20 matches
-
și este constituită de un hrisov domnesc din care rezultă plata a unei cantități de 2000 ocale de sare pentru construcția unui pod de piatră la Garbovana, lângă Căiuți. Venitul ocnelor se obținea, încă din secolul al XIV-lea, pe seama ocolașilor de Trotuș, primii mineri care se ocupau de exploatarea minelor pe cheltuiala lor (lucrarea „Salinele noastre” autor C. Broșteanu). Primele exploatări au fost situate pe Valea Oituzului, în jurul fostei comunei Grozești, pe lângă care trecea drumul de legătură dintre Moldova și
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
Ocna Surpată, Ocna Tălharilor, Ocna cu Brad, Ocna Cantemir, Ocnele Unite, Ocnița alcătuiesc o serie de goluri subterane, situate între pârâul Grebleș și pârâul Trifu. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui slujitor al statului) și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii -„ocnașii” care erau condamnați la muncă pentru grave delicte. Din cauza adâncimii mari accesul în ocnă era dificil. Pentru a economisi
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
Iași cu centrul la Bălți. În ținuturi s-au menținut ispravnicii - câte unul de fiecare, plus câte patru asesori sau comisari, aleși de nobilime și confirmați de namestnicul țarului în regiunea Basarabia. S-au păstrat și ocoalele, cu câte un ocolaș în frunte, iar în satele funcțiile administrative și polițienești erau executate de vornici." La scurt timp după moartea lui Alexandru I, urmașul său, țarul Nicolai I (1825-1855), introduce un sistem de restricții politice și naționale. În 1828, așezământul a fost
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
a fost chemat în judecătoria județiană pe faptul asupririi țăranilor din satul nominalizat de către proprietarul Kogaun. Acest locuitor, Fiodor Fedico, în vîrstă de 53 ani a mărturisit judecății că proprietarul se comportă aspru cu țăranii satului, si ca a chemat ocolașul Samoilă și mazilii din satul Cucueți care au împărțit lor pămînt neroditor din ce cauză țăranii satului cu familiile lor au părăsit satul, însă au fost prinși și întorși înapoi în sat. O cauză civilă legată de votcina Cucueți ne
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
descoperit pe terasa de la confluența râurilor Bicaz și Bistrița urme de viață din epoca de piatră. A fost astfel scos la lumină un număr important de unelte și așchii de silex din așezările situate în aer liber de la Ceahlău-Podișul Mic (Ocolașul Mic)-Văratic-Ceahlău-Scaune-Bicaz-Bardos ce au aparținut, probabil, unor populații de vânători. Între sec. II-IV în centru dacic de la Bâtca Doamnei erau statornicite triburi care trăiau din păstorit și vânat. Istoricii au constatat că kogaionul (muntele sacru) în care se află peștera
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
în societate. Penitenciarul este destinat recuperării medicale și psihosociale a persoanelor private de libertate arestate preventive, condamnate definitiv care au săvârșit fapte penale. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor de sare se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui slujitor al statului) și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii -„ocnașii” care erau condamnați la muncă pentru grave delicte. Din cauza adâncimii mari accesul în ocnă era dificil. Pentru a economisi
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
este un masiv muntos aparținând de Carpații Orientali, situat pe teritoriul județului Neamț. Cele mai înalte vârfuri sunt Ocolașul Mare (1907 m) și Toaca (1904 m). este cel mai înalt dintre grupa Munților Bistriței. Este străbătut de paralela 47 grade latitudine nordică și de meridianul 25 grade longitudine estică. Drept limite are: la nord, valea Bistricioarei, la est lacul
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
sunt incluse ca arii naturale protejate: Rezervația "Polița cu Crini" (370 ha), Cascada Duruitoarea (1 ha) și s-a creat o zonă de cercetare științifică, cu o suprafață de 5830 ha, cuprinsă între Complexul Lespezi, Piciorul Șchiop și Scaunele Zeilor - Ocolașul Mare, la sud. Baba Dochia care a avut un fiu, pe numele său Dragobete care s-a căsătorit împotriva dorinței ei. Pentru a-și necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
fac parte din regiunile istorice Moldova și Bucovina: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Relieful este variat, fiind prezentă întreaga gamă a treptelor de relief de pe teritoriul României. Altitudinea maximă este de 1907 de metri, în Munții Ceahlău (vârful Ocolașul Mare) din județul Neamț, iar cea minimă de sub 100 de metri, pe valea Prutului. Pe teritoriul a trei județe, Bacău, Neamț și Suceava, se găsesc unități montane din Carpații Orientali. În județele Bacău și Neamț sunt prezente subunități aparținând Subcarpaților
Regiunea de dezvoltare Nord-Est () [Corola-website/Science/298858_a_300187]
-
Iași. El a numit ispravnici ai ținuturilor pe acei boieri basarabeni care au rămas în provincie, cu înclinații rusofile, care făceau parte din marile familii boierești ale Țării Moldovei, Balș, Catargi, Ghica, Krupenski, Vârnav și altele. Ispravnicii aveau sub ascultare ocolașii, cei numiți în fruntea ocoalelor, și pe vornici sau staroști în cârmuirea satelor. Toți acești dregători, de la membrii sfatului obștesc și până la ultimii starosti de sate, aveau atribuții administrative și judecătorești similare celor din Țara Moldovei. Actele erau scrise în
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
datei de 7 august 1836) . Informațiile de mai sus despre moșia Frenciugi se regăsesc și În jalba fraților Teodor Râșcanu și arhidiaconului Iosif Râșcanu, adresată consulului general Rickman la 7 august 1836. Isprăvnicia ținutului Vaslui cere la 21 mai 1821 ocolașilor plășii Fundurile sechestrarea averii de la șapte oameni din Frenciugi . Datoria acestora se ridica la 315 lei . Izvodul Întocmit la 4 ianuarie 1824 de porușnicul Iordachi Antohi și isprăvnicelul Gh. Gologan În prezența vornicului Iordache Râșcanu și a vechilului spătarului Matei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
este cu cinste" (Surete III, p. 362). Apoi, să nu uităm că cei 1490 zloți dați de Ștefan cel Mare ca să-și mărească raza moșiei sale la Vaslui, au însemnat o adevărată expropriere prin cumpărare a următorilor moșieri, vecini și ocolași domnitorului: 1. egumenul Gligore de la Bistrița cu trei moșii pe RacovaCrăstoae unde a fost Petre feciorul Cristei; Bilcații, unde a fost Oane, fratele lui Petru și Caroteștii, unde a fost feciorul lui Nanei, pentru 200 zloți; 2. nepoții lui Fiere
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
neîngrijire. Să dee țidule satelor de toată îndeplinirea ce va avea să facă, fără să ia un ban măcar pe acele țidule, să se ferească a pricinui satelor vreo cheltuială cu cerere necuviincioasă pentru ale mâncării, întru umblarea săvârșelelor însărcinate ocolașului, mulțumindu-se cu însuși mâncarea ce se hrănesc locuitorii." Ca cei care au îngrozit satele, rămânând în amintirea satelor din generație în generație, zapciul, ca funcționar, a existat până în timpul Regulamentului Organic, dar el s-a perfecționat cu alte și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ruptașilor puteau face parte și fiii diaconilor și al preoților, tot pe bază de cerere adresată marelui vistiernic și care dacă se aproba ori se respingea, aceasta rezulta dintr-o anaforă a domnitorului. Dăjdiile ruptașilor se încasau de ispravnici cu ajutorul ocolașilor. Când ruptașii nu ascultau de poruncile ispravnicilor puteau fi pedepsiți, pe loc, chiar de către vornicul din localitate. Mazilii însă, în asemenea cazuri, erau puși în butuci și erau trimiși la Iași, la Divan, pentru a fi pedepsiți. Printre însărcinările pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1621 - lăsând aceste sate la dispoziția episcopului de Hușiadăuga: „Iară de se va găsi niscai furi tâlhari aceia împreună cu părintele să-i prindeți și la Domnie să-i trimiteți". Poate ei „erau aceia care mai în urmă s-au numit ocolași, privighetori, subprefecți", spune cercetătorul. Din cărțile domnești cercetate rezultă că locuitorii plăteau în bani, în produse, sau în muncă - la pârcălabi și globnici, deșugubinari și podvodari, olăcari și conăcari, tot felul de amploaiați, dabile și angarale, care de care mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau știutori de carte, pe când la evrei, nemți sau ruși, procentul era de peste 40%. După anexarea Basarabiei, împărțirea administrativă a provinciei a rămas o perioadă după vechile orânduieli. Județele erau conduse de ispravnici numiți de guvernator, ocoale erau conduse de ocolași, iar târgurile și comunele de primari și căpitani. Ispravnicii erau împuterniciți cu competențe administrative și judiciare, iar atunci când erau recrutați dintre moldoveni, trebuiau obligatoriu să depună jurământ de credință țarului. Însă, de regulă, în aceste posturi erau numiți cetățeni ruși
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
Gheorghieni; de aici se va parcurge cu autobuzul traseul până la Poiana Pietrei Sure (1 000 m), unde se va realiza cazarea în corturi proprii. Vor fi vizitate cabanele Fântânele (1 220 m) și Dochia (1 750 m), schitul Schimbarea la Față, Vf. Ocolașul Mare (1 907 m) Vf. Toca (1 900 m), casca Duruitoarea (dublu salt de 25 m), Piatra Sură, Cheile Stănilelor, Turnul lui Budu, Piatra Lăcrămată etc. Revenirea în Arad este programată duminică, 20 iulie, cu trenul de la ora 6,19
Agenda2003-27-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281215_a_282544]
-
auzi, Marghiolița sui în bordei în lumina aurie și se așeză la marginea prispei, cu toată sfiala care se cuvine unei fete mari. Moș Tentea se ridică și se duse să mai vadă de niște godaci care guițau ascuțit în ocolașul lor; și după ce se depărtă el mormăind subțire, Niță Lepădatu se întoarse spre fată zâmbind cu prietinie. Încă de ieri m-am gândit eu să mă sui până la coșere, zise el. Și iaca, am avut parte de vreme bună... —E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la secretat anticorpi. Statul Universal și Omogen ne paște la cotiturile avenirului, de nu survine între timp, parșivă, moartea termică a Universului, topirea banchizelor polare ori altă nasulie, c-atunci o să ne refugiem, cu toată Banda lui Stoiciu, la poalele Ocolașului Mare. Ai tu o soluție pentru scoaterea patriei din rahat? Dă-o la corp 6 în subsolul paginii. Nu mă supăr, căci, deși nu m-a influențat, curios tot mă va fi stârnit. Crezi în longevitatea securistului de pensie lungă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
O țarcă se înveselea pe streșina zăplazului. Iarba pălită de brumă avea o coloare mohorîtă; totuși în ea se preumblau buburuze pîntecoase și gîndăcei multicolori. Soarele privea peste păduri, pe deasupra satului, cu o puzderie de ochi aurii. Niște viței, în ocolașe, mugeau subțire iar în șesul deschis sub așezări se vedea colbul ciurdelor care se apropiau. M-am descoperit, nu în fața a ce a fost; ci în fața înserării tainice și a miresmelor. Sufletul mi se făcuse un ciur care nu mai
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]