soare, lună și stele, acei pitici nemărginit de mici aveau regii lor, purtau războaie, și poeții lor nu găseau în univers destule metafore și comparațiuni pentru apoteoza eroilor. Dan se uită cu ocheana prin coaja acelui mărgăritar și se miră cum de nu pleznește de mulțimea urei ce cuprindea. Îl luă și, întorcându-se, atârnă în salba iubitei sale albastrul mărgăritar". Dan seamănă cu Gulliver sau cu Dumnezeu din cer. Se și întreabă
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
din acoperișul casei lor (cealaltă era în dosul copacilor, iar căsoica nu se vedea deloc) și numai a apucat a se gândi: ŤDacă mă vede vreun soldat de dincolo? - și acolo trebuie să fie de aceia care au pușcă cu ocheană - dacă mă vede și trage? - oare poate să cunoască că nu-s neamț?... dar este el aici...ť - se gândi așa, și tot atunci a simțit o lovitură la cap și s-a prăbușit ca într-o prăpastie, într-un
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
mocoșesc prin ramuri, cad jos, Nereușid prin pomi să se stăpânească, Sar în picioare: după gardul ghimpos, Nordul răutăților prinde să însurească. Și dintr-o dată - din grădina în care Doar ochiul ți-a mas, din al sufletului tău Întuneric drag, ocheană-n aiurare, - Este prins un fluierat plescăit peste tău. De milițian ocheana e-ncleștată strâns, Și ea, disperata, branhiile își zbate, Și cu gâtlejul, ochiul, îndărăt, cum e deprins Peștele, încearcă să-i scape din labe! De argint mărunt ce clipocește
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
în picioare: după gardul ghimpos, Nordul răutăților prinde să însurească. Și dintr-o dată - din grădina în care Doar ochiul ți-a mas, din al sufletului tău Întuneric drag, ocheană-n aiurare, - Este prins un fluierat plescăit peste tău. De milițian ocheana e-ncleștată strâns, Și ea, disperata, branhiile își zbate, Și cu gâtlejul, ochiul, îndărăt, cum e deprins Peștele, încearcă să-i scape din labe! De argint mărunt ce clipocește - Rotunde-profunde boabe de mazăre, Ca dimineața udă ce rătăcește, Peste gard e-
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
la fundul apei cu plumb greu îl practicam când apa era tulbure, după ploaie, cu râmă groasă, vermuști sau carabeți, dar era prea static și plicticos, iar peștii prinși aveau dimensiuni reduse, fiind reprezentați în mare parte de mrene, porcușori, ochene și boiști, buni doar pentru un borș cu lobodă și leuștean. Nu sunt laude exagerate sau nelalocul lor, ci doar sumare aprecieri la varietatea și densitatea mare de pește din apele curgătoare de munte, ce au generat in timp diverse
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
flacăra de soare. Nimic. Pustiul tot mai larg părea... Și-n noaptea lui amară tăcuse orice cânt, - Și-nvinețit de gânduri, cu fruntea în pământ Omul începuse să vorbească singur... Panoramă Plângea caterinca-fanfară Lugubru în noapte, târziu... Și singur priveam prin ochene, Pierdut în muzeul pustiu... Și-n lumea ochenelor triste Mă prinse sinistre gândiri - În jurul meu corpuri de ceară, Cu hâde și fixe priviri. Și-acea caterincă-fanfară Îmi dete un tremur satanic; În racle de sticlă - princese Oftau, în dantele, mecanic
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
părea... Și-n noaptea lui amară tăcuse orice cânt, - Și-nvinețit de gânduri, cu fruntea în pământ Omul începuse să vorbească singur... Panoramă Plângea caterinca-fanfară Lugubru în noapte, târziu... Și singur priveam prin ochene, Pierdut în muzeul pustiu... Și-n lumea ochenelor triste Mă prinse sinistre gândiri - În jurul meu corpuri de ceară, Cu hâde și fixe priviri. Și-acea caterincă-fanfară Îmi dete un tremur satanic; În racle de sticlă - princese Oftau, în dantele, mecanic. Și-atunci, am fugit plin de groază Din
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
noastră de a vedea, între lucrul de văzut și spațiul în care se întinde. 281 {EminescuOpXV 282} Toate instrumentele cari înmulțesc puterea noastră nu sunt decât lungiri ale organelor noastre, în sensul invers perspectivei - ocheane. Un astronom care-și pune ocheană e un animal cu creier contimporan și cu un ochi antediluvian. Cele 360 ale cercului sunt cele 360 zile ale anului egiptean. [2] Ochiul nu poate cuprinde decât o singură unitate, un cub oarecum de spațiu. De-aceea din momentul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
din momentul în care vei intra într-o sală lungă - perspectiva îți dă tot unitatea cubică, dar lungită și mergând spre piramidă. Egiptologie. Urechea nu poate cuprinde decât o unitate de sunet. Un cub. Cub lungit spre piramidă. Ce e ocheana alta decât o lungire a cubului? Privit de departe cubul devine piramidă, cercul - Kegel, sfera - spirală. O repetiție de sfere paralele pe o lungime de spațiu reprezintă ochiului o spirală pururea descrescândă. Noi avem deci în ochii noștri toate dimensiile
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]