10 matches
-
silabă. Guarani nu a folosit nici un sistem de scriere în timpul precolumbian. Standardizarea ortografiei s-a făcut abia în 1950 la un congres în Montevideo. Alfabetul guarani are 33 litere: 21 consoane (6 fiind digrame), 12 vocale și un semn pentru ocluziune glotală. Multe cuvinte, mai ales pentru flora și fauna din America de Sud, au fost preluate în spaniolă sau în portugheză din limba guarani sau din limba tupi, care este înrudită cu guarani. Din spaniolă sau portugheză aceste cuvinte au fost împrumutate
Limba guarani () [Corola-website/Science/327391_a_328720]
-
printre limbiile lumii. Este o adevărată mândrie națională daneză reducerea considerabilă a sunetelor rostite și asimilarea lingvistică atât a consoanelor cât și a vocalelor, chiar și în limba foarte formală. Un aspect distinctiv al limbii daneze este așa-numitul "stød" (ocluziunea glotală), absent în unele dialecte din Danemarca de sud. "Stødul" constă din întreruperea rostirii unui sunet prin închiderea coardelor vocale. Efectul acustic este asemănător celui închiderii coardelor vocale când tușim, fără ca totuși închiderea să se producă forțat. Stød-ul se produce
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
folosește și de unele tehnici muzicale neobișnuite cum ar fi utilizarea unei baghete pe suprafața pianului sau a scaunului pentru a crea ritmul. O parte a stilului ei rezultă dintr-o exagerare a unelor aspecte ale vocalizării, cum ar fi ocluziunea glotala, care apare de multe ori în single-ul "Fidelity". În pronunțarea anumitor cuvinte, folosește un puternic accent New York-ez, care provine din iubirea ei față de New York și cultură acelui loc. Reușește să combine versurile, astfel încât deseori iau formă narațiunilor
Regina Spektor () [Corola-website/Science/316831_a_318160]
-
putea spune că direcția [[alfabetul arab|scrierii arabe]] ține de firesc. [[Alfabetul arab]] are douăzeci și nouă de litere (inclusiv semnul suplimentar "hamza", „pinten”, care notează consoana [[consoană oclusivă|oclusivă]], [[consoană glotală|glotală]], [[consoană sonoră|sonoră]] cunoscută sub numele de [[ocluziune glotală|stop glotal]]) care notează [[consoană|consoanele]] și [[vocală|vocalele]] lungi. Comparativ cu [[alfabetul latin]], [[alfabetul arab]] nu cunoaște litere mari (majuscule) sau mici (minuscule). De asemenea, nu există litere specific de tipar ori specific de mână, ci doar stiluri
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
ți-e rău? Mai Întîi, Pablo Își Întinse mult picioarele, apoi le strînse brusc și se răsuci pe o parte În fotoliu, făcîndu-se covrig și ținîndu-se cu amîndouă mîinile de burtă, ca și cum ar fi avut o criză de apendicită sau ocluziune intestinală. Trupul Îi Înțepeni. Tremura din ce În ce mai tare, iar pe tîmple Începură să i se prelingă broboane de transpirație. Mi-e frig, zise, mi-e al naibii de frig. Dacă mi se Întîmplă ceva rău... să o cauți pe Christina... Și să-i
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
k ju:] "mulțumesc" înlătură în pronunție orice îndoială în legătură cu corespondența formulei din neerlandeză dank [dank ju:]. În transcrierea fonetică, s-au folosit semnele uzuale, cu unele unificări, fără a insista asupra unor fenomene speciale, precum scurtarea sunetelor prin stød ([stöð] "ocluziune, închidere"), în limba daneză, sau caracterul retroflex (rostire cu vîrful limbii orientat spre cerul gurii) al unor consoane precedate de [r], în suedeză și în norvegiană. Ca atare, fără a produce falsificarea realităților, transcrierile sînt uneori simplificatoare în raport cu unele detalii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
iro] "călătorie", rom. deget [΄de(et] ( = consoană africată dentală sonoră: it. stazione [sta(i΄one] "stație", engl. hands [hän(] "mîini" (pl. de la mînă) ð = consoană fricativă interdentală sonoră: engl. this [ðis] "acesta, aceasta", sp. dulce [΄dulðe] "dulce", dan. stød [stöð] "ocluziune, închidere" e = vocală anterioară nonlabială medie: sued. sent [se:nt] "tîrziu", it. sorella [so΄rel-la] "soră", rom. seră [΄serə], dan. øjeblik [΄(jəblek] "clipă", norv. alene [a΄le:nə] "singur" ε = vocală anterioră nonlabială semideschisă: germ. gern [gεrn] "cu plăcere", neer
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
contradicției dintre scrierea cu s și pronunțarea cu șzț în unele limbi sursă (franceza și germana)" (p. 73). în noul DOOM, s-a schimbat ortografia pentru conclusiv și oclusiv - care se scriu acum concluziv și ocluziv, ca și concluzie și ocluziune (ortografii care erau deja impuse) - și pentru filozof (cu întreaga familie lexicală: filozofie, filozofic etc.) - la care se recomandă grafia cu s: filosof (filosofie, filosofic), acceptându-se ca variantă literară și cea cu z. Au rămas neschimbate - adică scrise (și
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
tare a "unității stilistice" a spiritualității românești, care adaugă încă un contrafort doctrinei unității neamului românesc, avem în filosofia lui Blaga o teorie cronotopială a identității etnice românești - cea mai stilată și originală, deși nu scutită de contradicții lăuntrice și ocluziuni intestine (vezi Muscă, 1996, pp. 33-36), doctrină identitară a duhului românesc. Lucian Blaga rămâne vioara întâi într-un concert al românismului în care cugetătorii specificului național se întreceau în acte de virtuozitate intelectuală, unele dintre ele ieșind chiar de pe portativul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tare a "unității stilistice" a spiritualității românești, care adaugă încă un contrafort doctrinei unității neamului românesc, avem în filosofia lui Blaga o teorie cronotopială a identității etnice românești cea mai stilată și originală, deși nu scutită de contradicții lăuntrice și ocluziuni intestine (vezi Muscă, 1996, pp. 33-36), doctrină identitară a duhului românesc. Lucian Blaga rămâne vioara întâi într-un concert al românismului în care cugetătorii specificului național se întreceau în acte de virtuozitate intelectuală, unele dintre ele ieșind chiar de pe portativul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]