469 matches
-
rostind acestea, se întoarse în peșteră, închizând porțile peste care se așternură păduri și tufișuri și nimeni nu mai cunoscu locul prin care au ieșit. Și , zice povestea, toți cei salvați s-au întors în vale și și-au făcut ocini pe care le-au lăsat urmașilor lor care trăiesc și astăzi prin aceste locuri, mândrindu-se cu numele de comăneșteni, urmași a lui Comanus cel Bun. Timpul a trecut, dar amintirea Tarnitei a rămas vie în aceste locuri și, de
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
stăpân peste munți și poiene. Cu ochi înlăcrimați ca de om, legați de nemărginire, Lupii îl invidiau, urmărindu-l cu privirea lor ruginie. Falnic ca un brad, stătea zi și noapte de strajă la cetate Nimeni nu cuteza să atace ocina și cetatea din ape. Împărțea hrana celor slabi și mici, rămânând flămând Dar tocmai pentru bunătatea lui mare lupii l-au osândit. Obosit de lupte, singur, în noaptea cu lună adormind Lupii l-au atacat din umbră, lăsându-l în
BALADA MARELUI LUP ALB de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1476913686.html [Corola-blog/BlogPost/374107_a_375436]
-
răspuns în cazu-ăsta, la obrăznicătură? îi stoarse mintea o-ntrebare, credea el, Gheorghe, acum la timp și potrivită, ca să nu fie luat din nou la bani mărunți și doamne-păzește. -Fie la voi, acolo, d'alde d-astea și nu-n ocina noastră! A zâmbit nedumerit dar baremi i-am făcut-o!... - Mi-ai luat o cheatră dă pă inimă, vere Niță, conchise fericit Panacoadă și-i dădu un chiot Mării lui să-i spună dezlegarea și cheia atâtor nopți de chin
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
la Școală Normală „Ioan Oteteleșanu” din comuna Măgurele, la câțiva kilometri de la periferia Bucureștiului spre Șoseaua Alexandriei. Această comună, Măgurele, păstrătoarea unor comori de amintiri, are un trecut istoric remarcabil. Ea apare în documente între anii 1551 și 1625 că „ocina domneasca”, iar în zilele de acum se bucură de faima comunei capitala a fizicii atomice românești. Într-o vreme, aceasta comună și împrejurimile ei au fost moșia de zestre a Doamnei Stâncă. Mihai Vodă-Viteazul și-a așezat aici tabăra înaintea
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
unelti la mutarea hotarului, astfel încât biserica să ajungă pe moșia boierească din Verșeni. Că doar hotarul era foarte aproape de biserică. Neizbutind să facă aceasta singur, vechilul ceru ajutor Domnitorului, stăpânul moșiei, care încercă și el în zadar vigilența proprietarilor de ocini din Mitești. Aceștia își păstrau cu sfințenie vechile hrisoave de împroprietărire, pecetluite cu sigiliul domnesc al bătrânului Ștefan. Dar te pui cu Vodă Mihalache?! Acesta, neputând ajunge la vreo înțelegere cu răzeșii, a ticluit un vicleșug, căruia țăranii miteșteni nu
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Doua_fete_alintate_si_hotaru_gheorghe_parlea_1363891379.html [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
începu să-și verse amaru’ ce-l ardea la inimă. Îi spuse boierului că merge la Vodă, la Ieș, să-i facă dreptate într-o pricină cu un corb de boier de prin părțile lui, cu care se judeca pentru ocina părintească. Îi arătă traista ticsită cu hârțoage și cu peceți domnești din vechime și se jură în fața boierului că, dacă nici Vodă nu-i face dreptate, se lasă lehamite. Dar îl va pofti pe mai marele Țării, ca să-și verse
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
de veste Măriei-Tale ... MIRCEA CEL BĂTRÂN Aaa, ești cetașul Volbură din Corbenii din Vale!? 12 CETAȘUL VOLBURĂ Da, am luptat la Rovine sub Căpitanul de Făgăraș Avram Bivol! Viteaz ostaș! Când ohabnicii olteni le tremurau degetele mâinilor La gândul cotropirii ocinelor. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Așezându-se pe marginea patului. ) . Atunci au luptat vitejește printre smârcuri Arcași de Loviștea, ai lui Constantin Spulber, răslețiți în pâlcuri . Au sprijinit din dreapta călărimea domnească A lui Radu Alună, a căror faptă vitejească Era ca fiecare
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
trădarea și dacă plec Curând am să mă întorc și-am să-l petrec. Nu pentru scaunul domnesc, el nu mă ține, Dar pentru țară și al ei bine! Pentru voi mă voi întoarce, Pentru acest pământ îndurător ce...tace, Ocina să cunoască numai pace. Hei! Ce ziceți, monăstirea o vom ridica? Spune meșter Niculai părerea ta! Se lasă liniștea. Meșterii se privesc. MEȘTERUL NICULAI ( Înaintând un pas, emoționat, având cușma în mână. Dorința e poruncă, Măria -Ta! ( După o pauză
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
desemnat lotul aflat în stăpânire individuală a fiecărei familii. Termenul de „moș” a fost dublat de cel de „bătrân” cu același sens provenit din latinescul „veteranus”. După invazia slavilor din secolul al VI-lea în limbă au intrat cuvintele slave: „ocină”, „dedină”, „baștină” cu sensul de proprietate ereditară și cuvântul „megieș” cu sensul de proprietar, membru al obștii. În proprietate devălmașă se aflau pădurile, pășunile, iazurile, livezile. Câmpul de cultură însă se afla în stăpânire individuală fiind împărțit în loturi, atribuite
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
cel Mare, fiul său Radu Voievod, zice: «Cu râvnă către Dumnezeu, Domnul meu, îndemnat fiind de sfânta și de viață făcătoare Troiță, am dat această cinstită poruncă după noblețea inimii mele și am întărit și am împuternicit ca să fie de ocină si de ohabă mănăstirii Nucet, mormântul părintelui meu, și spre veșnica lui pomenire... toate bălțile, începând de la săpatul pe Dunăre, până la Gura Ialomiței», proprietăți ale Nucetului pe Olt, adică la Mănăstirea Cozia. Voivodul Mircea cel Mare a murit la 31
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
cel Mare, fiul său Radu Voievod, zice: «Cu râvnă către Dumnezeu, Domnul meu, îndemnat fiind de sfânta și de viață făcătoare Troiță, am dat această cinstită poruncă după noblețea inimii mele și am întărit și am împuternicit ca să fie de ocină si de ohabă mănăstirii Nucet, mormântul părintelui meu, și spre veșnica lui pomenire... toate bălțile, începând de la săpatul pe Dunăre, până la Gura Ialomiței», proprietăți ale Nucetului pe Olt, adică la Mănăstirea Cozia. Voivodul Mircea cel Mare a murit la 31
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
scara spre cer pe care în semn de eternitate, ți-o voi crucifica deasupra inimi până când rotundul va fi împlinit. Iar neamul învolburând cântul în toate miresmele înfloririlor, îngemânând dor cu dor din toate înfăptuirile, va ști izbăvi firea din ocinele de soarte. Te port în sufletul meu, acolo unde este leagănul tuturor întrupărilor, dorindu-te într-o nouă primăvară de suflet cuminte. 24 Făurar 2012 Referință Bibliografică: Dragobete- farmec / Dor Danaela : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 419, Anul II
DRAGOBETE- FARMEC de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobete_farmec_dor_danaela_1330065902.html [Corola-blog/BlogPost/357581_a_358910]
-
a elevilor mulțumirile “de la toți” sătenii, iar din partea boierului Barbu Pârâianu a primit “în dar” un inel de argint și o rublă. Acest Barbu Pârâianu era urmașul lui Stanciu Pârâianu cel căruia, în 18 martie 1633, Matei Basarab îi întărea” ocină în Băești.” Lucrurile nu sunt așa de clare în ce-l privește pe Hamza banul din Obislave, sfetnic domnesc între anii 1512 - 1535. Și acest lucru trebuie lămurit. Poate într-o ediție viitoare. Nu este clar despre care Obislav este
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
monografiei localității respective, Hamza banul, este de fel din vechiul sat Obislave, azi Grozăvești. Într-un document emis la 23 iulie 1571 ( sau 1574 - anul este rupt în document ), de domnitorul Alexandru al II-lea Mircea ce întărește Mânăstirii Glavacioc, ocină în Obislav în urma unei judecăți ” ca să-i fie satul Obislav, cât a fost partea lui Hamza ban. Pentru că a fost dedina lui, însă l-a dat și l-a închinat însăși jupânița lui Hamza ban, anume Stanca de a ei
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
Grădinița de copii Adunați, suprafața construită - parter 646 mp; etaj 572 mp; gard plasă sârmă, lungimea 236 m"; - la poziția nr. 136, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Teren punct Godină", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "Situat în Ocina de Jos nr. 18 A; vecinătăți: N - proprietatea moștenitor Godină Ion, S - drum acces, E - proprietatea moștenitor Godină Ion, suprafață 620 mp; gard din lemnși plasă de sârmă, lungimea 102 m"; c) după poziția nr. 137 se introduc 10 noi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243465_a_244794]
-
2010"; - la poziția nr. 107, coloana 1 va avea următorul cuprins: "1.3.17.2.", coloana 2 va avea următorul cuprins: "Podeț dalat din prefabricate beton", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Situat pe DC 112 km 0+310 satul Ocina de Sus pct. «Dicoiaș», peste pârâul Vâlceaua Stanciului, lungimea totală = 5 m (modificat prin Program Sapard)", coloana 4 va avea următorul cuprins: "2010", coloana 5 va avea următorul cuprins: "118.880,00 lei" și coloana 6 va avea următorul cuprins
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253246_a_254575]
-
de Sus, Frăsinet, Gura Beției Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești, Valea Târsei Orașul BUȘTENI Localități componente: Bușteni, Poiana Țapului Orașul COMARNIC Localități componente: Comarnic, Ghioșești, Podu Lung, Poiana, Posada Orașul SINAIA Localitate componentă: Sinaia Comuna Adunați Sate: Adunați, Ocina de Jos, Ocina de Sus Comuna Cornu Sate: Cornu de Jos, Cornu de Sus, Valea Oprii Comuna Talea Sate: Talea, Plaiii Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Municipiul CÂMPINA Localitate componentă: Cămpina Comuna Bănești Sate: Bănești, Urleta Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Gura Beției Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești, Valea Târsei Orașul BUȘTENI Localități componente: Bușteni, Poiana Țapului Orașul COMARNIC Localități componente: Comarnic, Ghioșești, Podu Lung, Poiana, Posada Orașul SINAIA Localitate componentă: Sinaia Comuna Adunați Sate: Adunați, Ocina de Jos, Ocina de Sus Comuna Cornu Sate: Cornu de Jos, Cornu de Sus, Valea Oprii Comuna Talea Sate: Talea, Plaiii Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Municipiul CÂMPINA Localitate componentă: Cămpina Comuna Bănești Sate: Bănești, Urleta Comuna Brebu Sate: Brebu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
habe sei Haus mit seiner gaftin... welche is von ihren Vater Vasili Mereutza“.) După întemeiere și recunoaștere, Mitropolia Moldovei, cea mai importantă instituție religioasă în ierarhia Bisericii Ortodoxe din Principatul Moldovei, a fost împroprietărită de domnii Moldovei cu sate și ocini, între care amintim: Averăuți (Averești, com. Verești, jud. Suceava), Hreațca (sat dispărut, com. Bosanci, jud. Suceava), Podul de Piatră pe Șomuzul Mare (poate Mihăiești, com. Horodniceni, jud. Suceava), Greci de lângă târgul Siret (sat dispărut), Vereșcecani (Vercicani, com. Liteni, jud. Suceava
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
face atestarea documentară a localității Smârciu, devenită mai apoi Fulga. Dar, mai târziu, vânzările de loturi consemnate într-un fond de documente aflate în posesia Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova, dovedesc fărâmițarea moșiei Fulga într-un număr mare de ocine, delnițe, moșii, deținute de diferite persoane, locuitori ai comunei sau oameni din alte localități care lucrau pe teritoriul județului. Sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului următor au adus schimbări semnificative în ceea ce privește viața politică, întrucât a fost instaurat în
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
multă răutate, de a ars și mănăstirea și satul". La 1642 Hrizea închina mănăstirea Bălteni mănăstirii Ivir de la Athos, prin intermediul mănăstirii Radu-Vodă din București, mănăstire la construirea căreia Hrizea fusese ispravnic și unde avea să fie îngropat: "Aceste sate și ocine..., cumpărate și câștigate de Hrizea Vornic din agoniseala și munca lui, din tinerețe și până la bătrânețe, de la Radul Vv. Și de la toți domnii, până în zilele lui Matei Vel vornic, și le-a dăruit mănăstirii lui Băltenii, întemeiată și făcută din
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
parte din ei depusă în străinătate, obiecte prețioase („scule”, în jargonul timpului) și bijuterii. Ionescu și Panait observă că Brâncoveanu a profitat de procesul socio-economic de dezagregare a proprietății de obște, materializat în neputința țăranilor de a-și menține micile ocini. În consecință, Brâncoveanu cumpăra astfel de suprafețe de pământ, deseori aflate în vecinătatea proprietăților sale proprii. Portretele lui Constantin Brâncoveanu sunt numeroase în comparație cu cele ale altor domni, și o mare parte din ele de un realism evident. O reprezentare a
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
Luca a avut doi feciori, Stan și Șerbco, care au slujit cu credința în oastea lui Alexandru cel Bun, iar voievodul, cinstind aceste „adevărate slugi” (vasali, deci boieri), îi împroprietărește prin uricul din 16 februarie 1428 pe cei doi cu „ocina lor... două sate, anume Lucaveț și Pancăuți și cu toate poienile și pădurile și cu pâraiele și pe Siret în Sus, si cu Mihodrea, al căror hotar se alătură de ele, de demult”. Berhomet pe Siret a fost o altă
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]
-
domniei mele, întâiul sfetnic, lui jupan Barbul Ban, ca să-i fie Târsa, oricât este partea lui Neagotă și partea nepoților săi Dragomir și Stanciul... Pentru aceasta am dat domnia mea lui jupan Barbu Ban, ca să-i fie lui Târsa de ocină și de ohabă lui, fiilor lui și nepoților și strănepoților și de nimeni neclintit, după porunca măriei mele... Io, Basarab Voievod, din mila lui Dumnezeu domn ” Nu după mult timp, banul dona aceste proprietăți Mănăstirii Bistrița, ctitoria sa de suflet
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
tâmpă (deal), sub care se afla satul. Prima mențiune documentară a acestei localități este într-un document din anul 1620, în care Vasile Boldișor din Tâmpești mărturisea cum a venit preotul Dumitru din Antilești să-i “aleagă partea sa de ocină despre dealul din Spătărești, vecin cu Dealul Tâmpești”. În anul 1774 satul Tâmpești făcea parte din Ocolul Siretului de Sus. La 23 iulie 1778, moșia Tâmpești era stăpânită de șetrarul Alexandru Davidel, fiul lui Ursachi Davidel. Sora sa, Maria Davidel
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]